Arhiepiscopul Ciprului, Hristostom: TARA AR TREBUI SA IASA DIN ZONA EURO “DE INDATA CE AR PUTEA”/ Vladimir Putin critica “PASUL PERICULOS”/ Taxa pe depozite: EXPERIMENT PENTRU DECLANSAREA PANICII BANCARE?

18-03-2013 15 minute Sublinieri

hrisostom-cipru

Arhiepiscopul Chrysostomos al II-lea, şeful Bisericii Ortodoxe a Ciprului, a declarat presei duminică, după slujba tradiţională, că Ciprul ar trebui să părăsească zona euro ‘de îndată ce se va ivi posibilitatea‘, dar că ar fi o greşeală revocarea acordului cu creditorii din cauza condiţiilor pentru programul de asistenţă financiară.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe cipriote a criticat în termeni severi poziţia Eurogrupului, care a impus Ciprului drept condiţie pentru acordarea de ajutor financiar o impozitare suplimentară a depozitelor bancare pentru toţi deponenţii. Potrivit declaraţiei sale, cei care au adus economia insulei la o stare atât de jalnică ar trebui să fie aduşi în faţa justiţiei şi condamnaţi la închisoare.

Cu toate acestea, arhiepiscopul Chrysostomos al II-lea le-a cerut ciprioţilor să reacţioneze cu calm şi să se abţină de la acţiuni care ar putea duce la consecinţe dezastruoase pentru ţară.

Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades estimase duminică seară că introducerea taxei excepţionale pe depozitele bancare este ‘opţiunea cea mai puţin dureroasă’, exprimându-şi totodată speranţa că Eurogrupul va aduce amendamente controversatului plan de salvare pentru Cipru, pentru a limita impactul asupra micilor deponenţi.

O serie de proteste au avut deja loc în faţa reşedinţei prezidenţiale şi a parlamentului din Nicosia. La Limassol, unde în weekend s-a desfăşurat un carnaval, participanţii au incendiat efigii de politicieni germani şi ciprioţiParlamentul cipriot ar urma să aprobe luni planul de ajutor, însă nicio evoluţie nu este exclusă, conform unor observatori ciprioţi. Parlamentul, care trebuia să se întrunească duminică în sesiune de urgenţă pentru a începe procesul de ratificare a planului de ajutor, se va reuni în cele din urmă luni la 16.00, a anunţat televiziunea publică.

În schimbul planului de salvare de 10 miliarde de euro (13 miliarde dolari), creditorii ar urma să impună o taxă unică excepţională de 6,75% pe toate depozitele bancare sub 100.000 de euro (131.000 de dolari) şi de 9,9% peste această sumă.

Banca Centrala a Ciprului a interzis toate transferurile bancare atât în ţară, cât şi în străinătate încă de la sfârşitul săptămânii trecute. Sâmbătă dimineaţă, ciprioţii au început să-şi retragă masiv economiile din conturile bancare. În cazul aprobării acestei taxe excepţionale, ruşii bogaţi care şi-au plasat în băncile cipriote aproximativ 18,3 miliarde de dolari ar putea să piardă aproximativ 2 miliarde dolari, conform unor estimări.

Rusia încă nu a luat o decizie privind extinderea împrumutului de 2,5 miliarde de euro pentru Cipru

Moscova nu a luat încă nici o decizie privind extinderea împrumutului de 2,5 miliarde de euro acordat Ciprului sau dacă va exista o implicare a investitorilor ruşi în recapitalizarea băncilor cipriote, a declarat luni o sursă guvernamentală.

“Încă nu s-a adoptat nici o decizie”, a afirmat sursa menţionată.

Oficiali ai Uniunii Europene se aşteaptă ca Rusia să extindă cu cinci ani, până în 2021, împrumutul acordat Ciprului în 2011 şi este posibil să refinanţeze creditul. De asemenea, susţin sursele, Rusia ar putea împrumuta din nou Ciprul, iar oamenii de afaceri ar putea fi interesaţi de achiziţionarea principalelor bănci cipriote, Bank of Cyprus şi Laiki, care au înregistrat pierderi masive din cauza expunerii la Grecia.

“Ruşii au pierdut, într-o zi, până la 3,5 miliarde de euro”, titrează şi revista Forbes pe site-ul său. “Ştirea unei impozitări de 10% pe depozitele din băncile cipriote a creat panică printre oamenii de afaceri ruşi, care figurează pe lista celor mai bogaţi”, mai scrie Forbes. Publicaţia citează, de asemenea, estimări ale presei economice, care evaluează la 8 până la 35 de miliarde de euro depunerile unor persoane fizice din Rusia în bănci din Cipru.

Vicepreşedintele Asociaţiei băncilor regionale ruseşti, Aleksandr Handruiev, a sugerat duminică ca Rusia să negocieze cu Ciprul o relaxare sau chiar o scutire de la impozit în schimbul unui ajutor financiar suplimentar, potrivit agenţiei Interfax. Băncile din Rusia aveau aproximativ 12 miliarde de dolari plasate în băncile cipriote la sfârşitul lui 2012, conform agenţiei de evaluare financiară Moody’s. Pe baza datelor Băncii Centrale a Rusiei, este vorba de o creştere de aproximativ trei miliarde de dolari faţă de 2011.

Zona euro şi FMI au ajuns, sâmbătă dimineaţă, la Bruxelles, la un acord asupra unui plan de asistenţă financiară de maximum 10 miliarde de euro pentru Cipru, în schimbul unei taxe excepţionale pe depozitele bancare, care va aduce un venit de 5,8 miliarde de euro. În schimbul pachetului de asistenţă financiară, este prevăzută o taxă unică excepţională de 6,75% pe toate depozitele bancare sub 100.000 de euro şi de 9,9% peste această sumă.

Calea aleasă în Cipru, de prelevare a 10% din volumul depozitelor, este foarte periculoasă, confiscarea, căci aceasta se întâmplă în realitate, punând în discuţie garantarea depozitelor şi creând un precedent foarte riscant în UE, spune Daniel Dăianu, consilier al premierului Victor Ponta.

“În pofida declaraţiilor că Cipru este caz unic, că nu se va repeta, cine poate crede aşa ceva. Încă o data vedem cât de rea a fost supravegherea exercitată de banci centrale, inclusiv de BCE, care a permis ca activele unui sector bancar naţional să depăşească PIB-ul de câteva ori; am avut o integrare financiară în UE aiurea. Aşa au ajuns pe butuci economiile Marii Britanii, Irlandei, Islandei, etc cu supraexpansiunea lor financiară iraţională.  Că unii spală bani prin conturi din Cipru este motiv serios de îngrijorare; se spală şi prin conturi din alte ţări din UE. Aici ar trebui sa se discute despre tax-havens în general, dacă nu merită ca acestea să fie controlate mult mai riguros, sau ca tax-havens să nu existe în UE, chiar dacă unele fonduri ar pleca”, a adăugat Dăianu.

Taxa asupra depozitelor bancare prevazuta in planul de salvare al Ciprului negociat cu UE, care afecteaza dur averile rusesti din insula, afecteaza imaginea unei “Europe civilizate” si ar trebui sa provoace o repatriere a capitalurilor in Rusia, scrie luni presa moscovita, citata de AFP.

Presedintele Vladimir Putin considera “nedreapta” si “periculoasa” decizia UE, a precizat purtatorul sau de cuvant. “Putin a spus ca aceasta decizie, daca este adoptata, va fi nedreapta, neprofesionista si periculoasa”, a spus Dmitri Peskov, citat de agentiile rusesti.

“Situatia din jurul Ciprului arata ca declaratiile despre o economie europeana mai dezvoltata si mai civilizata decat cea din Rusia nu sunt decat un mit”, scrie cotidianul pro-guvernamental Izvestia. Anuntul acestei taxe “este un act barbar de tip sovietic”, apreciaza expertul Pavel Medvedev, citat de cotidian.

“Doar bolsevicii faceau astfel de lucruri, in timpul razboiului! Nicio alta tara in pragul falimentului nu a actionat de o asemenea maniera”, si-a exprimat indignarea si miliardarul Alexandr Lebedev, citatat de Izvestia. “Chiar daca rusii vor plati toate aceste taxe, nu vor mai lucra cu Ciprul (…) si fuga de capitaluri va fi colosala”, afirma Lebedev, actionar la Aeroflot si proprietar al cotidienelor britanice Evening Standard si The Independent.

“Nationalizarea cipriota va provoca repatrierea capitalurilor rusesti”, rezuma Izvestia. “Ce ar trebui sa faca cei ce si-au plasat averile in strainatate? Sa le transfere in Rusia, deoarece situatia din Europa se inrautateste si masurile UE devin din ce in ce mai draconice”, apreciaza la randul sau cotidianul Komsomolskaia Pravda.

Pentru presedintele Asociatiei bancilor din Rusia, Gareghin Tosunia, citat de acest cotidian, “a-ti ascunde banii in strainatate este cea mai mare prostie, deoarece rubla este una dintre valutele cele mai stabile de decenii. Si bancile rusesti la fel”. Agentia Moody’s estima la 19 miliarde de dolari (14,6 miliarde euro), in data de 1 septembrie, conturile societatilor rusesti din Cipru. La aceasta suma se adauga 12 miliarde de dolari banii bancilor rusesti in societatile cipriote, potrivit aceleiasi surse.

UPDATE Ciprul negociaza cu Troica finantatorilor revizuirea taxei privind depozitele bancare – surse europene

Autoritatile cipriote negociaza in aceste ore cu creditorii internationali pentru a revizui taxa asupra depozitelor babcare din aceasta tara, o masura fara precedent care a facut sa tremure pietele financiare, a anuntat o sursa europeana citata de AFP. “Autoritatile cipriote sunt in curs de finalizare a unei noi propuneri care ar putea fi adoptata in Parlament”, limitand impactul taxei asupra micilor deponenti, a afirmat aceasta sursa.

Detaliat, ar fi vorba de introducerea a trei transe – vizand depozitele sub 100.000 de euro, intre 100.000 si 500.000 de euro si peste 500.000 de euro – si aplicarea de regimuri diferite de taxare. Votul celor 56 de deputati ciprioti privind planul de salvare european este prevazut la ora 16,00 (14,00 GMT), in timp ce sindicatele au facut un apel la proteste in fata Parlamentului.

Pe de alta, parte, Jorg Asmussen, membru german in consiliul director al Bancii Centrale Europene, a deschis luni usa pentru amendarea planului de salvare a Ciprului stabilit sambata la Bruxelles, atat timp cat finantarea sa este asigurata. “Este programul de ajustare al guvernului cipriot, nu cel ai Troicii sau al unui alt guvern”, a declarat Asmussen, intr-o conferinta de presa sustinuta la Berlin.

“Daca presedintele cipriot vrea sa schimbe ceva la taxa privind depozitele bancare, decizia e in mainile sale”, a spus acesta, adaugand insa: “Va trebui doar sa se asigure ca finantarea este intacta”. Acest lucru inseamna ca Ciprul va trebui sa asigure in alt fel contributia proprie, de circa 6 miliarde de euro.

Gigantul rus de gaze Gazprom a făcut autorităţilor cipriote o propunere privind oferirea unui sprijin financiar sectorului bancar al ţării în schimbul dreptului de a extrage gaze naturale în zona economică exclusivă a Ciprului, relatează luni canalul de televiziune cipriot Sigma TV, preluat de presa economică din Rusia, informează agerpres.ro.

Conducerea Gazprom a trimis deja o scrisoare în acest sens preşedintelui Ciprului, Nicos Anastasiades.

Gazprom este dispus să finanţeze restructurarea sistemului bancar din Cipru în schimbul controlului asupra unui număr semnificativ de rezerve de gaze naturale cipriote. În schimb, Ciprul nu va mai trebui să accepte condiţiile stricte ale creditorilor internaţionali. 

Potrivit unor surse ale postului de televiziune menţionat, preşedintele cipriot Nicos Anastasiades a respins deja oferta Gazprom, exprimându-se în favoarea taxei excepţionale la depozitele bancare. În ajun, presa britanică estimase la 2 miliarde de euro pierderile pe care le-ar putea suferi cetăţenii ruşi şi ucraineni, care îşi păstrează banii în băncile din Cipru, în urma impozitării suplimentare cerute autorităţilor cipriote de către creditorii internaţionali în cadrul planului de asistenţă financiară în valoare de 10 miliarde de dolari.

Zvonurile privind introducerea unei taxe excepţionale la depozitele bancare circulă de la sfârşitul lunii februarie şi de atunci zilnic din Cipru au migrat 100-150 milioane de euro.

La 15 martie, oficiali ai UE au ameninţat Cipru că nu va primi asistenţa financiară pe motiv că “spală bani” din Rusia. Ulterior, s-a anunţat că Eurogrupul a redus volumul acestui ajutor financiar de la 17 miliarde la 10 miliarde de euro. După reuniunea Eurogrupului de sâmbătă, ministrul cipriot al finanţelor Michalis Sarris a declarat că speră într-o decizie pozitivă din partea Rusiei în ceea ce priveşte asistenţa financiară pentru insulă.

Între timp, după cum au anunţat mediile de la Nicosia, băncile din Cipru, care s-au închis încă de vineri, şi-ar putea redeschide uşile abia miercuri şi nu marţi, aşa cum se anunţase anterior. Potrivit unor informaţii, există o mare probabilitate ca acestea să nu-şi reia activitatea nici miercuri, ci mai târziu.

Expunerea mare pe care băncile cipriote o au pe bondurile greceşti le-a adus aproape de colaps după ce liderii UE au decis să restructureze o parte din datoria elenă. Aşa se face că acum elenii sunt într-o situaţie mai bună decât creditorii lor. Ieri, un oficial guvernamental de la Atena a declarat că băncile elene sunt interesate de achiziţionarea portofoliilor instituţiilor de creditare cipriote din Grecia. 

Potrivit acestuia, Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HSFS) a urma să analizeze situaţia băncilor din Cipru cu subsidiare în statul elen, potrivit site-ului ekathimerini.com, citat de Agerpres. 

Ministrul elen de finanţe, Yannis Stournaras, a afirmat că subsidiarele din Grecia ale principalelor trei bănci cipriote, Bank of Cyprus, Cyprus Popular Bank şi Hellenic Bank vor fi absorbite imediat de un creditor elen.

Grecii se pregătiseră să anunţe absorţia astăzi, dar faptul că parlamentul de la Nicosia a amânat ieri votarea pachetului de asistenţă financiară propus de UE a complicat situaţia instituţiilor de creditare cipriote prezente în Grecia.

Principalele bănci cipriote, prezente şi pe piaţa din România, au înregistrat pierderi masive din cauza expunerii la Grecia.

Detaliile măsurii pregătite de Bruxelles 

Miniştrii de finanţe din zona euro şi reprezentanţii FMI au ajuns zilele trecute la un acord privind planul de salvare pentru Cipru, de 10 miliarde de euro. Ţara trebuie însă să impună un impozit de 6,75% pentru depozitele sub 100.000 de euro şi de 9,9% pentru cele mai mari. Nivelul cotei unice trebuie să urce de la 10% la 12,5%.

Băncile cipriote deveniseră un refugiu pentru banii străinilor. Potrivit unui studiu prezentat recent de publicaţia Die Welt, în 2011, transferurile realizate din băncile cipriote în Rusia a fost de 128,8 miliarde de dolari. “Greu de explicat cum o economie de 23 de miliarde de dolari poate realiza investiţii aşa mari. Acestea se bazează pe capital rusesc ilegal”, scrie Die Welt.

Hazard moral 

Alte publicaţii atrag însă atenţia asupra hazardului moral pe care îl va genera propunerea Bruxelles-ului. “Arhitecţii planului de salvare au optat pentru o soluţie care devine cel mai iresponsabil episod al supravegherii bancare din 1930 încoace. Deponenţii obişnuiţi, care au primit asigurarea că economiile le sunt asigurate până la 100.000 de euro, se văd acum cu sumele ciuntite”, scrie într-un articol din revista Forbes.

Măsurile propuse trebuiau discutate duminică în parlamentul cipriot, dar întâlnirea a fost amânată.

Jaful conturilor cipriote, izvorât din noaptea minţii birocraţilor europeni, aduce pe prima pagină a ziarelor financiare cel mai izolat colţ al Uniunii.

O ţară atât de excentrică – şi la propriu şi la figurat – încât totul ajunge să pară un experiment care să afle ce se întâmplă când cineva este împins cu spatele pe marginea prăpastiei  zonei euro. Se agaţă? Sare? Mai scapă? 

Totuşi, Cipru a fost o ţară pivotală în istoria recentă a Uniunii Europene şi una dintre cauzele concrete ale crizei.

Cea mai mare bizarerie este aceea că o ţară a Uniunii Europene dar nemembră NATO este ocupată militar, în proporţie de trei optimi de o ţară candidată la Uniunea Europeană dar membră NATO – Turcia. Şi tot de aici au pornit problemele Greciei.

Cipru s-a separat de Marea Britanie în 1960. Grecii – majoritari – doreau unificarea cu ţara de origine, caz în care turcii – minoritari – ar fi preferat secesiunea. Pentru că populaţiile erau amestecate teritorial, s-a preferat soluţia de mijloc a independenţei. Ca garanţie, tratatul de separare prevedea un Senat şi o Curte Constituţională egal împărţite între greci şi turci.

Grecii n-au acceptat situaţia prea multă vreme. Dictatura coloneilor de la Atena a forţat o lovitură de stat unionistă la Nicosia, care l-a îndepărtat pe “părintele naţiunii”, Arhiepiscopul Makarios. Turcia era pregătită minuţios – în doar cinci zile, a invadat nordul insulei provocând eşecul loviturii de stat dar şi prăbuşirea dictaturii din Grecia.

Invazia Turciei a fost legitimă, în limitele tratatului de separare care îi permitea să intervină militar exact în astfel de situaţii. Însă rămânerea pe teritoriul cipriot după ce ameninţarea a fost îndepărtată nu mai e legitimă. De aici s-a inflamat tensiunea militară dintre Grecia şi Turcia la nivelul pe care îl ştim şi astăzi.

Iar drept consecinţă, Grecia a dedicat apărării un procent din economie de câteva ori mai mare decât orice altă ţară europeană, ajungând la o armată cu totul supradimensionată. Singure, cheltuielile militare fac diferenţa dintre datoria uriaşă a Greciei şi datoriile mari ale majorităţii celorlalte ţări.

Se spune despre greci că sunt leneşi şi că nu plătesc taxe. Din statistici reiese că nu e aşa deloc. Ca număr de ore muncite, grecii sunt primii în Europa, chiar dacă productivitatea este ceva mai scăzută. Ca nivel de colectare a taxelor în PIB, Grecia este doar cu puţin mai jos decât media UE. Deficitul este însă mare tocmai din cauza cheltuielilor militare. Fără ele, adunate în patru decenii, datoria publică elenă n-ar depăşi 100% din PIB.

Însă starea de conflict din Mediterană a creat un circuit financiar foarte lucrativ. Folosindu-se de statutul nealiniat, Cipru a avut tot timpul acces la resurse financiare mai diverse, ca de exemplu cele ruseşti. În ultimul deceniu, relaţia s-a cimentat, iar aderarea la UE şi la euro a făcut-o aproape instituţională. Unul dintre circuitele financiare ar putea fi descris cam aşa:

Ruşii îşi depun banii în băncile cipriote – au auzit ei că în zona euro doar copiii mai iau în calcul serios să naţionalizeze banii ca rezolvare pentru criză.

Bancherii din Cipru cumpără obligaţiuni greceşti, că doar BASEL II, fosta biblie a prudenţei bancare, spunea că titlurile de stat au zero risc.

Cu banii împrumutaţi, ca să se apere de turci, grecii cumpără submarine germane şi fregate franţuzeşti – programul de înarmare nu s-a oprit nici măcar pe timp de criză.

Iar germanii iau banii şi cumpără eventual gaze ruseşti, ca să închidă cercul.

În toată schema, punctul vulnerabil a fost Grecia, care dacă nu foloseşte submarinele să-i jefuiască pe turci e forţată să ajungă în faliment. Cine să plătească? “Oricine altcineva”, spracht Deutschland, omiţând că în 2003 Tratatul de la Maastricht a fost transformat în toiletten papier chiar de Franţa şi Germania, care aveau “nevoie de deficit pentru dezvoltare”!

Prim urmare, grecii, ciprioţii, ruşii, chiar şi englezii “că o meritau” plătesc.

Povestea cu “offshore-ul” este doar o perdea de fum pentru cei care nu ştiu că legătura fizică dintre contabilitatea bancară şi cea fiscală nu există. Existenţa unei firme în Cipru nu presupune obligatoriu un cont în Cipru, iar existenţa unui cont nu este legată neapărat de o firmă. De fapt, sunt foarte puţine firmele care au motive să-şi facă şi cont, deci care au fost “taxate” cu ocazia asta. Bani se “spală” destul de mulţi, însă ei prin definiţie nu stau prea mult în conturi, ca să fie găsiţi, aşa că şi în cazul ăsta prada este tot marginală. Iar anonimat nu există – o comisie rogatorie află imediat orice acţionar.

Victimele sunt în proporţie covârşitoare oameni obişnuiţi şi firme locale:

1 (cam jumătate din bani). Câteva sute de mii de ciprioţi şi de afaceri locale, care au conturi în bănci.
Ciprioţii – proveniţi din elitele greceşti care au colonizat insula – sunt o naţiune emancipată, cu puţine din caracteristicile-clişeu “orientale” sau “meridionale”. Un exemplu: ţara, săracă în precipitaţii, şi-a construit un sistem de 100 de baraje care să asigure apa menajeră şi pentru irigaţii. O singură ploaie mai intensă, de două săptămâni, din 2011, le-a umplut cât să ajungă pentru cinci ani.

2 (mai puţin). Câteva zeci de mii de ruşi, oameni de afaceri sau interlopi, fugiţi de mafie.

Majoritatea s-au mutat cu familiile şi cu copiii, atraşi de criminalitatea scăzută şi de preţurile modeste, şi îşi conduc afacerile de la distanţă.

3 (şi mai puţin). Câteva zeci de mii de englezi, rentieri sau pensionari, fugiţi de ploaie.

Pe lângă cele două baze militare permante care sunt teritoriu suveran britanic, sunt şi mulţi expaţi britanici – din care mulţi aristocraţi sau foşti militari care încă văd fostele colonii dintr-o perspectivă imperială.

4. (mult mai puţin). Câteva zeci de mii de români, muncitori sau ospătari, fugiţi de sărăcie.

Româna este deja a patra cea mai vorbită limbă din republică, iar şansele ca într-un magazin sau restaurant să găseşti pe cineva care vorbeşte româneşte sunt destul de mari.

Economiile lor nu mai puteau fi salvate, nu integral. Însă calea de rezolvare corectă a situaţiei era cu totul alta – una asemănătoare cu a Islandei:
În primul rând, trebuia să fie măturaţi integral acţionarii băncilor, apoi deţinătorii de obligaţiuni juniori, apoi seniorii (ăştia-s de obicei bănci “sistemice” din zona euro, care în scenariul de faţă scapă cu toţi banii neatinşi). Asta e ordinea corectă a asumării riscurilor.
Apoi, trebuia să fie tăiat proporţional sau integral din partea negarantată a depozitelor – ce depăşeşte 100.000 de euro.
Apoi, ciprioţii puteau eventual să se pronunţe – după modelul islandez – dacă îşi asumă sau nu paguba sub 100.000 de euro pentru nerezidenţi.

Iar UE ar fi avut la rândul său ocazia să demonstreze dacă garanţia depozitelor până la 100.000 de euro e sau nu e o vorbă în vânt.

În loc de toate acestea, Uniunea obligă Cipru să renege garanţia, provocând astfel un hazard moral care probabil va ruina euro.

Taxarea cu 6,75% a conturilor de pana la 100 000 de euro si cu 9,9% pe orice suma care depaseste acest nivel a provocat panica in Cipru- un paradis fiscal  prin care multi romani isi deruleaza afacerile. Autoritatile spera ca aceasta initiativa sa le aduca 5,8 miliarde de euro, dar putini se intreaba cu ce cost vor strange acesti bani. Parlamentul cipriot se intruneste luni la ora 16 (ora Romaniei) pentru a valida propunerea venita de la Bruxelles, iar sansele ca ea sa fie votata sunt 50-50. Opozitia dispune de numai 20 din 56 de locuri in parlament, aliatii lui Nicos Anastasiades spun ca sunt socati si ca nu au decis daca vor sustine asa ceva. Depozitele bancilor cipriote din Romania nu sunt afectate de aceasta masura- e bine s-o spunem din capul locului.

In Romania exista peste 5100 de firme cu actionariat cipriot

Potrivit unei statistici oferite RISE Project de catre Oficiului National al Registrului Comertului, 6,3% din investitiile straine in Romania sunt derulate prin offshore-uri cipriote.

In acest moment, in Romania exista aproximativ 184.000 de societati comerciale detinute, integral sau in parte, de firme inregistrate in strainatate. Aproximativ 14.000 (7,6%) dintre acestea provin din jurisdictii offshore: Cipru (5.121), Elvetia (2.348), Marea Britanie (4.580-Marea Britanie permite infiintarea de firme de tip offshore pe teritoriul ei, aici fiind legal ca identitatea adevaratilor actionari sa fie ascunsa in spatele unor interpusi), Luxemburg (726), Liechenstein (206), Insulele Virgine Britanice (360), Panama (218), Insulele Seychelles (176) etc. Valoarea nominala a actiunilor detinute de offshore-uri in capitalurile sociale ale firmelor romanesti este de aproximativ 22,7 miliarde RON ¬ 20% din valoarea nominala a actiunilor tuturor firmelor straine prezente in Romania: 115 miliarde RON. (Valoarea nominala a actiunilor detinute de firme din Cipru este de 7,3 miliarde RON ¬ 6,3% din valoarea nominala a actiunilor tuturor firmelor straine din Romania).

Identitatea celor mai multi dintre proprietarii acestor companii este necunoscuta si protejata de legislatia statelor de mai sus. Registrul comertului din Cipru a inceput sa ofere publicului date despre proprietarii companiilor abia dupa ce aceasta tara a aderat la Uniunea Europeana, dar informatiile puse la dispozitie nu sunt intotdeauna folositoare: numerosi oameni de afaceri sunt inlocuiti, in actele oficiale ale firmelor, de interpusi specializati in a prelua, formal, pe numele lor, parti sociale a zeci sau sute de companii.

Banca Centrala a Ciprului interzice “temporar, pana la indicatiile viitoare, efectuarea de plati sau transferuri de capital prin sisteme de plata din interiorul statului sau in afara lui”

Sambata si duminica, mii de ciprioti s-au bulucit la bancomate ca sa isi retraga banii din banci, iar in scurt timp aparatele. Bancile de tip cooperatist -singurele care au deschise birourile si in zilele de sambata, au incuiat portile in fata multimii furioase. Luni, din cauza unei sarbatori, bancile vor fi inchise iar autoritatile se asteapta ca de marti sa inceapa  scandalul. Banca Centrala a confirmat intr-o nota inchiderea tuturor bancilor in ziua de luni, iar anumite surse spun ca ar fi  interzis tuturor bancilor cipriote sa efectueze orice transferuri bancare si plati in tara si in strainatate, informeaza mass media cipriote cu referire la un document care a nimerit in mainile jurnalistilor.

Intr-o scrisoare confidentiala de pe 16 martie se spune ca banca interzice “temporar, pana la indicatiile viitoare, efectuarea de plati sau transferuri de capital prin sisteme de plata din interiorul statului sau in afara lui, inclusiv in cadrul unei institutii de credit”.

UE suspecteaza ca rusii- care au plasate circa 30 de miliarde de euro in banci- folosesc Ciprul ca platforma pentru spalarea banilor. Noul ministru al Finantelor Mihai Sarris va vizita marti Moscova, pentru a explica noul proiet legslativ. De asemenea, el va incerca sa renegocieze termenii unui imprumut de 2,5 miliarde de euro convenit anul trecut. Ministrii de Finante din zona euro au ajuns la un acord pentru pentru un pachet de finantare externa in valoare de 10 miliarde de euro pentru Cipru, pentru a evita intrarea tarii in faliment, conform New York Times.

Decizia a fost luata dupa discutii prelungite intre ministri si membri ai FMI. In schimb, Cipru are obligatia sa reduca deficitul bugetar, sa reglementeze sectorul bancar si sa majoreze taxele.

In Cipru lucreaza circa 35.000 de romani, a treia comunitate de straini stabiliti acolo

Majoritatea cetatenilor romani stabiliti in Cipru dupa 1990 lucreaza in domeniul servicii ( comert, hoteluri, restaurante), constructii, agricultura, potrivit Ambasadei Romaniei din Nicosia. Romanii sunt prezenti  de asemenea in domeni precum IT, cercetare, juridic, sistemul bancar, moda, etc.

Dintre cetatenii europeni, cele mai numerose comunitati sunt: greaca 31.044 (17.3%), britanica 26.659 (14.8), romana 24.378 (13.2), bulgara 19.197 (10.7) etc. 
Estimam ca, pe langa cei 24.378 cetateni romani inregistrati la ultimul recensamant, in Cipru se mai afla cel putin 10.000 persoane neinregistrate la autoritatile cipriote,  se mai arata pe site-ul reprezentantei Romaniei la Nicosia. Cele mai mari comunitati romanesti sunt in orasele: Nicosia, Limassol, Larnaca, Pafos, Dali sau Paralimni.

Cipru, o tara cu un produs intern brut de 23 de miliarde de dolari, a trimis, in 2011, 129 de miliarde de dolari catre Rusia

Conform mai multor ONG-uri internationale, citate de EU Observer, Cipru este o “masina de spalat pentru banii murdari ai Rusiei” (Global Financial Integrity – SUA), iar un ajutor financiar din partea Uniunii nu ar face decat sa ajunga la oligarhii rusi care au investit ilegal in tara. Conform raportului GFI, Cipru, o tara cu un produs intern brut de 23 de miliarde de dolari, a trimis, in 2011, 129 de miliarde de dolari catre Rusia.

bank_run

Nota noastra:

Cateva comentarii interesante despre situatii din Grecia:

Mihai

Din nefericire situatia este foarte trista aici. Cand se vor deschide bancile marti (asta daca nu cumva se va amana deschiderea asa cum s-a anuntat pe la TV pana miercuri) lumea va da buzna sa faca retrageri masive, in special rezidentii care cel mai probabil intr-un timp relativ scurt vor parasi insula.
Impactul va fi unul dezastruos….decizia luata este o mare tampenie care va avea repercursiuni greu de imaginat. Ce sa zic…Grecia a scapat mai usor sa zicem ca aveau ce fura: aur, gaze, etc. Cipru nu are absolut nimic in afara de turism si finante..asa ca…

Conform purtatorului de cuvant Christos Stylianides delegatia cipriota a fost supusa unei presiuni enorme in timpul negocierilor cand Schaeuble si Lagarde au cerut initial o taiere de 40% a depozitelor. Marul discordiei a fost faptul ca Germania nu vroia sa salveze depozitele rusilor (se stie bine ca rusii au depozitate sume foarte mari in bancile din cipru).

utzu

Această manevră nu se putea face fără ştirea Rusiei şi a acceptului direct a lui Putin. E surpriză pentru noi, dar pentru cercurile informate cu siguranţă nu este. De pildă:
http://imrussia.org/en/politics/397-putin-tries-to-bring-the-money-home

(…)

Pentru Rusia nu este neapărat un lucru rău, pierderea a 10% din capitalul negru. Putin nu avea instrumente de a aduce banii murdari înapoi în Rusia şi se pare că doreşte ca verticala puterii să se manifeste asupra oricărei aspect societal, inclusiv al criminalităţii şi resurselor sale.

Nu reuşesc să înţeleg ce doreşte germania să facă, altceva decât să arunce euro şi balcanii în aer, deoarece pentru UE, o eventuală naţionalizare pe model spaniol a băncilor cipriote era infinit mai puţin periculos decât acest jaf.

În orice caz, faptul că s-a apelat inclusiv la depozitele garantate de stat arată clar că, în realitate, se urmăreşte provocarea unei stări de panică, mult mai dăunătoare decât cele 6 miliarde de euro câştigaţi pe această cale. Sunt curios să aflu ce procent din aceşti bani provin de la depozitele garantate. În orice caz, având în vedere că Banca Central Europeană are prostul obicei să tipărească euro pe modelul Fed sau Adrian copilul minune (fără numă, fără număr!) şi că a făcut şi paradă de acest lucru, în vederea liniştirii pieţelor, sau că europenii au pompat peste 200 de miliarde de euro într-o grecie evident falimentară, nu poate fi explicată zgârcenia lor cu privire la cele 6 miliarde. Adică cele 10 miliarde credit puse la dispoziţie e limita superioară a BCE sau cum?

Nu reuşesc să găsesc alt motiv pentru această măsură decât cele ale creării de turbulenţe majore în sistemul bancar european şi de cutremure geopolitice în Balcani.

http://rt.com/business/cyprus-bailout-bank-tax-deposits-401/
Cyprus may raise deposit levy to 12.5% for large accounts – report

În mod cert se doreşte panică la nivel european! Să urmărim efectele, amintindu-ne de doctrina şocului, descrisă de doamna Klein.
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/06/01/doctrina-socului-documentar/

ROrtodox:

Lumea disperata in Cipru nu va mai avea incredere in banci, isi vor lichida conturile destui oameni incat ele sa nu mai aiba lichiditati, ele vor intra in insolventa.

Apoi oamenii din alte tari, constienti de ce inseamna legea precedentului isi vor lua masuri de precautie si vor retrage deasemenea ce au, observand ca garantat de stat e asemenea unei taxe de protectie platite unui smecheras de rand ( da-mi bani sa nu te bat eu, nu ca te-as apara de altii ).

Scopul final ? Probabil destabilizarea completa a actualului sistem financiar bancar de pretutindeni, ca apoi sa fie schimbat cu mult doritii lor bani virtuali si scoaterea definitiva din uz a banilor fizici.

Alin-7

@Utzu:

mi se pare destul de clar ca dedesubturile miscarii au de-a face mai degraba cu banii rusilor din Cipru decat cu orice altceva. Mai ales daca citim printre randuri.

ECONOMIST: The Cyprus Bailout Is An ‘Unfair’ Short-Sighted Failure, And Makes No Strategic Sense
http://www.businessinsider.com/economist-slams-the-cyprus-bailout-2013-3

Deci, din punct de vedere al crizei, o miscare nu numai fara sens dar extrem de periculoasa datorita potentialului de “contagiune”. Totul se rezuma acum la modul in care aceste manevre si efectele lor, mai ales, vor fi gestionate.
Mi se pare ca, la un anumit nivel, increderea in banci nu va mai fi la fel ca pana acum, pentru multa vreme. Probabil se vor lua masuri in sensul cresterii increderii dar oricum, va mai curge multa apa pe Dunare pana se va restabili increderea in banci.

Altfel, ar fi util de citit acest articol, pentru a intelege ca intre Rusia (Putin) si Germania (Merkel) exista o oarecare sinergie a faptelor. Problema o constituiau banii murdari, detinuti de rusi, din offshore-urile cipriote. Spalarea de bani nu mai convenea nici Putineaqului, nici nemtilor.

Vezi aici, articol proaspat venit prin tuburile internetzilor:

A reminder for everyone shocked by the terms of Cyprus’ bailout this weekend — back in November German paper Der Speigel leaked a German intelligence report that said a bailout of Cyprus’ banks would be a bailout for Russian oligarchs and mafiosi that take advantage of the island’s lax immigration laws to keep money there.
The report was a huge hint that German politicians (and the troika officials that were privy to the study) were going to give a Cypriot bank bailout special consideration. It was filed by Germany’s international spy agency, the Bundesnachrichtendienst (BND).

sursa: http://www.businessinsider.com/leaked-german-report-on-cyprus-bailout-2013-3

Sigur, nimanui in Cipru nu i-a convenit solutia aleasa de marile putori insa ce puteau face in fata santajului nemilos…
Ca idee, sa observam ca si rusii (via Gazprom) venisera cu o alternativa: bani contra concesionarea resurselor insulei, oferta refuzata de ciprioti.


Categorii

1. DIVERSE, Arhiepiscopul Hrisostom al Ciprului, Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, Cuvantul cititorului, Razboi Turcia Grecia Cipru Rusia, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

12 Commentarii la “Arhiepiscopul Ciprului, Hristostom: TARA AR TREBUI SA IASA DIN ZONA EURO “DE INDATA CE AR PUTEA”/ Vladimir Putin critica “PASUL PERICULOS”/ Taxa pe depozite: EXPERIMENT PENTRU DECLANSAREA PANICII BANCARE?

  1. Cipru: Parlamentul amână votul privind taxa pe depozite. Băncile ar putea rămâne închise câteva zile

    http://www.mediafax.ro/economic/cipru-parlamentul-amana-votul-privind-taxa-pe-depozite-bancile-ar-putea-ramane-inchise-cateva-zile-10674195

  2. http://www.businesscover.ro/18-03-2013-lars-christensen-acesta-este-socialism-in-stare-pura-tot-nu-mi-vine-sa-cred-ca-s-a-intamplat-cu-adevarat/

    Decizia autorităţilor cipriote de a taxa suplimentar depozitele bancare, în fapt o modalitate de a strânge ceva bani intrând cu picioarele în proprietatea privată, abia intră cu adevărat în atenţia tuturor investitorilor şi a companiilor private din întreaga lume. Efectele negative ale acestei decizii sunt mult mai mari decât cele anticipate în prezent, după cum reiese şi din opinia lui Lars Seier Christensen, CEO Saxo Bank, pe care o redăm în continuare.

    Saxo Bank atrage atenţia investitorilor că este o decizie irevocabilă, cu aplicabilitate imediată şi cu efecte negative greu de calculat pe termen lung. În primul rând, „este o gravă încălcare a drepturilor fundamentale ale omului”, consideră Lars Seier Christensen, co-fondator şi CEO Saxo Bank, „aplicată de un stat mic la presiunea puterilor străine şi ar trebui să dea oricărui investitor de gândit”.
    Deşi la conferinţa de presă autorităţile cipriote au declarat că este “e excepţie”, nimeni nu poate garanta asta şi nici reprezentanţii guvernelor europene nu pot exclude asemenea măsuri în altă parte. “Este greu să explici cuiva acum care sunt limitele pe care le au UE şi Troika europeană când criza începe să muşte cu adevărat”, a mai spus Christensen. “Dacă poţi confisca 10% din banii cuiva, poţi oricând confisca 25, 50 sau chiar pe toţi. Cred că vom vedea lucruri tot mai rele pe măsură ce panica va creşte, din dorinţa de a păstra euro în viaţă”.
    Christensen crede că este o decizie care schimbă fundamental regulile jocului. „Poate însemna chiar sfârşitul zonei euro”, a mai spus co-fondatorul Saxo Bank. Piaţa va reacţiona clasic: e o veste bună, practic, pentru aur şi pentru zonele rămase în afara euro – Scandinavia, de exemplu. Pentru statele din eurozonă, decizia aduce o subminare a încrederii în pieţe, lucru care îi va afecta pe investitori pe termen lung.”
    Acesta este socialism în stare pură – tot nu-mi vine să cred că s-a întâmplat cu adevărat”, a mai declarat Lars Seier Christensen, CEO Saxo Bank

    Senzatia mea este ca se vrea, pe termen mediu, mai degraba ruperea zonei euro, nu total ci in sensul eliminarii din zona euro a statelor “periferice”. Acestea vor trebui sa se descurce pe cont propriu (dupa ce in prealabil statele ce constituie nucleul UE si al zonei euro si-au asigurat parghiile de control, la nivel economic si financiar, asupra periferiei). Beneficiile, pentru statele din nucleu, ar fi multiple, in opinia mea.

  3. http://www.hotnews.ro/stiri-international-14448603-evolutiile-din-cipru-nou-proiect-scuteste-taxare-depozitele-sub-20-000-euro-ministrul-finante-merge-moscova-bursa-suspendat-tranzactiile.htm

    Evolutiile din Cipru: Un nou proiect scuteste de la taxare depozitele sub 20.000 euro. Ministrul de Finante merge la Moscova, bursa si-a suspendat tranzactiile

  4. Pingback: CIPRU SPUNE PAS DIKTATULUI EUROPEAN. Parlamentul a decis RESPINGEREA TAXEI pe depozitele bancare - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  5. Pingback: Cunoscutul duhovnic grec NECTARIE vede legatura intre DEMISIA PAPEI BENEDICT, NOUL PAPA SI IMPLINIREA APOCALIPSEI sub ochii nostri: "Sa ne pregatim duhovniceste pentru ultimul RAZBOI IMPOTRIVA CRESTINILOR!" (video) - Razboi întru Cuvânt - Reco
  6. Pingback: Arhiepiscopul Ciprului Hrisostom pune AVEREA BISERICII la dispozitia STATULUI/ Complet defazat, Patriarhul Daniel cere bani autoritatilor pentru CATEDRALA... - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  7. Pingback: CORBII LA CADAVRU: eurocratii dau ULTIMATUM CIPRULUI, Rusia REFUZA implicarea/ Haosul continua, americanii au idei traznite: CIPRU SA APELEZE LA ...TURCIA PENTRU AJUTOR! - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  8. Pingback: Arhiepiscopul Hrisostom al CIPRULUI cere DEMISIA ministrului de finante si a guvernatorului BANCII NATIONALE, precum si IESIREA DIN UE/ Mitropolitul Neofit critica EUROCRATIA MERKELIANA/ Propaganda germana in PRESA ROMANEASCA - Razboi întru Cuvânt - Rec
  9. Pingback: CIPRU. Experimentul merge mai departe: SPECTRUL FOAMETEI si PROTESTE. FMI respinge planul guvernului cipriot, Arhiepiscopul Hrisostom vorbeste iar despre IESIREA TARII DIN ZONA EURO - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  10. Pingback: GERMANIA are DATORII IMENSE catre Grecia/ Sinodul Bisericii Ciprului "CONDAMNA CU DEZGUST" deciziile liderilor nationali si europeni - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  11. Pingback: Jurnalistul Unteanu il ataca pe IPS Pimen pentru predica sa anti-UE invocand LEGISLATIA ANTI-CRESTINA EUROPEANA - Recomandari
  12. Pingback: George Friedman despre PRECEDENTUL CIPRIOT si JOCUL GERMANIEI. Orizontul CRIZEI MASIVE DE LICHIDITATI in Europa/ Premierul rus Medvedev critica JAFUL BANCAR - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare