DEZASTRUL DIN SANATATE. Vasile Astarastoae despre plecarea in masa a medicilor in INDIFERENTA CRIMINALA A AUTORITATILOR/ Dezbatere despre CARDURILE DE SANATATE la Ministerul Sanatatii
- CurierulNational: Medicii pleacă în masă şi noi nu avem nicio soluţie
Anul trecut au intrat în sistemul sanitar 3.000 de medici şi au ieşit 3500, iar spitalele au rămas cu doar 13.500 de medici, jumătate faţă de nivelul din urmă cu 3 ani / Nu pleacă doar doctorii tineri, ci şi cei cu experienţă: vârsta medie a medicilor care au plecat să muncească în afară a crescut la 43 de ani, de la 32 de ani în 2013 / Marea problemă este că toate Facultăţile de Medicină funcţionează la capacitatea maximă, iar 70% dintre studenţi visează să profeseze peste graniţe
Problema lipsei medicilor începe să fie din ce în ce mai seriosă, în condiţiile în care nu se ia nicio măsură care să poată opri exodul acestora. Astfel, anul trecut, au ieşit din sistem aproximativ 3.500 de medici (dintre care 2.450 au plecat să profeseze în afara ţării) şi au intrat doar 3000 de medici, potrivit Colegiului Medicilor din România (CMR). În plus, nu au plecat doar medicii tineri, ci şi cei cu experienţă. Vasile Astărăstoie, preşedintele Colegiului Medicilor a explicat pentru Curierul Naţional că vârsta medicilor care pleacă a crescut de la 32 de ani în 2013, la 43 de ani în 2014.
„Cu alte cuvinte, în acest moment, nu pleacă numai medici tineri ci pleacă şi medici cu experienţă, până la vârsta de 60 de ani”, ne-a spus acesta. Potrivit unui comunicat de presă transmis de CMR, migraţia medicilor a continuat şi în 2014, un număr de 2.450 de medici solicitând Colegiului Medicilor din România certificate profesionale curente pentru a putea pleca să lucreze în străinătate. Dintre aceştia, 424 sunt de medicină de familie, 127 – obstetrică-ginecologie, 85 – chirurgie generală, 60 – ATI, 55 – psihiatrie, 55 – medicină internă, 52 – pediatrie, 48 – radiologie-imagistică, 45 – medicină de urgenţă, 43- ortopedie, 42 – cardiologie, 32 – chirurgie plastică.
În prezent, sunt membri în Colegiul Medicilor din România cu drept de liberă practică un număr de 39.000 de medici.
Situaţia cea mai îngrijorătoare este în spitalele din România, unde numărul medicilor a rămas de doar 13.521 (comparativ cu 20.648 în 2011 şi 14.487 în 2013) la un necesar de 26.000, potrivit normativelor Ministerului Sănătăţii. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât pe categorii de vârstă, dintre medicii de spital, 2.961 au peste 60 de ani, 2.610 sunt între 50 şi 60 de ani, 3.642 între 40 şi 50 şi 3.901 între 30 şi 40 de ani şi doar 407 sub 30 de ani.
Potrivit datelor Colegiului Medicilor din România, anual intră în sistem 3.000 de medici şi ies aproximativ 3.500 (prin migraţie, pensionare şi deces).Toate Facultăţile de Medicină funcţionează la capacitate maximă
Întrebat dacă creşterea cifrei de şcolarizare ar putea reprezenta o soluţie pentru a rezolva problema lipsei medicilor din sistemul de sănătate românesc, Vasile Astărăstoaie ne-a spus că toate Facultăţile de Medicină funcţionează, în prezent, la capacitate maximă. „Creşterea cifrei de şcolarizare nu este posibilă în acest moment. Toate Facultăţile de Medicină funcţionează la capacitate maximă, iar înfiinţarea unor noi Facultăţi de Medicină este imposibilă mai ales în ceea ce priveşte cadrele didactice şi posibilitatea de îndeplinire a condiţiilor de calitate impuse de ARACIS”, ne-a precizat preşedintele Colegiului Medicilor.
În plus, conform acestuia, nu este o soluţie viabilă deoarece studiile sociologice arată că 70% din cei care dau admiterea la Medicină se gândesc şi îşi găsesc motivaţia în posibilitatea unui loc de muncă în străinătate. Însă, cel puţin pe o perioadă de 15 ani de zile, această posibilitate poate deveni realitate, deoarece se estimează că în acest moment ţările dezvoltate din UE au un deficit de aproximativ 150.000 de medici, iar SUA estimează că în 2020 vor avea un deficit de 200.000 de medici şi nu pot acoperi prin resurse proprii (capacitatea universităţilor proprii) acest deficit.
De ce pleacă atât de mulţi medici de familie?
Din datele CMR reiese că, în 2014, cei mai mulţi medici care au plecat au fost cei de familie (424).
Vasile Astărăstoaie ne-a mai spus că pleacă atât de mulţi medici de familie deoarece veniturile lor sunt de cel puţin 10 ori mai mari în străinătate decât în România. „În România nu îşi găsesc loc convenabil de muncă. Poziţia socială pe care o are medicul în străinătate este cu totul alta decât în România. În ţara noastră, medicii sunt blamaţi, culpabilizaţi şi nu au condiţii decente de lucru. În plus, în România, în medicina de familie, din cauza faptului că au fost foarte multe locuri la rezidenţiat, piaţa nu îi mai poate absorbi pe cei care au devenit specialişti, locurile fiind deja ocupate”, ne-a detaliat Vasile Astărăstoaie.
„În următorii 5 ani vor ieşi din sistem majoritatea numelor cunoscute din medicină”
Vasile Barbu, preşedinte al Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP) a explicat pentru Curierul Naţional că avem probleme serioase legate de medicii specialiaşti (de exemplu cardiologie sau terapie intensivă). În plus, conform acestuia, mulţi medici sunt aproape de vârsta de pensionare sau chiar s-au pensionat şi continuă să lucreze pentru a acoperi lipsa acută de personal din spitale.
„O mare problemă este reprezentată şi de faptul că în următorii 5 ani vor ieşi din sistem majoritatea numelor cunoscute din medicină”, ne-a spus acesta.
Şi acum se încearcă să se găsească soluţii, însă nu avem nimic concret, din cauza lipsei banilor. „Medicul este veriga cea mai importantă a sistemul de sănătate pe care statul român a neglijat-o. Resursele umane în medicină nu se fac de azi pe mâine, este nevoie de o strategie pe termen lung şi de finanţare pe termen lung”, a detaliat Vasile Barbu, adăugând că nu ştie dacă această problemă se poate rezolva în curând. Legat de medicii de familie, acesta ne-a spus că de exemplu ei pleacă în Franţa, în zonele rurale, unde se cere medicina primară. În plus, conform preşedintelui ANPP, în România medicina, în special medicii specialişti, sunt polarizaţi în centrele universitare, în timp ce în oraşele mici şi în mediu urban „au fost golite de specialişti”.
30-40 de pacienţi pe zi
În ceea ce priveşte spitalele, Vasile Barbu ne-a explicat că acum medicul de gardă acoperă şi Urgenţele şi mai multe secţii, iar dacă medicul este la UPU, secţiile sunt acoperite de rezidenţi care nu au experienţa necesară. Acesta ne-a mai spus că în foarte multe spitale, medicii specialişti sunt suprasolicitaţi, consultând de exemplu 30-40 de pacienţi pe zi. „În aceste condiţii, atunci când un medic găseşte o ofertă în afară, normal că pleacă. Acolo au perspective, au condiţii de lucru, nu sunt stresaţi şi încărcaţi ca în România, sunt respectaţi, motivaţi”, a mai afirmat preşedintele ANPP.
Studiile sociologice arată că principale cauze de migraţie ale medicilor sunt reprezentate de condiţia acestora şi de veniturile lor.
„Medicii pleacă pentru că nu li se apreciază munca, sunt vânaţi, sunt echivalaţi cu funcţionarii publici, nu au condiţii de siguranţă pentru ei şi pacienţi în exercitarea actului medical şi nu se pot realiza profesional. Nu pot să facă ceea ce ştiu să facă”, ne-a mai declarat Vasile Astărăstoaie.
În plus, în România, veniturile medicilor sunt cele mai mici din Uniunea Europeană. Potrivit preşedintelui Colegiului Medicilor, un specialist în UE are un venit mediu de cel puţin 8-10 ori mai mare decât în România.
„Pănă în prezent, în afara de declaraţii, singura măsură care s-a luat a fost doar bursa pentru rezidenţi. Legea malpraxisului, excluderea medicilor din rândul funcţionarilor publici, creşterea veniturilor prin diferite metode (salariu, practică privată în spitalele publice etc.) nu s-a realizat până în prezent”, a mai spus preşedintele CMR.
De asemenea, Vasile Barbu ne-a explicat că este normal ca un medic să prefere să plece în străinătate în condiţiile în care veniturile obţinute aici nu acoperă nevoile sale, iar condiţiile de lucru sunt dezastruoase.
„Nu pot profesa şi acorda asistenţă medicală, nu au medicamente, dispozitive medicale şi materiale sanitare”, a afirmat preşedintele ANPP.
Nota: Iata, intr-adevar, esenta reformei sistemului sanitar de la noi: ignorarea completa a esentialului, adica a problemei “resursei umane”, a oamenilor care, in ultima instanta, fac ca acest sistem sa existe si sa functioneze, si concentrarea pe proiecte costisitoare care sunt utile doar securistilor si bisnitarilor de date personale.
În baza prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Sănătăţii organizează vineri, 16 ianuarie 2014, ora 10.00, la sediul Institutului Naţional de Sănătate Publică, sala Amfiteatru, str. dr. Leonte, nr. 1-3, sector 5, Bucureşti, o dezbatere publică având ca temă proiectul de Hotărâre de Guvern privind modificarea Hotararii Guvernului nr. 900/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din titlul IX “Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
Modalitatea de colectare a recomandărilor: în format electronic, la adresa de email: <mailto:propuneri@ms.ro> propuneri@ms.ro, până la data de 15.01.2015, cu specificarea articolului sau articolelor din proiectul de act normativ, data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului; Modalitatea de înscriere: în format electronic, la adresa de email: <mailto:moancea@ms.ro> moancea@ms.ro, până la data de 15.01.2015, ora 13.00;
Luarea cuvântului: în ordinea înscrierii pentru participare la dezbaterea publică. Timpul alocat luării cuvântului: 3 minute
Fiecare participant, după intrarea în sala de ședințe, se va înscrie pe lista de persoane prezente la ședința publică. La luarea cuvântului, participanții se vor prezenta.
Potrivit prevederilor art. 7, alin. (10), lit. b) din Legea nr. 52/2003, ”b) dezbaterea publică se va încheia în momentul în care toţi solicitanţii înscrişi la cuvânt şi-au exprimat recomandările cu referire concretă doar la proiectul de act normativ în discuţie;”.
Sursa: ms.ro
- In ciuda sincopelor si a opozitiei medicilor, autoritatile vor sa faca utilizarea CARDURILOR DE SANATATE OBLIGATORIE de pe 1 februarie
- VASILE ASTARASTOAE promite ca va exista ALTERNATIVA la CARDUL ELECTRONIC [audio]. In schimb, Parintele Vasile Raduca da cu bata in balta, persifland si ridiculizand pozitia celor care resping cardul
- Seful Colegiului Medicilor, Vasile Astarastoae: NU SUSTINEM CARDUL DE SANATATE SI DOSARUL ELECTRONIC/ In ritmul actualului exod al medicilor, SPITALELE VOR DEVENI MUZEE/ Autoritatile pretind ca au distribuit peste 87% din carduri/ “ACCEPTAM REFUZUL (DOAR) PENTRU INCEPUT…”
- Spitalele nu au medicamente si seringi/ MEDICII POT FI ACUZATI DE LUARE DE MITA pentru orice “atentie”. Vor mai ramane medici in Romania, la stat, dupa decizia ICCJ?
- Autoritatile pretind ca au fost distribuite 95% din CARDURILE DE SANATATE. RATA REFUZURILOR – POSIBIL SA FIE MULT MAI MARE. Cardurile devin obligatorii doar dupa finalizarea distribuirii acestora
- CARDUL DE SANATATE. Minciunile si manipularile autoritatilor: CONFORM “FISEI EXPLICATIVE”, ACORDUL PENTRU DONAREA ORGANELOR E INCLUS IN CARD!Conform Legii, ACORDUL DE DONARE NU figureaza pe lista INFORMATIILOR NECESARE!/ Medicii de familie refuza inscriptionarea cardurilor. CITITOARE nu existe in cabinete si in spitale (VIDEO)
- Explicatii penibile ale autoritatilor pentru mentinerea ACORDULUI DE DONARE pe CARDUL DE SANATATE/ MAI MULTE MANASTIRI, printre care Putna, Sihastria Putnei, Petru Voda, Sucevita si altele au REFUZAT CARDURILE
- Diferenta intre propaganda si realitate: DATELE PERSONALE ALE 80% DIN POPULATIA COREEI DE SUD AU FOST FURATE!/ Atentie: cele mai VANATE date personale sunt cele de pe CARDURILE DE SANATATE/ Medicii de familie refuza achizitionarea cititoarelor
- Nu mai avem doctori, dar vom avea… carduri. CARDUL ELECTRONIC DE SANATATE – distribuit de pe 20 septembrie si OBLIGATORIU incepand cu 2015/ Vasile Astarastoae arata CRIZA REALA din sistemul sanitar: DEFICITUL CATASTROFAL DE MEDICI
Excelenta nota de mai sus.
Noua clasă politică conducătoare care s-a instalat în 1989 continuă cu pași mici exterminarea poporului român. A început cu “românul” Petre Roman care a început lichidarea industriei că era “fier vechi”. După ce 5.000.000 de români au fost forțați să plece din țară, acum sânt forțați sa plece și doctorii care ajutau pe cei rămași acasă. Guvernanții “noștri” supuși Înaltei Porti se îngrijesc de îndosarierea electronică, birocratizarea sistemului și de eliminarea spitalelor și a doctorilor… Grea cruce, grea ispășire pe neamul nostru. Se pare ca o sa mai dureaze, după cum românii își pun speranța în voturi/politicieni și nu în Dumnezeu și Biserică.
În contextul dezbaterii publice ce va avea loc vineri, 16.01.2015, vizând Proeictul de modificare a Hotărârii de Guvern nr. 900/2012 privind Normele metodologice de aplicare a prevederilorreferitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, îndrăznesc să formulez unele precizări în speranţa că ar putea fi de folos persoanelor ce vor participa la dezbatere şi celor preocupaţi de acest subiect în general.
Îngăduiţi-mi să subliniez faptul că “dezbaterea publică a unui proiect de act normativ”nu este echivalentă cu ceea ce înseamnă o dezbatere publică în general (polemică televizată, dezbatere electorală, concurs de debate etc) ci reprezintă un procedeu de tehnică legislativă prin care Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională oferă posibilitatea publicului interesat şi informat să participe la procesul de elaborare a proiectelor de acte normative.
Aşadar, dezbatarea publică este doar o parte a procesului de elaborare a actului normativ. Nu este un for legislativ care să producă prin consens public norme de drept material. Art.3 lit.c) din legea transparenţei decizionale defineşte elaborarea de acte normative ca fiind procedura de redactare a unui proiect de act normativ anterior supunerii sale spre adoptare. Din acest motiv, devine foarte important ca participanţii să cunoască ce pot obţine prin participarea la o dezbatere publică la care trebuie să participe activ la redactarea proiectului actului normativ.
Redactarea proeictelor actelor normative este un procedeu tehnic descris în principal de următoarele legi, în sensul larg al cuvântului:
1. LEGEA nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative (**republicata**)(*actualizata*) şi
2. H.G. nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, in vederea adoptarii/aprobarii.
3. H.G.nr. 1361/2006 privind conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului
Participarea la dezbatere se face în temeiul regulamentului de organizare şi participare ce va fi făcut cunoscut de către organizator. Acesta trebuie să respecte dispoziţiile art. 7 alin.(10) din legea transparenţei.
După colectarea şi consemnarea opiniilor, propunerilor şi recomandărilor vizând redactarea concretă a dispoziţiilor actului normativ (articole, aliniate, litere, paragraf, teză), textul proiectului se definitivează pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate de publicul interesat.
Aşa cum am arătat, procedura de redactare a actelor normative este prevăzută de LEGEA nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă care, în art. 4 alin. (3) prevede că. “(3) Actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotãrârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonã” iar art. 13 lit.a): “proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se aflã în conexiune”.
În cazul de faţă, actul supus dezbaterii publice este unul de modificare a unui alt act existent (normă metodologică) ce a fost emis pentru executarea dispoziţiilor Legii nr. 95/2006 privind reforma sănătăţii, ce vizează cardul de sănătate. Aşadar, prin proiectul ministerului se doreşte modificarea unor reguli de aplicare ale dispoziţiilor legale ce vizează cardul de sănătate iar NU modificarea dispoziţiilor legale privind cardul. Se modifică normele de aplicare despre card, în limitele actului superior existent, iar nu legea reformei sănătăţii prin care s-a introdus cardul de sănătate. Prin normele metodologice nu se adaugă la lege, nu se modifică legea, nu se introduc alternative, nu includem adeverinţa de salariat între dovezile prevăzute de lege. Normele metodologice ale H.G. nr. 900/2012 nu pot adăuga la dispoziţiile Legii nr. 95/2006 privind reforma sănătăţii (pag. 181 şi urm.).
Confuzia survine ca urmare a faptului că proiectul de modificare a normelor de aplicare stabileşte pentru 1 februarie începutul utilizării cardului la nivel naţional iar NU introducerea cardului de sănătate la nivel naţional, cum apare în presă, fapt realizat prin art.331 din legea 95/2006, în anul 2006.
În consecinţă, plecând de la confuzia de mai sus şi de la neclarităţile domeniului de aplicare a normelor metodologice, există riscul real ca participarea ortodocşilor la dezbarea din 16.01.2015 să fie una complet ratată prin prisma recomandărilor şi solicitărilor formulate în afara obiectului concret al dezbaterii, dar care să îndreptăţească autorităţile să continue politica faptului împlinit de până acum. Chiar şi aşa, orice fel de participare, chiar una ratată este mai bună decât nicio participare. Îndrăznesc să încurajez aşadar orice fel de atitudine şi iniţiativă menite a sublinia opoziţia faţă de utilizarea cardului de sănătate, chiar dacă sunt exprimate impropriu sau sunt inexacte dpdv al argumentaţiei juridice.
Revenind, este important de reţinut că publicul participă la procesul de elaborare a actului normativ exclusiv prin propunerile şi recomandările formulate la obiect. Publicul nu participă la definitivarea proiectului de act normativ care va fi trimis spre analiză şi avizare. Conform art. 7 alin.8 din legea transparenţei decizionale: „ 8) Proiectul de act normativ se transmite spre analiză şi avizare autorităţilor publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate potrivit alin. (4).” Conform art. 10, propunerile publicului au valoare de recomandare, autorităţile publice având competenţă absolută în materie. Legea nu prevede o procedură propriu zisă de „definitivare pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate” de publicul interesat, şi nici motivarea votului privind propunerilor individuale în sensul acceptării sau respingerii acestora, însă prevede faptul că – art. 7 alin.(10) lit.d) : „în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea dezbaterii publice se asigură accesul public, pe site-ul şi la sediul autorităţii publice responsabile, la următoarele documente: minuta dezbaterii publice, recomandările scrise colectate, versiunile îmbunătăţite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, rapoartele de avizare, precum şi versiunea finală adoptată a actului normativ.”
Din cele scrise de mai sus reiese, cred, importanţa capitală a formulării unor obiective CONCRETE, pe text, raportat la procedura propriu-zisă a dezbaterii publice, în afară de dezideratul general al respingerii utilizării cardurilor electronice de sănătate şi de obţinere a unei alternative.
De aici pornind, îndrăznesc să contribui cu o opinie personală raportat la textul proiectului aflat în dezbatere, pentru ipoteza în care acestea ar putea fi de folos persoanelor fizice sau juridice implicate, care achiesează la propunerile formulate sau care vor să le modifice sau să le completeze în orice fel. Orice persoană interesată este liberă să înainteze aceste propuneri către ministerul sănătăţii în orice formă găseşte de cuviinţă, să le susţină vineri în cadrul şedinţei ce se organizează în acest sens, cu atât mai mult cu cât nu toţi cei interesaţi putem participa.
În măsura timpului disponibil, voi reveni cu unele comentarii privind obiectivele de ordin juridic pe care ar trebui să ni le asumăm pe termen scurt, mediu şi lung pentru a ne asigura (teoretic) că libertatea de conştiinţă ne este respectată. Îndrăznesc să rog mai ales pe acei cititori cu studii juridice să se aplece cu ochi de soacră asupra propunerilor formulate, deşi ştiu că e dificil de urmărit formatul tabelar şi să îl completeze sau să-l critice după cum îi luminează Domnul.
Textul integral şi în vigoare al Normelor metodologice privind cardul este AICI
Proiectul de modificare propus de Minister este AICI
Propunerile pe care vi le supun atenţiei voastre sunt AICI
Recomand ca documentele să fie downloadate în format Word şi citite cu opţiunea de Panoramare la 150%.
Iertaţi. Doamne, ajută!