Predictie: periferia EURO, cuprinsa de HAOS SOCIAL/ Proteste impotriva AUSTERITATII in Spania, Grecia, Portugalia/ Der Spiegel: deficitul real al Greciei ar fi DUBLU decat cel estimat

24-09-2012 6 minute Sublinieri

Ce are in comun cazul grecesc cu cazul Chile 1973 (asasinarea presedintelui Allende)?


Moneda euro va supravieţui probabil crizei, însă sudul Europei se va confrunta cu 10-15 ani de depresiune controlată, care ar putea genera tensiuni sociale similare celor care l-au adus la putere pe Hitler, afirmă Ray Dalio, fondatorul celui mai mare fond de hedging din lume, Bridgewater Associates.

“Când oamenii sar unii la gâtul altora, bogaţii cu săracii, stânga cu dreapta şi tot aşa, are loc un colaps general, care devine foarte periculos. De exemplu, Hitler a venit la putere în 1933, în perioada de vârf a Marii Depresiuni, din cauza tensiunilor sociale dintre facţiuni. Cred că foarte mult depinde de modul în care oamenii trec prin aceste lucruri şi de preocuparea faţă de elementele sociale“, a declarat Dalio într-un interviu acordat CNBC.

Totuşi, cel mai probabil scenariu este o perioadă prelungită de reducere a îndatorării, consideră Dalio, care ocupă şi funcţia de codirector de investiţii la fondul de hedging.

“Cred că va fi o combinaţie de politică monetară şi tipărire a unei anumite cantităţi de bani pentru a reduce presiunea. În acelaşi timp va avea loc o reducere a îndatorării şi restructurarea datoriilor. Cred că le vom vedea pe amândouă, pentru că trebuie să cobori raportul datorie-venit astfel încât să ai o rată de creştere mai mare decât cea a dobânzilor”, a spus el.

Şeful celui mai mare fond de hedging din lume este îngrijorat de acest proces.

“Sunt îngrijorat că o nouă scădere a economiilor ar conduce la tulburări sociale, deoarece procesul de reducere a îndatorării poate fi foarte dureros. Depinde de cum este administrat”, a declarat Dalio.

Bridgewater Associates administrează active de 130 de miliarde de dolari, iar printre clienţi se numără Banca Mondială, guverne şi bănci centrale. Cel mai important fond al Bridgewater, Pure Alpha, de 75 miliarde de dolari, a înregistrat o creştere de 25% anul trecut, după 45% în 2010. Pure Alpha a asigurat investitorilor profituri de 50 de miliarde de dolari la lansare în 1975.

Dalio, 62 de ani, l-a depăşit anul trecut pe George Soros şi a devenit cel mai de succes administrator de fond, după ce Pure Alpha a realizat un profit de 13,8 miliarde de dolari, potrivit Financial Times. Şeful Bridgewater a câştigat 3,9 miliarde de dolari în 2011. Dalio se situează pe primul loc al topului celor mai bogaţi 25 de manageri de fonduri de hedging întocmit de revista Absolute Return.

Proteste masive in Portugalia si in Spania, politisti manifestand impotriva altor politisti in Grecia: planurile de austeritate impuse de Uniunea Europeana provoaca un val de proteste in crestere, majorand temerile legate de o toamna sociala fierbinte in tarile Europei de sud, scrie AFP.

Sambata, in Portugalia, guvernul a renuntat sa mai impuna doua masuri respinse de o miscare de contestare fara precedent: o majorare a costurilor sociale ale salariatilor si reducerea simultana a celor suportate de patronat. In urma cu o saptamana, sute de mii de oameni au iesit pe strazile Lisabonei si in alte aproximativ 30 de orase la apelul unei miscari create via retelelor sociale, luand prin surprindere sindicatele.

In Grecia, principalele doua sindicate din sectorul public si cel privat au lansat un apel la o greva generala de 24 de ore pe 26 septembrie impotriva noului pachet de austeritate negociat de autoritati cu creditorii internationali. Politologul grec Ilias Nikolakopoulos se teme de un “accident” in timpul acestor proteste, care ar turna gaz pe foc intr-o tara aflata in genunchi, si unde partidul neonazist Zori Aurii nu inceteaza sa creasca in preferintele alegatorilor.

Un punct comun pentru cele doua tari: ambele beneficiaza de imprumuturi de la Zona Euro si FMI in schimbul unor masuri drastice de austeritate si reforme structurale, pentru liberalizarea economiei, in speranta asanarii finantelor publice si reducerea poverii serviciului datoriei. Vecinii lor aflati si ei in dificultate, Spania si Italia, se vad si ele nevoite sa recurga la austeritate, fara a fi solicitat insa, pentru moment, un ajutor financiar UE-FMI.

“Se constata o majorare a miscarilor de contestare in toate aceste tari”, spune Bernadette Segol, care conduce Confederatia Europeana a sindicatelor (CES) din Bruxelles.

“Populatia tarilor aflate in dificultate din Europa de sud vede foarte bine ca aceasta cura extrema de austeritate nu functioneaza, nu vad capatul tunelului, iar acest lucru alimenteaza disperarea si furia sociala”, explica ea.

In Spania, nemultumirea a mai urcat cu un grad dupa o serie de reduceri bugetare anuntate in iulie, care includ o majorare a TVA de la 1 septembrie. In 15 septembrie, zeci de mii de persoane au venit din toata Spania pentru a defila in Madrid impotriva austeritatii si a masurilor punctuale care continua, asa cum este cazul functionarilor, care protesteaza in fiecare vineri. In Grecia, judecatorii, pompierii, militarii si politistii sunt nemultumiti de noile reduceri de salarii pe care guvernul se pregateste sa le impuna.

Miercuri, fortele de interventie ale politiei au tras cu gaze iritante impotriva altor politisti care manifestau in apropierea parlamentului, in centrul Atenei. In fata acestui val de austeritate, sindicatele “sunt in dificultate”, recunoaste Segol. Deoarece majoritatea sindicalte continua sa pledeze pentru o solutie europeana de solidaritate in fata crizei, ceea ce implica o minima acceptare a austeritatii.

Sindicatele par neputincioase in fata amplorii miscarilor populare
care pledeaza pentru o ruptura cu Europa si o repliere nationalista sau revendicari autonomiste, precum regiunile spaniole, spune Segol. Pe langa decaderea progresiva a statului providential, care isi reduce ajutoarele sociale si majoreaza impozitele, tarile din sud sufera mai mult decat restul Europei, din cauza somajului mare care afecteaza in special tinerii.

Intr-un interviu acordat Wall Street Journal in februarie, presedintele Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, vedea in acest acces al somajului o ilustrare a disparitiei faimosului “model social” european laudat de generatii intregi. Bernadette Segol spera ca autoritatile europene sunt constiente de aceste evenimente: “Nu putem avea reforme care acorda prioritate concurentei slabind protectia sociala, in conditiile in care continuam sa avem frauda fiscala in intreprinderi si evaziune fiscala generalizata”.

Negocierile dintre oficialii greci cu troica UE-BCE-FMI, ca şi cele dintre partidele din coaliţia de guvernare pentru definitivarea noilor măsuri de ajustare bugetară în valoare de 11,9 miliarde de euro, au intrat în etapa cea mai critică şi se desfăşoară aproape ca pe un teren minat.

Reprezentantul FMI, Poul Thomsen, şi echipa lui insistă, dogmatic, asupra unor măsuri cu efect imediat, adică tăieri de salarii, pensii, ajutoare sociale şi se opun oricărei alte propuneri care, după părerea lor, nu duce la rezultate certe. Insistenţa lor a provocat deja tensiuni în discuţiile cu ministrul grec de finanţe, Y. Stournaras, care în acelaşi timp negociază cu partidele şi mediază între liderii acestora.

Evident, există un echilibru fragil care poate fi perturbat în orice moment. Deja întregul sistem de negociere trece prin momente de tensiune şi nimic nu exclude blocaje şi complicaţii, în ciuda semnalelor optimiste şi liniştitoare pe care încearcă să le transmită premierul Antonis Samaras.

Edificatoare pentru nesiguranţa din ultimele ore este amânarea întâlnirii pe care ministrul de finanţe o avea programată cu un grup de parlamentari şi reprezentanţi ai SYRIZA (Coaliţia Stângii Radicale – principalul partid de opoziţie n. trad.) al cărei obiect era să îi informeze cu privire la măsurile ce urmează a fi adoptate (dar care încă nu au fost definitivate n.trad.)

Pe de altă parte, tot acest climat de nesiguranţă, de aşteptare şi de ţinere în suspans creşte îngrijoarea cetăţenilor şi creează o bază puternică pentru reacţii intense la momentul anunţării măsurilor. Iar acest lucru este simţit de toţi. După cum spun cei care urmăresc climatul social, o singură scânteie este suficientă pentru a provoca o explozie.

Cu atât mai mult cu cât măsurile vor fi dure şi vor pătrunde profund în aproape întreaga societate greacă. Din ceea ce se ştie până în prezent, presiunea asupra veniturilor populaţiei va fi foarte mare şi, după câte se pare, nu va rămâne nicio zonă neafectată.

Detaliat, măsurile considerate definitive sunt următoarele:

1) Anularea totală a primelor pentru bugetari şi pensionari
2) Majorarea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani
3) Impunerea unei grile unice de salarizare în companiile de stat
4) Reducerea pensiilor auxiliare
5) Întreruperea acordării ajutorului de solidaritate pentru pensionarii sub 65 de ani şi în acelaşi timp reducerea numărului celor care au dreptul la acest ajutor
6) Reducerea pensiilor pentru pensionarii neasiguraţi
7) Reducerea indemnizaţiilor de handicap
8) Reducerea ajutoarelor speciale pentru suferinzii de boli renale
9) Reducerea pensiilor pentru agricultori cu impunerea în acelaşi timp a unor contribuţii la fondul de sănătate pentru aceştia
10) Creşterea numărului anilor de cotizare pentru acordarea pensiei minime
11) Reducerea indemnizaţiilor sezoniere de şomaj pentru constructori, angajaţi hotelieri etc.
12) Reevaluarea acordării alocaţiilor familiale
13) Reducerea numărului de funcţionari prin aplicarea strictă a principiului o angajare la cinci pensionări şi găsirea unei modalităţi de trecere în rezervă cu regim de prepensionare pentru unii bugetari
14) Restrângerea cheltuielilor cu medicamentele ale fondurilor de asigurare, cu introducerea, posibil, a unui plafon pentru fiecare asigurat
15) Restrângerea cheltuielilor spitaliceşti
16) Reducerea salariilor speciale în medie cu 12%
17) Corelarea tuturor scutirilor fiscale cu venitul şi averea deţinută
18) Instituirea unui mecanism de identificare a veniturilor în baza bunurilor deţinute
19) Măsuri draconice împotriva evaziunii fiscale
20) Numirea unui secretar general permanent pentru veniturile fiscale

Numai din simpla enumerare a celor douăzeci de măsuri de mai sus putem înţelege povara şi tensiunea pe care le presupune ajustarea bugetară. Şi evident, nu sunt singurele măsuri. Pachetul solicită nenumărate reglementări structurale, liberalizări, privatizări etc. În esenţă, este vorba de cea mai mare intervenţie ce a fost întreprinsă într-o economie a unei ţări occidentale dezvoltate, poate comparabilă numai cu cea din Chile, după căderea lui Allende.

  • RFI:

Der Spiegel: Gaura din bugetul grec este dublă faţă de estimări

“Grecia are o “gaură” în buget de circa 20 mld.euro, aproape dublu faţă de estimarea iniţială”, scrie cotidianul german Der Spiegel. Autorităţile de la Atena trebuie să taie din cheltuieli şi să crească veniturile pentru a acoperi deficitul, acţiuni esenţiale pentru respectarea angajamentelor faţă de creditorii externi, mai notează publicaţia germană, citată de Mediafax.

Guvernul elen aşteaptă încă din iunie o tranşă de 31 miliarde de euro de la fondul de urgenţă al zonei euro şi de la FMI, în timp ce recesiunea economică a devenit mai puternică decât se anticipa. Şi oficialii zonei euro au admis că cel de-al doilea program de ajutor extern convenit cu Grecia la începutul anului s-a îndepărtat puternic de obiective. Premierul elen, Antonis Samaras, a întrebat de mai multe ori dacă Troica creditorilor externi – Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană – ar accepta ştergerea unei noi părţi a datoriei ţării, potrivit Der Spiegel.

Între timp, un nou conflict a izbucnit între guvernul german şi Comisia Europeană, referitor la momentul în care se poate vota asupra unui nou ajutor financiar pentru Grecia. În timp ce Comisia vrea ca problema să fie decisă la Consiliul European de la mijlocul lunii octombrie, Berlinul consideră că date sigure vor fi disponibile cel mai devreme în noiembrie, scrie revista.

Un purtător de cuvânt al executivului comunitar a declarat, vineri, că delegaţia reprezentanţilor creditorilor internaţionali ai Greciei, care supraveghează programul de ajutor financiar al ţării, va lua “o pauză” în negocierile cu guvernul de la Atena, urmând să revină într-o săptămână.

Cotidianul elen Kathimerini a scris vineri, citând oficiali şi diplomaţi din UE, că raportul Troicii ar putea fi amânat până după 6 noiembrie, pentru că se doreşte evitarea oricărui şoc în economia mondială înainte de alegerile din Statele Unite.

Raportul era aşteptat în cursul lunii următoare, posibil înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe din zona euro de pe 8 octombrie. Analiza va reprezenta o bază pentru decizia de a furniza o nouă tranşă de ajutor Greciei, în lipsa căreia statul elen ar putea rămâne fără bani pentru salarii şi pensii, să intre în incapacitate de plată şi să fie nevoit să părăsească zona euro.

Proteste anti-guvernamentale la Madrid

Sute de persoane au manifestat sâmbăt la Madrid împotriva austerităţii, denunţând responsabilitatea băncilor şi a politicienilor pentru recesiunea care afectează economia iberică. Este primul protest al acestei toamne în capitala spaniolă şi cel mai recent dintr-o serie de manifestaţii în decursul anului împotriva măsurilor de austeritate care au redus salariile, au crescut impozitele şi au afectat serios nivelul de trai în Spania.

“Este furt” declară o protestatară, Emilia Fernandez, în vârstă de 58 de ani, de profesie asistentă socială al cărui salariu a fost redus cu 7 la sută. “Nouă ne-au tăiat salariile dar nu au făcut la fel cu cele ale politicienilor”, continuă ea. Manifestaţiile au fost exacerbate de posibilitatea ca Spania să solicite o garanţie internaţională pentru a îşi putea plăti datoriile.“Nu este vorba de o garanţie ci de un cadou pentru politicieni care le va permite să ne controleze şi să ne fure mai bine”, atacă Fernandez.

Manifestaţia de sâmbătă a fost organizată de Mişcarea 15 mai, formată în 2011 în urma valului de proteste care a izbucnit la Madrid. Manifestanţii s-au oprit în faţa ministerului Sănătăţii pentru a protesta faţă de reducerea bugetului sănătăţii. Aceştia şi-au exprimat intenţia de a se opri şi în faţa altor locaţii oficiale pe traseul către Puerta del Sol, centrul simbolic al mişcării.


Categorii

1. DIVERSE, Criza preturilor, criza alimentara, Grecia, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la “Predictie: periferia EURO, cuprinsa de HAOS SOCIAL/ Proteste impotriva AUSTERITATII in Spania, Grecia, Portugalia/ Der Spiegel: deficitul real al Greciei ar fi DUBLU decat cel estimat

  1. As vrea sa reamintesc faptul ca Hitler nu a ajuns cancelar al Reichului in urma unor alegeri libere pe care sa le fi castigat, ci a fost numit cancelar in urma unui blocaj institutional datorat unei crize politice, fiind insarcinat cu organizarea unor noi alegeri. Numai asa, “organizandu-le” chiar el, a castigat alegerile.
    Tirania s-a instituit intotdeauna doar prin furt si uzurpare. Asistam astazi la acelasi fenomen, intr-adevar, chiar la noi in tara.

  2. Pingback: FURIE POPULARA la Atena si Madrid. “Destul. Este de ajuns!” [VIDEO] - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  3. Pingback: Grecia: violente starnite de NOUL PLAN AL AUSTERITATII [live]/ ”Mai multă austeritate, mai putina libertate a presei” - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  4. Pingback: SPRE FASCISM BANCAR. VAL DE EVACUARI SILITE in masa si de SINUCIDERI in Spania din cauza crizei creditelor ipotecare - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare