“Europa persoanelor impotriva Europei pietelor”. PROTESTE AMPLE IMPOTRIVA AUSTERITATII in Portugalia, Spania… si Elvetia! (VIDEO)

Gestionarea crizei datoriilor, mai scumpă decât datoriile înseşi. Consiliul European: Habemus austeritas

Chiar înainte de debutul Consiliului European de la Bruxelles, circa 10.000 de persoane au manifestat în capitala Belgiei împotriva politicilor de austeritate, sub lozinca “Habemus austeritas”. “Suntem aici pentru a avertiza Consiliul european. La fiecare summit, lucrătorii sunt cei care sunt în pericol”, a spus Anne Demelenne, secretarul general al federaţiei sindicale belgiene FGTB.

Pe acest fond, Consiliul European de pe 14-15 martie 2013 a fost dominat de necesitatea găsirii unor soluţii pentru creşterea economică, pe care măsurile de austeritate nu o pot încuraja. În proiectul de concluzii al Consiliului, care a circulat in prima zi a summit-ului, termenul de “creştere” apare de numai puţin de 30 de ori, iar consolidarea fiscală (austeritate) este menţionată că fiind necesar să se facă “diferenţiat”, pentru a fi favorabilă creşterii.

Potrivit Euobserver, această îndulcire a limbajului este o victorie pentru Franţa şi Italia. Concluziile vorbesc despre “posibilităţile” pe care le oferă regulile care guvernează zona euro pentru a găsi un echilibru între învestiţiile publice şi disciplină fiscală dorită de Berlin. Preşedintele

Francois Hollande a vorbit şi despre implementarea unui pact pentru creştere economică, care să fie finanţat cu 60 de miliarde de euro de la BEI şi din fondurile structurale nefolosite. Se mai adăugă 6 miliarde de euro pentru crearea de locuri de munca, însă această este o picătură în ocean faţă de rata şomajului de 50% în rândul tinerilor din Spania şi Grecia, scrie Euobserver.

Somajul a crescut anul trecut in Grecia, Portugalia, Italia, Franta, Danemarca, Belgia, Olanda si Finlanda. Doar Germania a ramas neatinsa, cu o reducere a somajului de la 5,6% la 5,3%. Ca în fiecare primăvară, şefii de stat şi de guvern din UE s-au întâlnit la Bruxelles pentru a discuta pe marginea marilor probleme economice ale Uniunii, în spatele uşilor închise, departe de urechile a 500 de milioane de cetăţeni europeni.

Despre ce se discută? Despre liniile directoare ale Tratatului pentru stabilitate, coordonare şi guvernanţă (care fixează un deficit bugetar maxim de 3% din PIB şi un plafon de îndatorare de 60% din PIB), despre six-pack (care a întărit şi mai mult puterea pactului amintit înainte), despre two-pack (adoptată în cele din urmă de PE în această săptămână şicare obligă statele să supună bugetele naţionale aprobării Comisiei Europene, înainte chiar de a-l supune aprobării parlamentului naţional, astfel încât CE să impună modificări), despre Strategia Europa 2020. Totul este înglobat în aşa-numitul semestru european, căci politicile bugetare şi structurale ale statelor membre sunt analizate la fiecare şase luni.

Ce pot înţelege din cele de mai sus sutele de milioane de cetăţeni europeni? Răspunde Guy Verhofstadt, liderul liberalilor şi democraţilor din PE: “Nici PE, nici parlamentele naţionale nu au vreun cuvânt de spus în ceea ce se decide în Consiliul European şi în Comisie. De trei ani au puteri depline, iar şapte state din zona euro sunt în recesiune, iar nouă stagnează. Doar Estonia e pe creştere. Ce reuşită!, pentru a relua expresia lui Jose Manuel Barroso pe care a îndrăznit să o folosească în scrisoarea pe care a trimis-o şefilor de stat şi de guvern”, il citează Liberation pe liberalul belgian.

Toate cele de mai sus sunt mecanisme stabilite în plină criză, în 2011, de Franţa lui Nicolas Sarkozy şi Germania Angelei Merkel. Însă nici măcar statelel membre euro nu pot îndeplini criteriile impuse de ele înşele. Franţa a renunţat la obiectivul unui deficit de 3% din PIB în 2013.

“Suntem în austeritatea tehnocratică. Politica de austeritate trebuie discutată, dar nu este loc de dezbateri”, spune eurodeputatul Daniel Cohn-Bendit. Sistemul acceptat de toate ţările semnatare ale Tratatului pentru stabilitate şi guvernanţă plasează întreaga putere în mâna şefilor de stat şi de guvern, în mâinile statelor euro şi ale Comisiei. Sunt organisme numite şi nu alese. Şi la acest tablou se poată adăugă Bancă Centrală Europeană, o instituţie chiar mai independentă decât cele menţionate. Se ajunge astfel la o “autocraţie postdemocratică”, cum o numea Jurgen Habermas, scrie Liberation.

“Această gaură neagră a democraţiei face că sistemul să nu fie viabil: peste tot populismul, naţionalismul, fascismul se reîntorc. Ceea ce s-a întâmplat în Italia este rezultatul direct al acestei politici decise de Consiliul European al şefilor de stat şi de guvern. Dacă vom continuă aşa, euro nu va supravieţui”, spune eurodeputata Sylvie Goulard. Iar soluţia, potrivit lui Cohn-Bendit, ar fi o renegociere a tratatelor europene, pentru democratizarea zonei euro. “Dacă nu, va avea loc un cutremur şi nu va fi bine.”

• TVR: Proteste ample la Lisabona împotriva austerităţii şi FMI

“E timpul ca guvernul să demisioneze”, “Guvernul este în afara legii”, “Fondul Monetar Internaţional să plece” – sunt doar o parte dintre sloganurile manifestaţiei din Lisabona, la care au participat mii de oameni. În Portugalia, mii de funcţionari publici au cerut – în stradă – demisia guvernului. Oamenii spun că nu mai suportă povara austerităţii. În acelasi timp, guvernul a reuşit să amâne cu un an termenul impus de creditorii internaţionali pentru a face tăieri drastice de cheltuieli.

Protestatarii s-au îndreptat spre Ministerul de Finanţe, unde aveau loc discuţii cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi ai Uniunii Europene. Acum doi ani, Portugalia a primit de la acesti creditori un împrumut de 78 de miliarde de euro, cu condiţia să scadă cheltuielile publice cu 4 miliarde de euro, până în 2014. Acum, termenul limită a fost prelungit până în 2015. Portughezii au ajuns la disperare din cauza măsurilor de austeritate, care au urcat şomajul la o rata record, de aproape 17%, anul trecut. Iar anul acesta, previziunile arată că va ajunge la 18,5%. Portugalia traversează cea mai gravă recesiune din anii 70 până acum.

• Mediafax: Mii de studenţi au manifestat la Madrid împotriva austerităţii

Mii de studenţi spanioli au manifestat joi la Madrid împotriva reducerilor bugetare care au afectat şcolile şi universităţile, defilând în spatele unei pancarte uriaşe pe care era scris: “Educaţia noastră nu va plăti pentru datoria voastră”. 

“Privatizează educaţia, cresc taxele universitare, taie din bugetele de cercetare şi sunt din ce în ce mai mulţi studenţi într-o clasă”, declară Jorge Barrio, un student inginer în vârstă de 20 de ani, în mulţimea care a traversat centrul Madridului până în faţa ministerului Educaţiei.

“Este o ruşine. Singura soluţie pe care o vâd este să plecăm la studii şi la muncă în străinătate”, a adăugat un manifestant pregătit să se alăture miilor de tineri spanioli care pleacă în căutare de muncă în străinătate, în timp ce rata şomajului printre cei cu vârste între 16 şi 24 de ani depăşeşte 55 la sută.

Guvernul de dreapta condus de Mariano Rajoy şi-a anunţat acum un an intenţia de a economisi trei miliarde de euro pe an în sectorul educaţiei, în cadrul politicii sale de austeritate ce vizează stabilizarea finanţelor publice.

Regiunile, care gestionează acest buget alături de cel al sănătăţii, au fost de asemenea autorizate să crească taxele de înscriere la universitate cu 50 la sută, trecând în medie de la 1.000 de euro la 1.500 de euro, şi să crească cu 20 la sută numărul studenţilor pe grupă.

Însă conform sindicatului studenţilor, care face apel la protest “pentru a apăra universitatea publică” şi “faţă de şomajul tinerilor”, cinci miliarde de euro ar fi fost deja economisite din bugetul educaţiei şi 80.000 de posturi suprimate în rândul cadrelor profesorale.

• Antena3:

Proteste de amploare în Spania. Mii de oameni au reclamat “Europa pieţelor”

Mii de manifestanţi au defilat sâmbătă, atât la Madrid, cât şi în alte oraşe din Spania, reclamând o “Europă a persoanelor împotriva unei Europe a pieţelor”, la apelul mişcării indignaţilor, care denunţă incapacitatea liderilor europeni de a ieşi din criză, relatează AFP.

“Nu datorăm nimic. Nu plătim”, se putea citi pe o banderolă purtată de o manifestantă la Valladolid (nord).

Sloganul a fost preluat de manifestanţi, la Madrid, cu referire la Cipru, care este pe cale să impună o taxă excepţională şi fără precedent asupra depozitelor bancare, în schimbul unui plan euopean de salvare în valoare de 10 miliarde de euro.

“Troika, afară”, “Europa capitalului trebuie trimisă la plimbare”, scandau protestatarii în timp ce defilau, la Madrid, până la Puerta del Sol, o piaţă ocupată timp de mai multe luni de mişcarea indignaţilor, care a apărut în mai 2011.

“Criza lor escrocherie rupe pacea socială”, “Corupţii, la puşcărie”, “Această austeritate ruinează şi omoară”, denunţau mesaje inscripţionate pe pancarte purtate în coloana de manifestanţi ce denunţau laolaltă tăieri bugetare, cazuri de corupţie şi şomajul.

“Vrem să denunţăm situaţia din Europa, unde ei salvează bancherii şi (unde) ne pun pe noi, în schimb, să plătim”, declară o şomeră, Teresa Partida, în vârstă de 60 de ani.

“Sunt nişte escroci, nişte hoţi. Este o ruşine”, subliniază o actriţă, Begonia Crespo, în vârstă de 52 de ani, referindu-se la cazul “plicurilor” cu bani pe care le-ar fi primit oficiali de rang înalt din cadrul Partidului Popular (PP, de dreapta, la putere).

“Nu mai vrem aceste politici corupte care nu servesc la nimic. Acest sistem capitalist este terminat”, apreciază un pensionar, Pedro Agudo, în vârstă de 73 de ani.

Spania este una dintre ţările cele mai afectate de o cură de austeritate impusă sub presiunea Bruxelles-ului cu scopul redresării conturilor publice. Această cură de austeritate drastică vizează economisirea sumei de aproximativ 150 de miliarde de euro până la sfârşitul lui 2014.

Deficitul public a fost adus la nivelul de 6,7% din PIB în 2012, după ce s-a aflat la 9,4% în 2011, cu preţul unei recesiuni ce se agravează (PIB-ul s-a contractat cu 1,4% în 2012) şi unui şomaj ce continuă să crească, afectând peste 26% din populaţia activă.

Proteste de amploare în Elveţia. Aproximativ 20.000 de oameni au protestat împotriva austerităţii

Aproximativ 20.000 de cadre didactice, poliţişti, lucrători în sectorul sănătăţii şi alţi funcţionari au manifestat sâmbătă, la Berna, împotriva unor măsuri de austeritate, reclamând condiţii de muncă mai bune şi creşterea salariilor, au anunţat sindicatele, relatează AFP. “Cantonul Berna nu are bani suficienţi, dar funcţionarii sunt cei care sunt afectaţi”, a declarat pentru AFP Michael Gerber, un purtător de cuvânt al sindicatului cadrelor didactice din regiune, LEBE, unul dintre organizatorii manifestaţiei.

Reuniţi în cea mai mare piaţă din Berna, Bundesplatz, manifestanţii au îndemnat Guvernul cantonului să “înceteze demolarea”. Potrivit agenţiei de presă ATS, cantonul şi-a echilibrat bugetul suprimând creşteri atutomate de salarii acordate funcţionarilor publici şi a operat o tăiere a cheltuielilor în valoare de aproximativ 55 de milioane de franci elveţieni (aproximativ 45 de milioane de euro), în special în sectoarele Educaţiei şi Sănătăţii.

“Salariile au fost blocate, iar condiţiile de muncă sunt departe de ceea ce ar trebui să fie”, şi-a exprimat regretul Gerber.

El a subliniat că, în urmă cu zece ani, cantonul a abandonat o lege care garanta cadrelor didactice creşteri salariale în mod regulat. În locul ei, acesta a autorizat legiuitorii să stabilească anual această creştere, în funcţie de imperative bugetare. Mitingul, care a fost în opinia unora cea mai importantă manifestaţie a funcţionarilor organizată la Berna în ultimele decenii, este necesar să fie perceput drept “un mesaj împotriva politicilor financiare proaste”, a declarat pentru ATS Beatrice Stucki, o parlamentară socialistă şi preşedinta sindicatului funcţionarilor publici SSP.

Acuzând cantonul că acordă reduceri de impozite celor mai bogaţi şi diminuează cheltuielile cu educaţia, securitatea şi sănătatea, ea a reclamat “mijloace pentru toţi” în vederea evitării creării unei “societăţi cu două viteze”.

• Jurnalul: Un al patrulea bulgar s-a autoincendiat din cauza crizei. Patriarhul Neofit face apel la populaţie să renunţe la aceste gesturi de disperare

Un bulgar în vârstă de 51 de ani, adus în pragul disperării de sărăcie, era în stare critică joi, după ce şi-a dat foc – aceasta fiind a patra auto-incendiere în timpul protestelor la adresa sărăciei şi corupţiei care au dus la căderea Guvernului de la Sofia.
Toţi ceilalţi protestatari care şi-au dat foc în ultimele săptămâni au murit, gesturile lor reprezentând cea mai gravă expresie a furiei publicului, care este acum îndreptată împotriva unei administraţii temporare vechi de numai două zile.

Parlamentul dizolvat
Parlamentul bulgar a fost dizolvat, aşa cum era prevăzut, joi, cu două luni înaintea încheierii mandatului, ţara fiind gestionată de-acum de un Guvern interimar alcătuit din experţi, care urmează să pregătească alegerile legislative anticipate stabilite la 12 mai, relatează AFP. Guvernul interimar, condus de către fostul ambasador al Bulgariei în Franţa, Marin Raikov, a intrat în funcţiune miercuri. Proteste în întreaga ţară, la adresa sărăciei şi corupţiei elitelor politice, l-au obligat pe premierul conservator Boiko Borisov să demisioneze la 20 februarie.

Critici din partea Opoziţiei
Opoziţia a criticat foarte dur, joi, Guvernul demisionar.
“Guvernul GERB a demonstrat că o putere autoritaristă poate să existe în cadrul unei Constituţii democratice, dacă societatea civilă este slabă şi dacă valorile democratice cedează populismului”, a apreciat liderul partidului liberal al minorităţii turce MDL, Lutvi Meţan, într-o dezbatere în Parlament. “Oameni disperaţi transformaţi în torţe simbolizează rezultatele acestui Guvern”, a declarat deputatul socialist Anghel Naidenov, referindu-se la cei patru bărbaţi care s-au autoincendiat în mai puţin de o lună, în Bulgaria. Liderul grupului parlamentar GERB Krasimir Velcev a reproşat opoziţiei că a intensificat, în rândul manifestanţilor, “ura care a contribuit la ruperea echilibrului fragil în societate”.

“Oamenii trebuie ascultaţi”
Într-un interviu pentru ediţia de joi a ziarului Trud, Raikov a oferit asigurări că va face tot ceea ce va putea pentru a ţine cont de poziţiile  protestatarilor.
“Oamenii trebuie să fie ascultaţi. Ei trebuie să fie implicaţi în analiza situaţiei şi în căutarea unor mijloace de ieşire din aceasta“, a subliniat premierul. Ministrul Afacerilor Sociale, Deiana Kostadinova, a declarat pentru postul de televiziune BNT că Guvernul va susţine “familiile cele mai vulnerabile în cadrul bugetului existent”.

Autoincendiere în faţa Preşedinţiei
Cea mai recentă auto-incendiere a avut loc miercuri în faţa biroului preşedintelui, când diplomatul de carieră Marin Raikov a preluat funcţia de prim-ministru interimar, fiind desemnat de şeful statului pentru a conduce Bulgaria spre alegerile din luna mai. Protestatarii nu au încredere în Guvernul interimar, pentru că Raikov şi alţi trei membri au servit în Cabinetele conservatoare anterioare. Alţi miniştri interimari au legături cu partidul de dreapta GERB, care a condus ultima administraţie, susţin ei.

Totul a început de la facturile la enegia electrică
Monopolurile din domeniul energiei au stat la baza protestelor sociale de amploare care au cuprins Bulgaria în ultimele săptămâni. Bulgarii au protestat la început la adresa preţurilor ridicate la energie electrică în cea mai săracă ţară a Uniunii Europene, în care încălzirea se face cu energie electrică, nu pe baza gazului metan.
Nemulţumirile s-au răspândit spre preocupări mai generale legate de standardele de viaţă – care sunt la mai puţin de jumătate din media UE – şi de o elită politică acuzată de menţinerea unui sistem corupt de la căderea comunismului din 1989 încoace.

Îndemnul Bisericii
Şeful Bisericii Ortodoxe bulgare, Patriarhul Neofit, i-a îndemnat joi pe bulgari să pună capăt practicii autoincendierii. “Fac apel la toţi tinerii să nu atenteze la vieţile lor, în nicio circumstanţă”, a declarat Patriarhul, după o întrevedere avută cu premierul Marin Raikov. “Bulgarii nu trebuie să devină victimele lipsei de speranţă, ale lipsei de posibilităţi pentru rezolvarea problemelor”, a declarat el, potrivit agenţiei de presă bulgare BTA.
Bărbatul în vârstă de 51 de ani aflat acum în stare critică, şi-a dat foc miercuri în faţa Preşedinţiei din Sofia, la scurt timp după numirea unui Guvern interimar de către preşedintele Rosen Plevneliev. Trei bărbaţi au decedat deja la spital după autoincendierea în locuri publice.

Simbolul mişcării de protest – “Flacăra”
În vârsta de 36 de ani, Plamen Goranov, al cărui nume înseamnă “flacără”, este singurul care a avut revendicări politice. El a devenit simbolul manifestaţiilor care au dus la demisia la 20 februarie a Guvernului conservator condus de Boiko Borissov.
Biserica a acceptat în mod excepţional oficierea unei slujbe religioase în memoria sa, săptămâna trecută, la Varna. Biserica se opune suicidului.
Mai mulţi psihologi au tras un semnal de alarmă, vorbind despre o creştere a numărului de sinucideri în rândul populaţiei, de la începutul valului de autoincendieri. Parchetul anchetează acum şi cazul unei femei în vârstă de 45 de ani care a fost găsită carbonizată la Plovdiv, pentru a se lămuri dacă a fost vorba despre o sinucidere.
Rata şomajului a ajuns la 12% în luna februarie, în Bulgaria, dar cifrele oficiale nu ţin cont decât de persoanele înscrise la agenţiile de ocupare a forţei de muncă.

Ambiţia Guvernului de tranziţie: lupta contra monopolurilor
Guvernul de tranziţie va lupta împotriva monopolurilor, scrie presa bulgară. Şeful statului bulgar a declarat, în cadrul ceremoniei de prezentare a Guvernului, că Executivul va cere Comisiei pentru apărarea concurenţei să numească monopolurile în diferite domenii, precum energia, sănătatea publică, transporturile, presă. Guvernul va pregăti măsuri împotriva monopolurilor din energie astfel încât cetăţenii să poată alege singuri compania de distribuţie a energiei electrice.