BOLNAVUL CA O PRADA. Debutul “reformei” in sanatate: RATIONALIZAREA listei de medicamente COMPENSATE si a duratei SPITALIZARII

16-03-2012 9 minute Sublinieri

painting hospital

  • Hotnews:

Pachetul de servicii medicale de baza, in revizuire. MS a lansat in dezbatere publica doua proiecte ce propun modificarea listei medicamentelor si a duratei de spitalizare

Ministerul Sanatatii propune un proiect de hotarare de Guvern prin care va fi modificata lista medicamentelor compensate si gratuite pentru trei denumiri comune internationale, relateaza Mediafax. Intr-un comunicat de presa al MS se mai arata ca institutia a realizat si un proiect de ordin in care propune modificarea duratei de spitalizare pentru diferite afectiuni. Documentele au fost lansate in dezbatere publica de Ministerul Sanatatii.

Potrivit comunicatului de presa, MS se afla in faza de revizuire a pachetului bazal de servicii, in conformitate cu acordul pe care Romania l-a incheiat cu organismele internationale.

“Primele masuri pe care le adoptam pentru regandirea pachetului de servicii de baza se refera la 2 aspecte importante, si anume limitarea prescrierii in sistemul de asigurari a unor medicamente aflate in listele de medicamente compensate si gratuite, precum si revizuirea duratelor de spitalizare pentru diferitele grupe diagnostic”, declara ministrul Sanatatii, Ritli Ladislau, citat in comunicat.

Astfel, Ministerul Sanatatii a lansat, vineri, in dezbatere publica, proiectul de Hotarare de Guvern pentru modificarea Anexei la Hotararea de Guvern 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzand denumirile comune internationale corespunzatoare medicamentelor de care beneficiaza asiguratii, cu sau fara contributie personala, pe baza de prescriptie medicala, in sistemul de asigurari sociale de sanatate.

Comunicatul de presa mai precizeaza ca modificarile au fost realizate in conformitate cu recomandarile expertilor Institutului NICE care au realizat, pentru Ministerul Sanatatii, un raport de evaluare a sistemului sanitar.

Proiectul de act normativ prevede modificarea Listei de medicamente cu sau fara contributie personala pentru trei denumiri comune internationale (Epoetinum alfa, Epoetinum beta si Erdoseina) astfel incat acestea sa fie prescrise numai pentru indicatiile prevazute in autorizatia de punere pe piata.

“Revizuirea listei de medicamente va insemna o rationalizare a consumului de medicamente, nu o excludere sau taiere. Este, mai degraba, o eliminare a anomaliilor existente in sistemul de decontare, anomalii care au fost sesizate si de catre specialistii britanici”, a declarat ministrul Ladislau Ritli.

Concomitent, MS a publicat, in dezbatere publica, un proiect de Ordin privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 1723/950/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare in anul 2012 a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anii 2011 – 2012, aprobat prin Hotararea Guvernului 1.389/2010.

Proiectul de ordin propune modificarea duratei de spitalizare pentru toate afectiunile astfel incat aceasta sa nu depaseasca duratele medii raportate in cursul anului trecut ca fiind realizate.

Lista de aur a medicamentelor si o “chestie” de 16 milioane de euro

Este o lista de aur pentru ca de ea depind sute de mii de romani. Contine toate medicamentele al caror pret este platit in intregime sau pe jumatate de catre statul roman, care ii sustine astfel pe bolnavii ce nu-si pot permite o terapie vitala pentru ei. Aceasta este teoria.

Practica: este o lista de aur pentru ca valoreaza 1.5 miliarde euro pe an. Contine toate medicamentele care se vand sigur pentru ca pacientii le iau gratuite sau compensate.Plateste statul roman (adica tot contribuabilii! – n.n.).

Plateste tot ce apare pe aceasta lista de aur care nu contine doar medicamente vitale, ci si unele mai putin importante. Sau nu prea eficiente. Sau mai scumpe decat oriunde altundeva in lume. Si ca orice lista de aur, si aceasta are niste paznici. Paznici fara dinti.

Cele mai importante declaratii:

  • Aprecierea expertilor NICE despre Comisia Nationala de Transparenta a Ministerului Sanatatii: “Procesul de decizie a Comisiei Nationale de Transparenta este opac si ad hoc. Rolul Comisiei Nationale de Transparenta in procesul luarii deciziilor, altul decat acela de a sustine recomandarile specialistilor clinicieni, este neclar.”
  • Presedintele Comisiei Nationale de Transparenta, prof. Radu Lichiardopol: “Nu putem sa verificam toate chestiile astea.  Sigur ca sunt foarte multe lucruri pe care n-ai cum sa le stii. Pentru ca sunt atat de multe lucruri in jurul nostru despre care nu stim, incat uneori nici nu te mai intrebi. “
  • Presedintele Comisiei Nationale de Neurologie a Ministerului Sanatatii, prof. Ovidiu Bajenariu: NICE-ul are un criteriu economic cu care noi suntem mai putin obisnuiti, familiarizati si nu intotdeauna foarte de acord prin formatia noastra de medici.”

CEI SASE PAZNICI

Despre gaura uriasa prin care se scurg din sistemul medical romanesc bani aruncati pe diferite medicamente compensate sau gratuite au vorbit oficiali, politicieni, chiar si presedintele Romaniei. Niciunul nu a pus insa vreodata degetul pe rana.

Pentru ca in sistemul medical romanesc nu exista deocamdata justitiari cu vocatie de eroi, institutiile internationale care forteaza reformarea acestui mecanism falimentar au decis sa suplineasca lipsa cu ajutorul unor specialisti din exterior. Despre prezenta la Bucuresti a expertilor Institutului National britanic pentru Sanatate si Excelenta Clinica (NICE) s-a vorbit luni de zile pe holurile institutiilor romanesti. Acesti experti au studiat trei luni mecanismul prin care sunt alcatuite listele de medicamente compensate si gratuite si au pus intr-un final degetul pe rana: Comisia Nationala de Transparenta din cadrul Ministerului Sanatatii, formata din cei 6 paznici ai listei de aur.

CE SPUN ENGLEZII

Raportul NICE s-a concentrat pe studierea acelor 50 de medicamente (gratuite sau compensate, caci despre ele vorbim) care au generat cele mai mari cheltuieli in 2010. Sa rezumam cateva dintre constatarile raportului. In Romania sunt compensate medicamente fara a exista dovezi in favoarea beneficiilor unei atare subventii. In Romania sunt compensate medicamente pentru care statul roman plateste mai scump decat plateste statul britanic sau american. In Romania sunt compensate medicamente pentru care cheltuielile au crescut, desi numarul pacientilor a scazut.

Daca Ministerul Sanatatii ar tine cont de toate recomandarile raportului NICE, excluzand de pe lista de aur medicamentele mentionate in raport, statul roman ar economisi anual 180 milioane de euro (conform calculului Mihaelei Naftanaila de la Romania Libera, care a publicat in premiera date din raportul NICE). Dar cine este responsabil pentru existenta inexplicabila a acestor medicamente pe lista compensatelor si gratuitelor?

Membrii Comisiei Nationale de Transparenta, care activeaza in cadrul Ministerului Sanatatii si al caror rol, conform legii, este de a “intocmi si revizui” lista si de a “exclude/include” medicamentele din aceasta lista de aur.

OPAC SI AD HOC

Mecanismul legal prin care un medicament ajunge sa fie inclus in Romania pe lista compensatelor debuteaza printr-un dosar alcatuit de compania farmaceutica care doreste aceasta includere, pe baza criteriilor ordinului 318 emis in mandatul liberalului Eugen Nicolaescu. Acest dosar este verificat si analizat de medicii si farmacistii membri in Comisia de Specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii (exista 46 de astfel de comisii, fiecare cu specialitatea sa medicala) care inainteaza o recomandare Comisiei Nationale de Transparenta (CNT) din Minister.

Aceasta Comisie, formata din 6 membri (numarul a fost redus in 2010 de la 10 membri), recomanda sau nu ministrului Sanatatii listarea medicamentului propus. Concluzia raportului NICE in privinta activitatii CNT este univoca: “Procesul de decizie al Comisiei Nationale de Transparenta este opac si ad hoc. Criteriile pentru o recomandare pozitiva (sau negativa) nu sunt clare, iar deciziile par a se baza in mare masura pe rapoartele elaborate de specialistii clinicieni, nominalizati de Comisiile de Specialitate relevante [din Ministerul Sanatatii] si ale caror conflicte de interese, daca exista, nu sunt declarate la momentul elaborarii raportului.”

CE SPUN ROMANII

Presedintele acestei Comisii de Transparenta este profesorul Radu Lichiardopol, specialist diabetolog: “Nu stiu de ce au zis ei ca este opac. Noi avem un site pe care se publica deciziile dupa sedintele Comisiei. Criteriile stiintifice sunt cele pe care le furnizeaza comisiile de specialitate. Pentru ca sunt atatea substante si sunt atatea domenii de competenta in care Comisia asta nu are specialistii respectivi, n-avem cum sa facem in mod sistematic o revizie a substantelor care se afla in uz si sa recomandam pe care sa le scoata si pe care sa le mentina.” Desi chiar acesta este rolul Comisiei, definit prin lege. Dintre aplicatiile inaintate de comisiile de specialitate catre Comisia de Transparenta, doar 2% sunt respinse.

Rolul Comisiei Nationale de Transparenta in procesul luarii deciziilor, altul decat acela de a sustine recomandarile specialistilor clinicieni, este neclar”, scriu expertii britanici de la NICE. Asta desi rolul prin lege al CNT este chiar cel de a controla recomandarile medicilor din comisiile de specialitate. “Dar controlam”, spune presedintele Comisiei. “Pe baza referatelor pe care ei [specialistii clinicieni] le intocmesc. Problema este daca documentatia la care ei au acces este completa si cuprinde si partile care sunt contra recomandarii respective.” Si cuprinde aceasta documentatie si argumente contra? Nu putem sa verificam toate chestiile astea”, raspunde profesorul Lichiardopol.

“O CHESTIE” IN VALOARE DE 16 MILIOANE EURO

Una dintre “chestiile astea” este gingko biloba, o substanta care intra in compozitia unor medicamente compensate precum bilobilul sau tanakanul. Este una dintre substantele pentru care raportul NICE recomanda fara drept de apel delistarea deoarece compensarea ei “nu este sustinuta de date clare ale unor beneficii pozitive”.

Gingko biloba este prezenta pe lista de aur de 4 ani si costa statul roman 16,3 milioane euro anual. De ce este inca mentinuta aceasta substanta? “Ce sa va spun? Asa s-a apucat”, spune Radu Lichiardopol. “Eu n-am fost implicat in aceste substante, aceste medicamente. E una dintre intrebarile pe care le-au pus si ei [specialistii NICE] cand ne-am intalnit, dar n-am nicio legatura cu treaba asta.” Comisia de Transparenta este singura abilitata legal sa excluda o substanta de pe lista de compensate, dar doar la propunerea comisiilor de specialitate.

Comisia de Specialitate in expertiza careia intra “treaba asta” este Comisia de Neurologie. Profesorul Ovidiu Bajenaru, presedintele ei, nu contesta recomandarea NICE de excludere a gingko biloba de pe lista de aur: “Despre gingko biloba ni s-a cerut un punct de vedere. Am facut catre Minister o hartie in care am spus ca daca nu sunt indeplinite criteriile economice, noi nu avem nimic impotriva sa fie scos pentru ca momentan nu exista studii clinice care sa sustina cu argumente majore ca aceste medicamente pot sa beneficieze de compensare. Ceea ce nu inseamna ca ele nu au un beneficiu, dar nu atat de mare incat sa sustina si argumentul economic. Noi ca medici ne gandim la beneficiul pacientului si mai putin la aspectul economic care, pentru noi, pana acum nu am fost obisnuiti sa fie unul dominant.”

Raportul NICE observa ca aceste “comisii de specialitate nu iau in considerare principiul “value for money” si ca in cele mai multe cazuri sursa si calitatea dovezilor clinice pe care protocoalele lor se bazeaza nu au fost furnizate si nu sunt explicite.”

COMISII FARA COLTI

Printre atatea comisii si comitii e usor sa pierzi urma unei “chestii” care valoreaza 16 milioane de euro. Dar desi Comisia de Neurologie ar fi fost cea care, conform legii, ar fi trebuit sa se sesizeze, acest lucru nu s-a intamplat. “Am primit aceasta solicitare de la mai multi: de la ministri, de la secretari de stat” spune presedintele Comisiei de Neurologie, Ovidiu Bajenaru. Noi nu solicitam excluderea, am dat un punct de vedere care a fost solicitat de Ministerul Sanatatii in ultimul an.  Dar nu este de competenta mea sa validez indeplinirea acestor criterii economice. De la Comisia de Transparenta inca nu am primit o solicitare [pe Ginko Biloba]. Am trimis la Minister acest punct de vedere si mai departe procedura este problema Ministerului, dincolo de Comisie nu am de unde sa cunosc exact procedura. Nu intra in atributiile noastre.”

Dar intra in atributiile Comisiei de Transparenta, al carei presedinte, Radu Lichiardopol, spune ca: De cand sunt eu in Comisia de Transparenta, de vreo 2 ani, nu s-a discutat niciodata despre substanta asta. Nu stiu sa va zic de ce a ramas chestia asta.” Mister. Ceata. Dezorientare. Si cele 16 milioane de euro date anual pe “chestia asta” continua sa curga.

RECOMANDARILE ENGLEZILOR SI PRACTICA ROMANILOR

Pentru risipirea acestor ceturi costisitoare, expertii britanici de la NICE au cateva recomandari punctuale si concise.

  • Revizuirea “de urgenta” a rolului si compozitiei Comisiei Nationale de Transparenta (CNT) si includerea in compozitia ei cel putin a unui economist cu experienta in sistemele de sanatate care sa poata cantari si criteriul eficientei economice a introducerii unor medicamente pe lista compensatelor.

Ovidiu Bajenaru, presedintele Comisiei de Neurologie, considera utila aplicarea acestei recomandari, cu conditia analizarii tuturor punctelor de vedere: “NICE-ul are un criteriu economic cu care noi suntem mai putin obisnuiti, familiarizati si nu intotdeauna foarte de acord prin formatia noastra de medici. Adevarul este undeva la mijloc. Intelegem foarte bine ca pentru anumite medicamente, din diverse alte motive, se fac abuzuri si atunci trebuie o anumita restrictie. Dar nici argumentul pur economic nu este absolut si nu trebuie sa invinga judecata medicala.”

  • Evitarea oricaror potentiale sau actuale conflicte de interese ale membrilor CNT, recomanda expertii NICE.

In prezent, pe site-ul Ministerului Sanatatii doar trei dintre cei sase membri ai Comisiei Nationale de Transparenta au publicata declaratia de interese, a carei prezenta pe site-ul ministerului este obligatorie prin lege.

  • Transparentizarea deciziilor CNT care trebuie documentate, mai scriu expertii NICE. Motivele si ratiunile stiintifice ale fiecarei decizii trebuie facute publice in momentul hotararii. Dar, in ciuda legii romanesti si a directivei europene 89/105, lista de aur pazita de membrii Comisiei Nationale de Transparenta nu a mai fost revizuita din 2008.

Cum si cine alcatuieste aceasta lista nu stie nici macar presedintele Comisiei de Transparenta din Ministerul Sanatatii. Cine face lista e o comisie speciala care intr-adevar nu e transparenta. Nu ma refer la comisiile de specialitate din minister, e o alta comisie care face asta. Nu stiu sa va zic cum ii spune”, admite profesorul Radu Lichiardopol. “Stiu numai ca undeva, la un nivel de decizie in Ministerul Sanatatii, se numeste aceasta Comisie care urmeaza sa decida care medicamente sa intre pe lista si care sa nu intre pe lista. Sigur ca sunt foarte multe lucruri pe care n-ai cum sa le stii. Pentru ca sunt atat de multe lucruri in jurul nostru despre care nu stim, incat uneori nici nu te mai intrebi.

Nu te mai intrebi? Nici chiar atunci cand esti paznicul unei liste care valoreaza 1,5 miliarde euro pe an si de care depinde viata a sute de mii de romani.

Membrii Comisiei Nationale de Transparenta a Ministerului Sanatatii

  • prof. dr. Radu Lichiardopol (presedinte) – Seful sectiei I diabetologie la Institutul “N.C.Paulescu” si membru in Comisia Speciala de Diabetologie a Ministerului Sanatatii; presedintele Societatii Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice. Are publicat pe site-ul Ministerului o declaratie de interese datand din 2009.
  • prof. dr. Gheorghe Mermeze – prodecanul Facultatii de Medicina si Farmacie din Oradea; fost director general adjunct al Directiei Generale Farmaceutice in Ministerul Sanatatii in 2001, sub mandatul ministrului PSD Daniela Bartos; fiica sa, Anca Maria Negru, este directorul general al Directiei Farmaceutice din Ministerul Sanatatii. Nu are declaratie de interese publicata pe site-ul Ministerului Sanatatii.
  • prof. dr. Pal Kikeli – seful Clinicii de Recuperare Cardiovasculara a Spitalului Judetean Targu-Mures. Membru in Societatea Academica de Medicina de Familie si in Societatea Romana de Cardiologie. Administrator si actionar al clinicii Pro Cardia. Nu are declaratie de interese publicata pe site-ul Ministerului Sanatatii.
  • conf. univ. Sipos Emese – cadru didactic in cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie din Targu-Mures. Consilier al ministrului. Are declaratia de interese publicata pe site-ul Ministerului Sanatatii.
  • Farmacist Gabriela Banciu – nu are declaratie de interese publicata pe site-ul Ministerului Sanatatii.
  • Farmacist Elena Minea – consilier superior la Ministerul Sanatatii. Are declaratia de interese

spital_Romania

Nota noastra:

Aceasta este prima etapa a “reformei” sistemului sanitar. De aceasta data nu e vorba doar despre vorbe, ci despre o strategie care incepe sa fie sistematica. Acum, prima etapa a marii lupte duse pentru “rationalizarea” medicamentelor si a dreptului la spitalizare. Rationalizare… Un cuvant pretentios care inseamna multe. Oficial, inseamna a pune ordine, regularitate, intr-un sistem care, pe cale de consecinta, functiona haotic, neregulat, anterior. In practica, rationalizare inseamna control, uniformizare, planificare. Ca s-ar face controlul mai eficient al achizitionarii de medicamente nu ar fi nicio problema – dimpotriva. Sensul reformei din sanatate miroase insa a alt tip de rationalizare – rationalizarea accesului bolnavilor la medicamente si la spitalizare.

Nu, nu big pharma vor fi mai “controlate”, nici diversii actori din sistem care profita de pe urma sa, cardasia dintre autoritati, mari producatori si intermediari, ci bolnavii. Ei sunt la capatul acestui “lant trofic”, ei sunt veriga cea mai slaba. Ei sunt prada.

Si este socant ca nimeni nu isi pune problema, in aceasta tara crestin-ortodoxa, ca argumentul de baza al acestei reforme este, in mare, unul ECONOMIC. E eficient sau nu medicamentul X? Aceasta pare a fi intrebarea de capatai care ghideaza “reforma” din sistem. Nu daca medicamentul este bun sau nu, daca e necesar, ci daca renteaza.

Dar chiar si daca s-ar lua in considerare argumentul economic, totusi evaluarea pe baza careia Ministerul si-a fundamentat prima propunere de revizuire a listei de medicamente, facuta de englezii de la NICE, nu a dus la cine stie ce revelatii. Un medicament care nu ar avea ce sa caute pe lista de compensate si cateva propuse pentru excludere, proceduri improvizate, neclare, si unele medicamente (nu foarte multe) care se iau la suprapret. Doar atat?! Pentru ASTA s-a batut toba reformei ani de zile si s-a scremut muntele?! Pentru o lista de o numeri pe degetele de la o mana si pentru constatari pe care le putea face oricine despre mecanismul comisiilor care decis listele de compensate?

Un exemplu comparativ: in Bulgaria a fost recent un scandal monstru legat de vinderea majoritatii medicamentelor de pe piata locala la preturi duble fata de cel cerut vecinilor acestei tari. Rezultatele au fost imediate: demiterea sefului CNAS-ului lor si a ministrului-adjunct al sanatatii.

Prin comparatie, pe de o parte, la noi pare ca mai degraba nu se vrea sa se descopere nimic, ci doar sa se ocoleasca punctele nevralgice si sa se faca in asa fel incat sa fie atinse doar zonele cele mai slabe ale sistemului. Ce inseamna asta? Ca daca s-ar face analize necruatoare, daca s-ar sparge bubele adevarate, primii care ar fi atinsi ar fi decidentii din sistem: de la CNAS, de la Ministerul Sanatatii… Si, cum nu se vrea asta, se ating zonele accesibile sau vulnerabile. Asa se face ca se ajunge la o incriminare globala (medicii de familie, generic, fraudeaza cu retetele compensate, listele nu sunt facute bine etc.) astfel incat vina sa fie cat mai putin localizabila ACOLO SUS. Dar, pe de alta parte, prin comparatie cu scandalul bulgaresc, la noi problemele par a fi laturalnice. Ca s-ar putea remedia prin interventii localizate, punctuale, si ca nicidecum nu sunt necesare reforme epopeice, prin decizii care sa re-structureze sistemul din temelii.

S-a dat exemplul cu cei 180 milioane euro care s-ar economisi in urma aplicarii recomandarilor analizei NICE legate de lista compensatelor. Pai in comparatie cu sutele de milioane de euro aruncate pe fereastra pe sistemul informatic de la CNAS, nu e nicio mare branza aceasta suma! Si, raportat la cele 1,5 miliarde din felia alocata compensatelor, suma e de doar 10%. Deci, pentru remedierea a 10% cheltuieli nejustificate (la modul relativ, nu absolut) e necesara “reforma” radicala a sistemului sanitar?!

Este, deocamdata, doar inceputul unei operatiuni care, deocamdata intr-o cheie soft, vizeaza restrangerea cheltuilelor cu bolnavii. Acum sunt vizate medicamente care nu sunt esentiale pentru lista de compensate. Problema e cu principiul, nu cu masurile de etapa, cel putin din ceea ce se intrevede acum. Odata puse bazele acestei proceduri, insa, vor incepe, cel mai probabil, sa ia la rand fiecare categorie de bolnavi, careia i se va transmite ca are acces, de acum, din cauza de rentabilitate, doar la medicamentele x si y, si doar la spitalizare de z zile. Cu o motivatie strict contabiliceasca. Dar cand a vindecat vreodata contabilitatea bolnavii?

Legaturi:


Categorii

Acordul cu FMI, Opinii, analize, Razboiul impotriva sanatatii, Sistemul romanesc de sanatate, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

17 Commentarii la “BOLNAVUL CA O PRADA. Debutul “reformei” in sanatate: RATIONALIZAREA listei de medicamente COMPENSATE si a duratei SPITALIZARII

  1. Se pare ca s-a uitat complet cum au luat viata spitalele,azilele si medicina in sine. Crestinii din Evul Mediu au pus baza. Spitalul reprezinta grija fata de aproapele tau, care e bolnav si are nevoie de tratament, fizic si sufleteste. Din ce in ce mai mult se lucreaza dupa medicina ateista. Nu asa zicea si Darwin? Cei slabi sa piara si cei puternici sa traiasca. Urat. Poate cu ocazia asta, cand lumea vede ca statul nu ajuta omul, o sa fie o aducere aminte de Dumnezeu. Daca Dumnezeu ingaduie aceste lucruri, inseamna ca sunt mantuitoare. Doamne ajuta!

    off-topic. Nu stiu daca a-ti vazut acest articol. Pe mine una m-a socat.

    Scandal international declansat de Oxford: “Doctorii ar trebui sa aiba dreptul sa ucida bebelusii”. Esti de acord?

    Francesca Minerva, filozof si specialist in etica medicala, sustine ca bebelusii nu sunt persoane in adevaratul sens al cuvantului si, astfel, daca sunt ucisi in prima zi de viata, este cam acelasi lucru cu un avort.

    Autoarea studiului controversat, spune, intr-un articol publicat in British Medical Journal, ca si un copil sanatos poate fi ucis, daca mama lui decide ca nu poate sa-si permita sa-l creasca.

    Aceste afirmatii au starnit valuri de indignare, iar editorul British Medical Journal s-a aparat si a spus ca rolul publicatiei este acela de a prezenta mai curand argumente motivate, decat sa promoveze puncte de vedere morale, scrie DailyMail.

    Insa articolul i-a infuriat de-a dreptul pe alti specialist in etica. Ei au descris apelul pentru legalizarea infanticidului ca fiind “o aparare inumana a decimarii copiilor”.

    Intr-un studiu publicat in Jurnalul de Etica Medicala, dr. Francesca Minerva (foto), care este cercetator asociat la Oxford, spune ca “avorturile de dupa nastere” ar trebui sa fie premise in toate cazurile in care sunt premise si avorturile in primele luni de sarcina.

    Opinia este impartasita de co-autorul studiului, Alberto Giubilini, profesor la Universitatea din Milano. Cei doi sustin ca nou-nascutii inca nu si-au dezvoltat sperante, scopuri, visuri si, deci, nu pot fi descrisi ca persoane umane.

    Acest studiu a provocat dezbateri si in Parlamentul britanic. Lordul Alton, presedintele grupurilor parlamentare a declarat: “Este intr-adevar socant sa vezi modul in care formatorii de opinie din domeniul medical au renuntat la scopurile profesionale de vindecatori si aparatori ai vietii umane”.

    Julian Savulescu, editorul British Medical Journal, a declarat: “Nu sustin practicarea infanticidului. Apar libertatea intelectuala si academica”. El a mai adaugat ca dr. Minerva are o “relatie libera” cu Oxford si ca isi desfasoara activitatea in principal la Universitatea din Melbourne.

    ARticolul mai detaliat pe siteul britanic:

    http://www.dailymail.co.uk/news/article-2108433/Doctors-right-kill-unwanted-disabled-babies-birth-real-person-claims-Oxford-academic.html

    http://www.dailymail.co.uk/debate/article-2108761/Killing-newborn-babies-perfectly-logical–thats-problem.html

    http://www.dailymail.co.uk/news/article-2108746/Ive-death-threats-says-academic-said-doctors-right-kill-unwanted-disabled-babies-birth.html

  2. Tot un „of” 🙂
    Ţin minte că atunci când eram copii „ne ofticam”. Văd că acum e la modă să „ne oftopicăm”.

  3. bogdan:
    Ce bine ca acuma deja sintem mari si `in afara oricarui pericol`… 😉

  4. Am vorbit azi cu tata la telefon despre “chestia” asta :-), despre “coplata” si alte minuni care se pun in practica in Romania, si el imi zicea ca n-a auzit nimic. Ce sa-i fac, se uita numai la fotbal 🙁
    In 2008 l-am adus sa se opereze de inima in Franta ca era pe moarte. Nu am platit nici 5 centime, desi nu era francez, ca l-am luat pe asigurarea mea si a sotului meu, si totul a fost platit de securitatea sociala.Sigur nu in toate tarile europene este posibil asta.
    La inceput zicea “m-ai adus aici sa-si bata astia joc de mine ca sunt roman”…si dupa ce a vazut cum a fost tratat in spital,cum a stat in camera singur cu sala de baie, telefon, televizor, cu echipa medicala care venea la doua ore sa vada in ce stare este, si-a schimbat parerea. In plus, cum el nu stie franceza,; si daca eu nu eram langa el si venea dieteticiana sa-l intrebe ce vrea sa manance, ea facea ca iepurele, ca gaina sau ca curcanul ca sa inteleaga tata ce fel de carne vor sa-i dea. 🙂 Poate vi se pare o poveste, dar asa a fost !
    Asa ca sa nu-mi spuna mie “sistemul medical” din Romania ca nu exista mijloace de a trata medical pe romanii care au nevoie, si ca totul se reduce la calcule economice.
    Si specific ca tatal meu a fost la doua spitale private, unul in Orleans si unul la Paris (Foch, spital celebru) si nu am platit NIMIC in plus de cotizatiile pe care le platim lunar !!!

    Mai e mult pana departe, si chiar nu cred ca cineva din UE cere aceste masuri, cred doar ca in tara sunt unii interesati sa privatizeze medicina in stil american.;;din motive ONEROASE !

  5. Mă iertaţi că mă mai oftopic odată 🙂
    Ovidiu, nu sunt în afara oricărui pericol nici chiar cei mai mari; şi ei pot ajunge nu doar mai catolici decât papa, ci şi mai englezi decât americanii. Acum vreo doi ani, Patriarhia a organizat un concurs pentru copii la nivel naţional, pe tema Crezului. În „directiva” oficială distribuită „de sus” se stabileau câte o „dead-line” pentru fiecare etapă (la nivel de parohie, de eparhie şi de patriarhie). Mi-a spus un american că nici la ei nu este uzuală această expresie în acest context. Culmea era „dead-line” finală: era pusă Luni, după Paşti; a doua zi după Înviere. Nu e o glumă.

  6. Pingback: Cardul de sanatate va fi introdus de pe 1 august. Despre FRAUDA argumentului FRAUDELOR… - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  7. Pingback: Ministerul Sanatatii cumpara CITOSTATICE DEPASITE DE 25 ANI, pentru a face ECONOMIE - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  8. Pingback: Chirurgul Florin Chirculescu demonteaza LEGEA SANATATII: O POLITICA EUGENICA, JUSTIFICATA PRIN RATIUNI FINANCIARE - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  9. Pingback: PRIVATIZAREA SANATATII CONTINUA SI SUB GUVERNAREA USL - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  10. Pingback: COPLATA MINISTRULUI CEPOI sau Legea genocidului celor saraci merge mai departe din ce in ce mai halucinant si sub guvernul USL! - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  11. Pingback: Rascoala CAPUSELOR PRIVATE din sanatate si GOARNA propagandistilor basisti. CUM A REACTIONAT ”SISTEMUL PRIVAT” LA DECIZIA MINISTRULUI NICOLAESCU DE A LE TAIA FONDURILE DE LA STAT - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  12. Pingback: Reforma sanatatii in GERMANIA: EXPLOATAREA pacientului, manipularea TRANSPLANTULUI de ORGANE - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  13. Pingback: Drama BOLNAVILOR DE CANCER din Romania anului 2013 - Razboi întru Cuvânt
  14. Pingback: PRIVATIZAREA SPITALELOR DE STAT, VARIANTA LIBERALA. Ministrul Nicolaescu aplica un PROGRAM CONTROVERSAT care va INGREUNA ACCESUL LA SERVICII MEDICALE pentru cei saraci - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare