EXODUL REFUGIATILOR ESTE ABIA LA INCEPUT. Romania nu poate primi mai mult de 1800 refugiati/ COMISIA EUROPEANA NU A RENUNTAT LA PLANUL DE COTE OBLIGATORII DE IMIGRANTI/ Cipru vrea doar refugiati crestini/ CONFLICTUL DIN SIRIA: CEL MAI CINIC RAZBOI DIN LUME (plus reportaje Video)

• Digi24:

România poate primi 1.785 de refugiați. Consilierul prezidențial Leonard Orban a explicat cum s-a ajuns la această cifră

Consilierul prezidențial Leonard Orban a explicat, la Digi24, cum s-a ajuns la cifra de 1.785 de refugiați care ar urma să fie primiți de România, cifră anunțată, ieri, de șeful statului, Klaus Iohannis.

„La această cifră s-a ajuns luând în calcul acea capacitate nu numai de a primi, ci și de a integra migranți. Aceste persoane nu vor fi preluate imediat, ci treptat, în funcție de procesarea cererilor lor de azil. În total, pe o perioadă de doi ani, cifra de migranți preluați de România va fi de 1.705 plus 80”, a declarat Leonard Orban.

„Mâine, Comisia Europeană va prezenta noi propuneri privind întreg pachetul de azil și migrație. Nu este exclus ca, mâine, cei de la Comisie să pună pe masă mecanisme suplimentare de relocare a migranților din diferite state membre, s-ar putea ca și Ungaria să fie inclusă. Ieri, președintele Franței, domnul Hollande, a vorbit de 120.000 de persoane. Astăzi, doamna Merkel a confirmat această chestiune. Ca fost comisar european, sunt foarte surprins că se fac deja anunțuri înainte de momentul în care se face propunerea finală de către Comisia Europeană. În trei ani și ceva, cât am fost comisar, niciodată ceea ce a ieșit înainte în presă nu a fost forma exactă a propunerii finale a Comisiei”, a adăugat consilierul prezidențial.

Acesta a ținut să precizeze că, mâine, Comisia Europeană nu va lua decizii, ci doar va face propuneri. „Decizia va urma să fie luată atât de Consiliu, adică de statele membre al Uniunii, cât și de Parlamentul European. Și este foarte important care e baza juridică la care va face trimitere Comisia Europeană. Pentru că în funcie de baza juridică, decizia se va lua prin majoritate calificată sau prin unanimitate”, a subliniat Leonard Orban.

Klaus Iohannis, despre criza refugiaților: A fost un avantaj pentru noi că România nu e în Schengen

Președintele Klaus Iohannis a declarat, luni, într-o conferință de presă, că în criza refugiaților, România a fost avantajată de faptul că nu face parte din spațiul Schengen.

Întrebat dacă această criză din Europa revizuieşte strategia României legată de aderarea la spaţiul Schengen și dacă am putea spune că, de data aceasta, faptul că suntem în afară a reprezentat un avantaj pentru România, președintele a răspuns: „În mod paradoxal, da. Faptul că România nu este membră Schengen de data aceasta a fost un avantaj pentru noi, fiindcă nimeni nu a putut să intre în România, pur şi simplu, printr-o filieră care nu a putut fi supravegheată”.

Președintele arătase anterior, în conferința de presă, că România nu este supusă unei presiuni migraționiste, pentru că „nu este în Schengen, așa că nu poate nimeni să intre în țară așa cum dorește. Chestiunea se pune de principiu. La noi nu se va întâmpla cum a fost la unii vecini”, a dat asigurări președintele referindu-se la valul de refugiați.

În ceea ce privește o schimbare a strategiei de aderare, șeful statului a atras atenția că în noul context există discuții despre funcționarea spațiului Schengen și de aceea a inclus o analiză a dosarului Schengen pe agenda ședinței CSAT din 17 septembrie.

„Trebuie să fim realişti. Mai mulţi lideri europeni şi mai mulţi politicieni relevanţi, în special din Europa de Vest, cer o nouă analiză a oportunităţii spaţiului Schengen, a modului în care funcţionează. Este nevoie să fim foarte atenţi la aceste discuţii şi, din acest motiv, am inclus pe agenda CSAT-ului şi o analiză a stadiului dosarului Schengen pentru România”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

Premierul Victor Ponta a sugerat, luni, că primirea refugiaților ar putea fi un argument în plus pentru aderarea României la Schengen. „Cei care ne-au tot ținut la ușa Schengen pe tot felul de pretexte politice cred că acum își dau seama ce greșeală au făcut… că bulgarii și românii dacă nu au fost buni de Schengen, ce să ne ceară acum? Cred că e un moment în care putem să discutăm și ipocrizia să rămână de o parte”, a declarat Victor Ponta la Palatul Parlamentului, întrebat pe tema numărului migranților care ar putea ajunge în România.

Într-un discurs rostit de la tribuna Parlamentului, Victor Ponta susținuse că reprezentanții României vor ridica din nou la Consiliul JAI problema aderării la spațiul Schengen.

Anterior, întrebat dacă România ar putea condiționa la Bruxelles o eventuală cotă de imigranți de primirea în Schengen, Victor Ponta a spus că o condiționare nu i se pare atitudinea potrivită. „În general, nu e bine să condiționăm, cel puțin în limbaj politic, dar să spunem un lucru pe care toată lumea îl constată și anume că da, vrem să fim solidari cu țările europene la obligații și la drepturi, se înțelege foarte clar ceea ce am spus”, a punctat premierul.

Pe de altă parte, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a declarat duminică la Digi24 că discuția prevăzută pentru toamnă pentru o eventuală aderare parțială a României la Schengen, deocamdată cu aeroporturile, ar putea fi amânată, tocmai din cauza crizei refugiaților, care s-ar putea să nu mai lase timp pentru alte subiecte.  „Vom vedea. Este posibil ca să nu fie timp practic, efectiv, având în vedere concentrarea întregii atenții și a eforturilor pe această problemă (a refugiaților – n.r.), să discutăm despre altceva. Este posibil. Însă, în egală măsură, o aderare doar cu aeroporturile, de exemplu, cu siguranță, aderarea doar cu aeroporturile nu va produce o vulnerabilitate pentru situația actuală a acestui val de refugiați, care nu folosesc aeroporturile pentru a intra în spațiul european”, a arătat șeful diplomației.

Refugiaţii, o problemă pe termen lung. Oficial UE: Trebuie să acceptăm că această situaţie va persista

Statele Uniunii Europene se îndeamnă reciproc la acţiune, dar găsirea unei soluţii comune pare o misiune complicată. Reuniţi două zile în Luxembrurg, pentru un summit informal, miniştrii de externe n-au ajuns la nicio concluzia în criza refugiaţilor. Deocamdată, fiecare ţară acţionează în funcţie de interesul propriu.

Lipsa de mobilizare a Uniunii Europene în faţa valului de imigranţi care străbate continentul scoate în evidenţă lacunele legislative şi, mai ales, absenţa dialogului dintre cele 28 de state membre.

„În primul rând, reglementările Uniunii Europene în domeniul migraţiei au eşuat. În al doilea rând, politicienii europeni au recurs la o serie de declaraţii iresponsabile. Ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, de aseară, este o consecinţă directă a acestor două lucruri”, a spus Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei.

Iar realitatea la care trebuie să se adapteze europenii este că miile de refugiaţi care au ajuns pe continent vor rămâne aici.

„Ne confruntăm cu o situaţie dramatică. Şi spun dramatică şi nu o situaţie de urgenţă deoarece este o situaţie care va persista. Cu cât acceptăm mai repede această situaţie şi psihologic, şi politic, cu atât vom putea să reacţionăm în mod eficient”, a spus Federica Mogherini, înaltul reprezentant al UE pentru politică externă.

„Trebuie să deschidem ochii, să vedem cât de dramatică este situaţia. Sper ca lumea să realizeze că nu mai putem continua aşa. Este nevoie de un răspuns european. Statele nu mai pot fi lăsate singure. Ungaria, dar nici altele nu pot soluţiona singure această chestiune”, a declarat Sebastian Kurz, ministrul de Externe al Austriei.

Liderii europeni îşi dau seama că grupurile care ajung pe continent sunt formate atât din refugiaţi, oameni care au fugit de acasă pentru că nu aveau altă soluţie, şi imigranţi economici, a căror unică motivaţie este un trai mai bun. Marea Britanie, prin vocea ministrului de Finanţe, a reamintit că pe teritoriul său vor găsi înţelegere, ajutor şi refugiu doar cei care au într-adevăr nevoie.

„Trebuie să le oferim azil celor care într-adevăr fug de persecuţii. Şi trebuie să zdrobim grupările criminale care profită de suferinţa oamenilor şi le pun vieţilor în pericol”, a spus George Osborne, ministrul de Finanţe al Marii Britanii.

Sarcina găsirii unei abordări comune pentru criza refugiaţilor este acum în grija miniştrilor de Interne ai Uniunii Europene care se vor reuni pe 14 septembrie.

• Hotnews:

Criza migrantilor. Principalele masuri din pachetul propus de CE pentru gestionarea situatiei (DPA)

Comisia Europeana (CE) a finalizat marti un nou set de propuneri in vederea gestionarii crizei migrantilor din Europa, inclusiv un plan controversat de distribuire a solicitantilor de azil intre statele membre, potrivit unui proiect la care agentia germana a avut acces, relateaza agentia DPA online citata de Mediafax.

Noul pachet include propuneri in vederea crearii unui fond fiduciar, in valoare de 1,8 miliarde de euro (2 milioane de dolari), pentru Africa si unei liste de tari din Balcani, plus Turcia, considerate sigure, ai caror cetateni nu pot cere azil in Uniunea Europeana (UE).

Masurile urmeaza sa fie dezvaluite miercuri dimineata, la ora locala 9.00 (10.00, ora Romaniei), de catre presedintele Comisiei Jean-Claude Juncker, in cadrul discursului despre “starea Uniunii”, pe care-l va sustine in Parlamentul European (PE). Unele dintre ele necesita aprobarea Legislativului si statelor membre UE pentru a intra in vigoare.

Cele 28 de state membre UE se confrunta cu cel mai mare aflux de refugiati si imigranti de la cel de-al Doilea Razboi Mondial incoace, iar cateva dintre ele poatra mare parte a acestei poveri.

Comisia a incercat sa redistribuie persoanele care se califica pentru protectie internationala, astfel incat sa fie preluate de catre toate statele membre, in spiritul solidaritatii – care este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii.

Insa o prima incercare de a redistribui 40.000 de solicitanti de azil, care au ajuns deja in Italia si Grecia, a esuat, anterior, anul acesta, cand guvernele statelor membre au respins un program obligatoriu de redistribuire. In schimb, ele s-au angajat sa accepte – in mod voluntar – doar 32.256 de persoane.

Comisia propune acum distribuirea de urgenta in toate celelalte state membre a altor 120.000 de azilanti, care au ajuns in Grecia, Ungaria si Italia. Potrivit acestui plan de cote obligatorii, Germania si Franta urmeaza sa accepte cele mai multe persoane – 31.443 si, respectiv, 24.031, potrivit proiectului.

Spania, Polonia si Olanda sunt urmatoarele – cu 14.931, 9.287 si, respectiv, 7.214 de azilanti, potrivit acestui sistem obligatoriu de cote, care are la baza criterii ca populatia, economia, somajul si acceptarea in trecut a unor refugiati de catre statele membre.

Insa dictarea de catre Bruxelles a numarului de azilanti pe care fiecare stat membru sa-i primeasca s-a dovedit un subiect controversat, unii politicieni din unele tari afirmand ca ei stiu mai bine cator refugiati le pot face statele lor.

In pofida acestui lucru, Comisia urmeaza sa propuna miercuri introducerea unui mecanism permanent de distribuire, pe care-l poate activa in cazul unor situatii viitoare de urgenta.

Statele membre care nu vor putea accepta solicitanti de azil in baza acestui plan vor fi obligate, in schimb, sa contribuie cu 0.002 din PIB-urile lor la bugetul UE, potrivit proiectului.

Cehia, Ungaria, Polonia si Slovacia urmeaza sa se afle printre tarile care vor lupta impotriva planului. Ele au avertizat saptamana trecuta ca un sistem “obligatoru si permanent de cote ca masuri de solidaitate ar fi inacceptabil”.

Pe de alta parte, se asteapta ca alte elemente ale pachetului sa intampine mai putina rezistenta.

Ele includ o lista de “tari de origine sigure” – pe care se afla Albania, Bosnia-Hertegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia si Turcia, care va permite ca cetatenii acestor tari sa fie expuzati rapid, in cazul in care vor solicita azil in UE.

Mii de kosovari au incercat sa intre in UE in acest fel in primele trei luni ale lui 2015, depasindu-i ca numar pe sirieni si pe afgani in clasamentul primelor trei tari ai caror cetateni au cerut azil in Uniune.

Insa UE a depus eforturi sa se asigure ca-i tine la distanta pe imigrantii “economici”, care nu se califica pentru a obtine protectie internationala, acordand prioritate persoanelor care fug din calea razboiului din tari ca Siria si Afganistan.

Obiectivul noului fond destinat Africii este sa descurajeze “imigratia ilegala”, prin stabilizarea si imbunatatirea oportunitatilor socio-economice in regiuni ca Sahel, Cornul Africii si Africa de Nord. Celelalte masuri din pachetul Comisiei reglementeaza expulzarea imigrantilor si sustinerea refugiatilor. Intre ele se afla si un angajament de a continua cooperarea cu tari partenere din alte parti ale lumii.

“Actualul val de migrare nu este un incident punctual, ci inceputul unui adevarat exod”, a avertizat presedintele UE Donald Tusk intr-un discurs pe care l-a sustinut luni seara. “Ne vom confrunta cu aceasta problema multi ani de-acum inainte”, sublinia el.

O fotografie falsa devenita virala arata un luptator ISIS dandu-se drept refugiat

O fotografie a unui presupus militant al gruparii Stat Islamic – de fapt, un fost comandant al Free Syrian Army- care vrea azil in Europa a starnit reactii vehemente pe internet. Utilizatorul care a postat pe Facebook poza devenita virala si-a cerut scuze.

Posibilitatea ca militanti ISIS sa patrunda in Europa odata cu fluxul mare de migranti din Siria si din alte tari a ingrijorat guverne si experti, dar o imagine care a devenit virala pretinde sa faca dovada ca un “migrant” luptator al gruparii Stat islamic nu este deloc ceea ce pare, scrie BBCNews.

La prima vedere, totul pare clar. In stanga, un barbat cu barba purtand pantaloni de camuflaj tine in sus o pusca de asalt. In imaginea din dreapta, un barbat cu aspect asemanator, proaspat barbierit, purtand un tricou si un rucsac. Autorul spune ca fotografia a fost facuta la “granita macedoneana”.

“Va amintiti de acest tip? Dandu-se membru ISIS in fotografii de anul trecut, acum e un” refugiat”, scrie mesajul care insoteste fotografia. “Suntem noi fraieri sau ce?”.

Dar, pentru un refugiat, identitatea lui este neobisnuit de bine documentata. Barbatul, pe numele sau Laith Al Saleh, a fost luna trecuta subiectul unui reportaj AP despre refugiati. El a fost comandant al FSA (Free Syrian Army) si apoi a lucrat ca muncitor in constructii in orasul sirian Alep.

Danemarca a trimis inapoi un prim grup de refugiati veniti din Germania

Danemarca a trimis inapoi in Germania, intr-o prima etapa, un grup de circa 20 de refugiati care voiau sa ajunga in alte tari din Europa de Nord, a caror politica de azil este mai generoasa, a anuntat marti politia locala, potrivit AFP.

“Este vorba de persoane care nu doresc sa ceara azil (in Danemarca) si care, prin urmare, se afla aici ilegal. Ele au fost expulzate si li s-a interzis sa intre pe teritoriul tarii timp de doi ani”, a informat intr-un comunicat politia daneza.

“Acest prim grup era constituit din circa 20 de persoane. Altele vor urma, dupa procesarea dosarelor lor”, a adaugat politia, precizand ca migrantii au fost condusi cu autobuzul la frontiera cu Germania.

Peste 800 de refugiati au ajuns in Danemarca incepand de duminica, potrivit autoritatilor. Dintre acestia, doar cativa au cerut azil, majoritatea dorind sa ajunga in Suedia, unde conditiile de primire sunt mult mai avantajoase.

Suedia ofera intr-adevar un permis de sejur permanent tuturor solicitantilor de azil sirieni, spre deosebire de Danemarca, ce nu acorda decat permise provizorii, intarzie reintregirile familiale si a redus alocatiile acordate nou-venitilor, in speranta de a diminua fluxul de migranti spre teritoriul sau.

• EVZ: Cipru, dispus să primească 300 de refugiați, ”de preferință creștini”

Cipru este gata să primească până la 300 de refugiați pentru a ajuta Europa să facă față afluxului de imigranți, dar ar prefera ca ei să fie creștini, a spus ministrul cipriot de interne, Socrates Hasikos, citat de AFP. Duminică, 115 imigranți, inclusiv 54 de femei și copii, au fost salvați în largul insulei după avarierea ambarcațiunii lor, la trei zile după ce plecaseră din portul sirian Tartus. Trei persoane, doi sirieni și un libanez, au fost plasate în arest luni, fiind suspectate că ar fi traficanți.

”Noi am dat deja asigurări că 260 de persoane, maximum 300, ar putea fi primite” pe insula mediteraneeană, a declarat Socrates Hasikos la radio. ‘‘Am prefera ca ei să fie creștini ortodocși’‘, în scopul de a putea ”să se integreze mai ușor” în rândul celor 850.000 de locuitori situați în partea cipriotă greacă a insulei, a adăugat el, relatează Agerpres.

Oficialul a mai spus că și alte țări europene și-au exprimat preferința de a primi refugiați creștini și că Cipru, până în prezent, a salvat și a primit refugiați ”fără discriminare etnică sau religioasă”. 

În încercarea de a răspunde la criza actuală, Comisia Europeană va propune miercuri repartizarea între țările membre ale UE a 120.000 de refugiați în următorii doi ani. Potrivit acestor cote, pe prima poziție va fi Germania (26,2 %), urmată de Franța (20 %) și Spania (12,4 %). 

Cipru este țara din UE situată cel mai aproape de țărmurile siriene, dar, contrar Greciei, insula nu a cunoscut un aflux masiv de persoane refugiate din Siria, confruntată cu un conflict din 2011.

• Gandul/ Lelia Munteanu: Jujubierul de la margine

Am pierdut şirul stupizeniilor pe care le tot debitează fostul preşedinte Băsescu de câteva zile. Unele sunt însă memorabile. “Ar trebui să le distrugem migranţilor bărcile şi vasele chiar în chei”. La şmecheria asta chiar nu m-am gândit. Am însă una mai puţin costisitoare pentru noi, apărătorii valorilor europene: să impunem părţilor beligerante din zonele de conflict să ucidă mai întâi civilii, ca să nu ni-i lase nouă pe cap.

Traian Băsescu vorbeşte cu patosul unui skinhead de Murfatlar: “Să nu uităm că printre aceşti oameni sunt sunniţi, şiiţi, oameni care îşi pun bombe unii altora la ei în ţară”. Asta îmi aminteşte de aşa-numita conferinţă de pace “Geneva II” (ianuarie 2014), unde dialogul între reprezentanţii opoziţiei şi reprezentanţii regimului Assad (care nu-şi vorbeau şi nu-şi vorbesc până în ziua de azi) se purta prin emisarul Naţiunilor Unite. Primii au întrebat despre situaţia prizonierilor. Care prizonieri?, a venit răspunsul. Nu deţinem prizonieri, deţinem doar terorişti şi terorişti sinucigaşi. Dar femeile şi copiii? Nu deţinem femei sau copii, doar potenţiali terorişti sinucigaşi.

La fel ca prietenul său cu puseuri neo-naziste Viktor Orban, fostul preşedinte al României crede că soluţia pentru refugiaţii sirieni e la ei în ţară. Dar Siria acestor oameni care fug (nu doar musulmani, ci şi creştini – înainte de războiul civil, acolo a fost o ţară laică şi cosmopolită, leagănul creştinismului apostolic), Siria lor, nu mai există. Pacea e la fel de îndepărtată ca jujubierul de la margine (penultimul orizont, în Coran).

Pe de o parte, Armata Liberă Siriană sprijinită puternic de grupări teroriste sponsorizate şi antrenate de Statele Unite, Marea Britanie, Arabia Saudită, Qatar – protagonistele celui mai cinic război prin procură din lume. De cealaltă parte, regimul lui Bashar al-Assad, proptit de iranieni şi de ruşi, încurajat la ONU de chinezi, cu trupe Hizballah pe teren. Autointitulatul Stat Islamic, care a cucerit parte din Siria, fixându-şi capitala la Raqqa, e mai puţin interesat acum să lupte contra lui Assad şi mai interesat să gestioneze resursele pe care a pus stăpânire.

Prezenţa Statului Islamic face de nerealizat chiar o încercare de armistiţiu. Bashar al-Assad cere să fie considerat membru al coaliţiei împotriva Statului Islamic. Paradoxul este că americanii şi aliaţii lor, inclusiv sau în primul rând Arabia Saudită, nu-l prea pot exclude, doar e primul care a luptat cu teroriştii zisului Califat. Terorişti (fostă franciză Al Qaeda în Irak) care şi-au construit califatul cu sprijin american şi saudit – ca să închiem acest cerc al paradoxurilor. În fine, iranienii, singurii care ar putea să-l convingă pe Al-Assad să renunţe la putere, nu pot fi stresaţi cu astfel de solicitări când acordul nuclear realizat de Barack Obama urmează să fie validat în Congres.

Nici una dintre multele părţi implicate în conflictul din Siria – un amestec de război civil şi război prin procură – nu are interes să se pogoare pacea.

Fapt pentru care refugiaţii nu vor pleca prea curând din Europa.  Har Domnului că Traian Băsescu nu mai e preşedinte, fiindcă zilele trecute găsise argumentul constituţional de a nu-i primi în România – articolul 3, aliniatul 4: “Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine”. Nerozia face deja înconjurul netului.

Încă o veste rea pentru cuplul Orban-Băsescu, unit în cuget şi simţiri: saudiţii nu doar că nu se simt să cheme refugiaţi (fiindcă singuri nu se înghesuie), dar s-ar putea să ne mai trimită unii din Yemen.

• Observator: Refugiații riscă să-şi piardă viaţa din cauza epuizării

Au fugit de război şi riscă să-şi piardă viaţa din cauza epuizării. Copii care au răni pe tălpi de la drumul lung şi epuizant, părinţi storşi de puteri care-si ţin copiii în braţe. Par imagini de film, dar sunt imaginile disperării reale

Chipuri diferite, pe marginea drumului către graniţa cu Ungaria şi în gara din Budapesta. Au fost filmate de sirienii stabiliţi în România care s-au dus să le ducă compatrioţilor lor alimente. Avem imagini în exclusivitate. O mare parte îşi trăieşte acum copilăria pe bordurile din Gara de Est din Budapesta. Acolo au ajuns şi câţiva sirieni stabiliţi în România. Cu maşinile încărcate, pline cu sute de conserve, haine şi jucării, au plecat vineri dimineaţă din Bucureşti spre Ungaria.

După un drum de mai bine de zece ore au ajuns la graniţă.

Un drum al durerii. Peste tot, de-a lungul şoselei, grupuri de refugiaţi se îndreptau pe picioare către graniţă. Cu bebeluşi în braţe şi câteva haine îndesate într-un rucsac.

În imaginile surprinse cu telefonul mobil de către bărbat, se vede cum refugiaţii au făcut din gară o casă. Unii dintre ei şi-au instalat corturi, alţii dorm pe jos. Copiii se joacă pe unde apucă, neştiind prin ce coşmar trec părinţii lor pentru a-i proteja.