Cum iese la suprafata agenda “influencerilor” #COLECTIV: PROPAGANDA PENTRU ASIGURARI SI AMBULANTE PRIVATE. La Cotroceni se pregateste deja proiectul legislativ!/ Raed Arafat: “PRIVATII VOR SA SE CUPLEZE LA FONDURILE PUBLICE ALE INTERVENTIILOR DE URGENTA. Nu doar ambulantele, ci si pompierii sunt o miza!”

Dupa barajul de foc continuu si “dezvaluirile” sinonime cu delatiunile anonime pe tema sistemului sanitar public cauzat de incendiul de la Colectiv, iata ca agenda care ii anima pe unii dintre cei mai importanti “influenceri” iese la iveala.

Astfel, pe Hotnews.ro, binecunoscutul Vlad Mixich ne ofera o “analiza”: 

• Spectrul asigurarilor medicale private in Romania. Obsesiile ideologice dauneaza grav sanatatii

“Analiza” este o pregatire a terenului pentru o “reforma” care, ca si mai inainte, pe vremea regimului Basescu, este fabricata la Cotroceni:

“Discuții despre posibila introducere a unor asigurări medicale private în România au început în ultimele săptămâni la Cotroceni, au confirmat pentru HotNews mai multe surse guvernamentale.”

Asadar, a fost nevoie sa “moara oameni” nu doar pentru a exista “guvernul meu”, ci si pentru a se pune bazele unei noi operatiuni de anvergura, “reforma sanatatii”. 

Va amintiti, poate, cat de rau a fost primita de opinia publica precedenta tentativa de “reformare” izvodita de expertii Cotroceniului. Una din figurile cheie ale rezistentei la privatizare a fost, atunci, doctorul Arafat.

E limpede, acum, de ce campania impotriva sistemului sanitar a fost atat de viscerala, a apasat atat de mult pe pedala emotionala, speculand socul, frustarile, resentimentele, captandu-le si transformandu-le intr-o ura cultivata metodic si directionata precis atat asupra unor persoane ca Arafat, cat si asupra spitalelor si doctorilor romani ca sistem.

Delegitimarea persoanelor si a sistemului public sanitar – iata miza campaniei de manipulari, diversiuni si dezinformari #Colectiv. 

In materialul citat, Mixich foloseste o tehnica de pozitionare de tipul “usturoi n-am mancat”. Astfel, isi aroga o neutralitate (tehnocrata?) si obiectivitate de parca ar fi un observator din afara problemelor discutate si nu unul din cei mai implicati in campanii medicale finantate (unele public, vezi campania de “constientizare” pe tema transplantului de organe), deci un agent de influenta (in sensul tehnic al termenului) si, inevitabil, un reprezentant al unor viziuni si interese din zona industriilor si sistemului sanitar. Marea temere, spune el, ar fi ca vin “obsesiile ideologice” si compromit planul de a introduce asigurari private.

O asemenea pretentie este atat ipocrita cat si manipulatorie, in sensul in care sugereaza ca propunerea introducerii unor asigurari private de un anume tip ar putea fi o politica neutrala, a-ideologica, dez-interesata. Or, asa ceva nu exista. De pe urma introducerii unor astfel de asigurari niste actori importanti vor avea de castigat, vor primi fonduri. Imense. Orice discutie trebuie sa plece de la aceasta problema: de ce sa dam fonduri actorilor privati X, Y si Z? Ce pot face acestia in plus si nu poate face sistemul public? 

Este de remarcat drept pozitiv faptul ca Mixich incorporeaza una din criticile cele mai intemeiate aduse sistemului privat de asigurari:

“Se pot astfel forma două sisteme medicale diferite: unul cu spitale de calitate pentru cei bogați, și celălalt cu spitale aglomerate și cu condiții îndoielnice pentru majoritatea populației. Pentru a evita astfel de situații, țări precum Germania, Olanda sau Australia îi obligă pe asiguratorii privați să-i accepte pe toți aplicanții indiferent de vârsta sau de venitul lor, să nu solicite o rată lunară de asigurare peste o anumită sumă sau cer spitalelor să-și organizeze liste unice de așteptare, indiferent de calitatea de asigurat a pacientului privat. Tot pentru a împiedica posibila discriminare a pacienților în funcție de calitatea în care se prezintă la medic, în Suedia, Italia sau Luxembourg medicii nu au voie să lucreze și la stat și la privat, iar în Olanda, Franța sau Australia astfel de practici duble sunt strict limitate și reglementate.” 

Totusi, prestinsa neutralitate si obiectivitate, pretinsul statut de “analist” aflat deasupra “obsesiilor ideologice”, precum si contributia sa ferventa la campania desantata #Colectiv il dau repede de gol pe comis-voiajorul firmelor de asigurare privata si fac ca incorporarea criticilor sa fie doar o tactica de PR.

Pana la urma, ideologica sau nu, problema asigurarilor si a sistemului sanitar este una PUBLICA, deci POLITICA. Singurele viziuni ilegitime, in aceasta privinta, nu sunt cele care reflecta ideologii, ci cele care incearca sa confiste spatiul public intereselor private, sub machiajul tehnocratismului si expertizei. 

Un alt influencer deosebit de activ, Catalin Tolontan, a continuat seria “dezvaluirilor” oportun, la timp pentru oamenii de la Cotroceni:

• SUPRAVIEȚUITORUL DE LA COLECTIV A AVUT DREPTATE: CONFORM COORDONATELOR GPS, DOUĂ AMBULANȚE BGS ȘI SANADOR AU AJUNS ÎN ZONĂ, DAR AU FOST REFUZATE! CE SPUNE ARAFAT

Pentru cine nu a urmarit manipularile de pe Facebook, tema ambulantelor private a circulat la un moment dat deosebit de intens, unii cerand chiar inculparea lui Arafat pentru crima din cauza unei presupuse interdictii pe teren data respectivelor masini de interventie.

Titlul face totul si, pentru cei care aveau nevoie de “dovezi”, e suficient. Nimeni nu mai are rabdare azi, in epoca postarilor de Facebook, sa citeasca cu rabdare “dezvaluirile” lui Tolo. Iata ce acopera, in realitate, titlul:

“Astăzi, putem publica date care confirmă că o mașină a BGS a fost în acea noapte, la aproximativ o oră după catastrofă, chiar pe strada care mărginește zona intervenției.

Și n-a fost singura ambulanță privată de la fața locului!

O mașină de la Sanador a reușit chiar să pătrundă dincolo de primul cordon.

Ambele ambulanțe private au fost însă blocate, pînă la urmă, de poliție, care le-a întors și le-a trimis, goale, pe drumul lor.”

Ca perceptie, ideea interzicerii unor ambulante private starneste socul si furia. Adica aia au venit sa salveze si tu ii blochezi?! Te astepti sa auzi de coloane de ambulante echipate super, ca doar sunt private si avem mituri, care au ajuns operativ si la timp la locul incendiului… Si totusi, citind materialul, nu afli altceva decat ca au existat doua (2) ambulante care au dat un fel de ocol zonei, dupa abia o ora, si care erau echipate astfel:

“Ambele mașini erau ”ambulanțe C”. În codificarea medicală de urgență, ambulanțele C sînt cele care au șofer, asistent și medic.”

Nu conteaza, asadar, ca raportat la ora si capacitate, ambulantele private probabil ca nu ar fi facut nicio diferenta, ci conteaza sa scoatem in evidenta ca “privatul” e persecutat de Arafat.

Tolontan, care foloseste, chiar mai mult decat Mixich, tehnica credibilizarii prin incorporarea criticilor si a vocilor celor acuzati, a dat trimitere la urmatoarea postare de pe Facebook a lui Raed Arafat:

“Un nou articol publicat astazi de domnul Catalin Tolontan prezinta informatii despre ce anumiti martori spun ca s-ar fi intamplat in noaptea incendiului de la Colectiv referitor la prezenta ambulantelor private.

http://www.tolo.ro/…/supravietuitorul-de-la-colectiv-a-avu…/

Jurnalistul scrie ca are date care confirma ca doua masini a unor servicii private de ambulanta au fost in acea noapte, la aproximativ o ora si un sfert dupa catastrofa, chiar pe strada care margineste zona interventiei. Prezinta in acest sens si datele GPS. In harta publicata se arata ca la 23.43.00 ambulanta privata pleaca de la sediul aflat la intersectia Caii Vitan cu Splaiul Unirii. Ajunge in apropierea locului unde s-a petrecut incendiul 23.50.49. Adica apropae 8 minute mai târziu. Pe Google Maps, timpul estimat de ajungere la fata locului pentru orice masina particulara este, in conditiile de trafic de dimineata, tot de 8 minute. Drept comparatie, primele masini de pompieri, cele de 20 de tone, incarcate la maximum, au parcurs distanta de la unitate la club in doar 9 minute. Si au venit de la o distanta mult mai mare.

Tot in articol exista urmatoarea afirmatie:

(Cu puțin timp înainte de mașina BGS, o ambulanță de la Sanador a fost mai norocoasă sau mai îndrăzneață.

”Cei de la Sanador au pătruns în zona unde medicii interveneau pe răniți. La un moment dat, mașina lor se vede și pe imaginile TV, dar nimeni n-a dat importanță atunci”, povestește o altă sursă.)

Imaginea asociata acestei postari arata o foaie de parcurs a ambulantei de la Sanador. Este foaia de parcurs care dovedeste clar ca afirmatia domnului Tolontan este falsa, cum sunt si alte afirmatii din articol care nu sunt exacte sau sunt modificate din lipsa de cunoastere a sistemului sau din alte motive.

Deci in foaia de parcurs a ambulantei de la Sanador figureaza ca ora de sosire la fata locului ora 00:21 si ca ora de plecare ora 00:50. Deci avem doua ambulante private, una care a sosit la o ora si un sfert de la apel si una care a sosit mult dupa prima si nu inaintea primei ambulante de la BGS cum pretinde domnul Tolontan. Oricum la ora 23:50 chiar nu mai era nevoie de ambualntele respective, avand in vedere ca erau destule ambulante de la SMURD si Serviciul de Ambulanta la fata locului, iar la orele 00:21 cand a venit a doua ambulanta de la Sanador totul era finalizat sau aproape finalizat.

La 23.50, la fata locului intervenisera deja 20 de autospeciale de stingere cu apa si spuma, doua autoscari, patru masini de descarcerare, 24 de ambulante SMURD de tip B si trei de terapie intensiva mobila, 23 de ambulante de la SABIF (16 de tip B si 7 de tip C), trei autospeciale de transport victime multiple si chiar o unitate de primiri urgente mobila. In total, in noaptea respectiva au intervenit la Colectiv aproximativ 61 de ambulante de tip B si C precum si de multiple victime. Eu personal am ajuns la fata locului in jurul orelor 23:10 si de atunci am tot verificat daca avem ambulante libere si destule la fata locului si comandantul interventiei m-a asigurat ca exista ambulante de la SMURD sau Ambulanta la fata locului, unele plecau si altele reveneau din nou la fata locului. Nu stiu câte orase din lume pot disloca atâtea forte intr-un interval atât de scurt. De exemplu, la incendiul cunoscut sub numele de „The Station nightclub fire” din SUA, in prima ora de la producerea incidentului, la fata locului au ajuns 27 de ambulante, in conditiile in care erau aproape o suta de oameni decedati si 230 de raniti.

De asemenea, in articolul publicat de domnul Tolontan se face confuzia in privinta transportului medical asistat. Astfel, jurnalistul scrie: <<”Urgenta este apanajul statului, iar in cazul urgentelor majore rolul serviciilor private este doar acela de transport medical asistat al victimelor”. Ceea ce, la Colectiv, nu s-a intimplat.>>Trebuie spus ca intre transportul medical asistat sau ne-asistat si ceea ce s-a intâmplat la Colectiv nu exista echivalenta. Transportul medical asistat sau ne-asistat inseamna transport pentru dializa, transferuri ai pacientilor de la un spital la altul, etc. Acest lucru se si intâmpla in fiecare zi. De altfel, de cand s-a permis ca privatul sa primeasca fonduri publice pentru transport si sa concureze sectorul public, pe parcursul a catorva ani, aproape in totalitate aceste servicii au devenit asigurate de privati, sectorul public fiind eliminat. Insinuarea ca serviciile private nu sunt lasate sa intre pe piata este complet falsa. Ele au libertatea de a asigura urgente, de a avea ambulante si de a folosi girofarul, de a interveni la cazurile de urgenta, insa nu pe fonduri publice. Totodata pe fondurile publice noi permitem privatului sa asigure consultatiile de urgenta la domiciliu si sa asigure transportul. Comparativ cu alte tari noi nu suntem cei mai rigizi in ce priveste implicarea privatului in asigurarea urgentelor si suntem mult mai flexibili decat tari cum ar fi de exemplu Franta, Japonia sau Slovenia.

In privinta participarii la exercitii a serviciilor private de ambulanta, articolul lasa sa se inteleaga ca le-ar fi interzisa participarea. Doar doua exemple care sa arate contrariul. Pe 3 iunie 2015 si pe 30 octombrie 2015, la doua exercitii organizate de ISU Prahova au participat si ambulante private. Acolo unde nu au fost invitate sa participe, sefii ISU au considerat ca exercitiile repective sunt destinate verificarii si validarii structurilor de comanda si control. Trebuie mentionat totusi ca de cele mai multe ori cei de pe ambulantele private sunt medici, asistenti si ambulantieri din cadrul serviciilor publice de ambulanta, aflati in timpul liber de odihna, ei fiind pregatiti in exercitiile serviciilor de urgenta publice oricum!

Sincer nu inteleg ce se vrea demonstrat prin aceste dezvaluiri si acuzatii repetate. Ca sunt mincinos? ca suntem cu totii mincinosi? ca suntem varza si nu facem fata? ca Romania este o tara in care nimic bun nu se face? chiar nu stiu ce se doreste prin astfel de dezvaluiri coafate si aranjate sa arate ca totul este o catastrofa! Se arata un document din 2009 al unei comisii cu 11 membri, pe care eu il semnez ca presedinte de comisie, iar punctul de vedere din document este al intregii comisii si era unul justificat si bazat pe multe aspecte reale. Referitor la comentarii ca celor de la ambulantele private e frica de de. Arafat pentru ca ii retrage licenta, nu pot decat sa rand. Eu nu pot retrage o licenta de capul meu, exista comisii care evalueaza si controleaza si intradevar unde trebuie aplicam sanctiunile pana si la retragerea temporara sau totala a autorizatiei conform Legii. Anul trecut o singura autorizatie a fost retrasa la un serviciu privat in urma unei reclamatii din partea unuia dintre angajati care sa confirmat. S-au gasit pe ambulante medicamente expirate de doi ani, lipsa de echipamente obligatorii sau daca erau echipamentele ele nu erau functionale…etc. Comisia a fost chemata de trei ori sa re-autorizeze serviciul respectiv pana la momentul la care au rezolvat problemele ca sa fie re-autorizati. Insa pe parcurs nu vreau sa spun la ce presiuni a fost supus medicul care conducea evaluarea si ce telefoane primea pana ce ii s-a depus si o reclamatie la ANI fiid supus unei investigatii pe incompatibilitate de la care nu a rezultat nimic concret. Normal ca unora poate sa-i fie teama cunoscand ca nu au cum sa rezolve o problema decat intr-un singur sens si anume in mod corect si real iar atitudinea mea si a colegilor mei din departament cu siguranta nu este una apreciata de cei care nu respecta Legea. Sunt multe de zis si explicat insa cred ca ce am scris aici este suficient sa arate ca lucrurile nu sunt asa cum le picteaza domnul tolontan!”

Ulterior, Tolontan a publicat si raspunsurile date de Arafat pe aceasta chestiune:

• RAED ARAFAT: ”FIRMELE PRIVATE VOR SĂ SE CUPLEZE LA FONDURILE PUBLICE DE URGENȚĂ”. EL SPUNE CĂ SE VIZEAZĂ ȘI PRIVATIZAREA POMPIERILOR, NU DOAR A URGENȚELOR MEDICALE! Șeful Departamentului de Urgență susține că ambulanțele private din România au deja privilegii pe care în alte țări nu le au

Spicuim din interviu:

[…]

“Simțiți o presiune pentru privatizarea sistemului de urgență?

– Sigur! Dar nu doar în România, să nu credem asta!, este o presiune peste tot în Europa. Și e o dezbatere peste tot pe continent.

– Deci dezbaterea o considerați utilă?

– Am discutat în 2012 la Parlamentul Europei, la invitația doamnei Norica Nicolai. Am fost eu din România și oameni de înalt nivel, pînă la poziția de generali medici sau pompieri, din Danemarca, Germania și Franța. Toți, indiferent de gradul de privatizare al țării lor, au spus același lucru: e obligația statului să se ocupe de acest lucru. Și au mai atras atenția asupra unui fenomen: dacă treci sistemul de urgență la privați, e foarte greu de întors înapoi.

– Au fost situații în care a revenit la stat?

– Da, în Copenhaga de pildă. Danemarca e foarte pro privatizare a sistemului de urgență. Dar municipalitatea din Copenhaga a revenit pentru că lucrurile nu mergeau.

– Ce nu merge în general cînd statul cedează acest atribut?

– O să vă răspund cu citatul șeful sistemului de urgență din SUA. ”Putem externaliza multe, dar nu putem externaliza responsabilitatea”.

– E ca și cum, folosind tot o expresie de la americani, la sfîrșitul zilei omul tot la stat se uită cînd e o situație de urgență. Pe autorități le face responsabile.

– Exact așa! Exact. Și în cazul Colectiv e la fel. La noi vă uitați, nouă ne puneți întrebări. Privatul se gîndește la profit, la un calcul cost/beneficiu, dar în sistemul de urgență trebuie să te gîndești la responsabilitatea față de cetățean.

– Dumneavoastră ați auzit ceva despre salvările pe care le cumpărase Dorin Cocoș? E real?

– Nu. Nu am auzit și nici nu mă interesează cine e în spatele unor firme.

– Ce firme?

– Cele care vor să aibă acces la fondurile publice destinate situațiilor de urgență. Nu e vorba doar de medicină, ci și de pompieri, să știți. Asta e discuția peste tot în lume.

– La noi despre ce firme e vorba? Cine pune presiune?

– A fost o firmă din Timișoara. În afară de ea, cele din București, în general cele care au servicii de pază și vor să adauge sau au deja adăugate și servicii de urgență medicale și nu numai. Repet, pe mine nu mă interesează persoanele aici, ci principiul. Iar principiul e ca sistemul de urgență să aibă reziliență, adică să poată răspunde, adaptat, oricărei situații.

– Și la Colectiv a răspuns?

– Da! Să vă mai spun ceva. Se tot zice că România nu are servicii private în sănătate. Fals! Dializa e a privaților. În provincie, transporturile între spitale sînt ale privaților. Acesta este adevărul: ei ar vrea să se cupleze la fondurile publice ale intervențiilor de urgență. Nu doar ambulanțele, ci și pompierii sînt o miză. Și acolo sînt fonduri! Însă, repet, convingerea mea e că statul trebuie să-și păstreze acest atribut.”

Sunt cateva explicatii pentru maniera fina de influentare a opiniei publice prin tehnica mimarii obiectivitatii si a incorporarii pozitiilor critice asa cum e practicata de Mixich si Tolontan:

– Esecul precedent al campaniei de reformare a sanatatii, adica de drenare a fondurilor publice la privati;

– Subiectul extrem de sensibil prin impactul social continut;

– Miza imensa financiara aflata la mijlc;

Pentru toate aceste motive, desi obiectivul strategic a ramas acelasi, adica privatizarea, tacticile s-au schimbat: s-a renuntat la o masura de tip soc pentru masuri de tip “incremental”, adica de privatizare treptata, “pas cu pas”, acompaniata de o campanie de comunicare publica dusa pe mai multe voci si mult mai atenta in luarea in considerare a argumentelor “opozitiei”.

Asa cum a explicat Arafat, odata reusita cea mai mica bresa in sistemul public, chiar daca, la nivel cantitativ, asigurarile private si serviciile private (pe bani publici!) vor parea marginale, ca o completare adusa sistemului public, in realitate va fi doar inceputul unui proces de capusare masiva a sistemului sanitar romanesc si de schimbare a principiilor de functionare a sistemului. Acesta este obiectivul real.   

• Cristian Dogaru/ActiveNews: Duios asigurarea privată de sănătate trecea

“Discuții despre posibila introducere a unor asigurări medicale private în România au început în ultimele săptămâni la Cotroceni, au confirmat pentru HotNews mai multe surse guvernamentale”. Este fraza cu care își începe editorialul de vineri specialistul în sănătate de la Hotnews, Vlad Mixich. Or, dacă nici Mixich sau Hotnews nu au surse credibile din interiorul Guvernului “meu”, nu are nimeni. Ciudat, tot de câteva săptămâni bune se poartă un atac la baionetă la imaginea sistemului public de sănătate. Mai întâi, că au reacționat greu. Apoi, că n-au mobilizat destui oameni (dacă citiți interviul cu Arafat din GSP de azi o să vedeți că n-a fost așa). Că la ISU se încurajau șpăgile.

Că în spitalele românești mori cu zile și oamenii trebuie transportati de urgență la spitalele străine în cazurile grave (au murit destui de la Colectiv și acolo).

Că la stat pândesc bacterii ucigașe (pe când la privat, știe toată lumea, se cultivă bacterii benefice organismului, care crescimunitatea-glumă). Că Arafat nu i-a lăsat pe privați să intervină la Colectiv, cele două Salvari întoarse din drum putând salva vieți (aici e obligatoriu un tremolo inserat în foile cititorilor de prompter). Deci sistemul de sănătate de stat e un rahat de unde se fură, se cultivă incompetența și mori cu zile. Iar purtătorul sau de drapel, Arafat, e un arab de doi lei, mincinos, incompetent și egolatru cum rezultă din anchetele lui Tolontan. Soluția? Hai la privat neamule! Plătești un ban, dar face. Și face atât de mult încât dacă nu ești asigurat mori cu zile că nu îți mai permiți costurile.

Cam ce spune specialistul Mixich în articol? Începe angelic că disputele ideologice vor îngropa subiectul neuitând să se plaseze strategic între cele două tabere, dojenind blând și postandu-se deasupra, strategia Andrei Pleșu. Apoi ne explică patern că nu putem avea servicii medicale de calitate dacă plătim atât de puține contribuții iar sisteme private de sănătate au toate țările civilizate din Vest, mai puțin înapoiații din Europa de Est (cu excepția Sloveniei). Apoi Mixich moare puțin de grijă noastră și ne arată cum în sistemul public subfinanțat “se moare cu zile” când ai ceva mai grav, că nu poți să-ți permiți investigațiile suplimentare din privat, plățile informale, șpăgile, etc. Nimic despre sistemul privat unde mori cu zile când nu ești asigurat (am mai pomenit de SUA, da?) că nu îți permiți costurile, dar cine nu are scăpări? Iar în România sunt doar 10 miloane de asigurați care pot suferi…decent din cauza precarității sistemului de statdar încă pe atâția neasigurați care nu și-ar permite deloc un tratament la privat plătit din buzunar, dacă privații intră în legalitate, dand ortu’ popii la propriu. Mixich expediază repede adevărul că există costuri administrative mai mari la privat decât la stat și pune degetul pe rana…Ce fel de privați ar fi buni pentru Sănătate?

Mai întâi un ocol. “Trei modele diferite au fost propuse în ultimii patru ani în România. Cel al guvernului Boc care dădea asigurărilor private rolul central în sistem, un model de care astăzi fug cam toate guvernele din lume pentru că s-a dovedit ineficient. Un model propus de Vasile Cepoi, ministru al sănătății în primulguvern Ponta, bazat pe asigurări complementare și mutualități, probabil cel mai adecvat României dar abandonat rapid de un prim-ministru populist. Și modelul propus de Dorel Sandesc și Nicolae Bănicioiu, proiect aflat acum în Parlamentul României, care nu introduce direct asigurările private dar creează un mediu propicelor și are impardonabilul păcat al lipsei de reguli clare și stricte”.

Apoi concluzia. “Realitatea, susținută de majoritatea studiilor în domeniu, este că asigurările private complementare sunt o etapă necesară pentru o țară cu profilul actual al României, dar nu sunt o soluție definitivă pe termen lung”. În traducere, să începem cu varianta-soft, asigurări complementare, să nu speriem peștii, și să venim apoi în forță cu varianta maximală, gândită de Boc, cea în care apar rechinii care profită.

Până atunci, jos Arafat!- indignarea sa a stopat o dată modelul impus de Băsescu, trebuie tocat mărunt până lumea ajunge să exclame “ce mai vrea și Arafat?!”.

În fond, ce servicii publice mai are România de privatizat și companiile străine de presat pentru a le căpușa? Distribuțiile de energie-bifat, cu poliția& armata mai greu dar avem totuși firmele private de pază cu duiumul,serviciile speciale sunt stat în stat și n-ar accepta asta decât cu suplimentari ale bugetelor și așa uriașe, învățământul de masă nu rentează, sănătatea scăpase până acum. Să ne luăm deci Sănătatea înapoi, neapărat în varianta sa privată!