FLOTA RUSA ISI EXTINDE OPERATIUNILE in Marea Neagra, Marea Mediterana si Marea Baltica/ TURCIA ATACA REBELII KURZI SUB PRETEXTUL RAZBOIULUI IMPOTRIVA STATULUI ISLAMIC/ Grecia incearca sa-si salveze RETEAUA DE ENERGIE. A existat un PLAN B de revenire la DRAHMA

• Hotnews: 

Vladimir Putin aproba extinderea activitatilor navale ruse in Marea Neagra, Marea Baltica si Marea Mediterana

Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a aprobat o serie de modificari ale reglementarilor maritime, in sensul extinderii activitatilor flotei ruse in Marea Neagra, in Marea Baltica si Marea Mediterana, pe fondul consolidarii prezentei militare NATO, a anuntat vicepremierul rus Dmitri Rogozin.

“Presedintele Vladimir Putin a promulgat duminica o serie de anexe la Doctrina maritima. Amendamentele la Doctrina navala a Rusiei au devenit necesare din cauza extinderii NATO spre Est si in contextul unificarii Crimeei cu Rusia”, a explicat Dmitri Rogozin, potrivit agentiei TASS, citata de Mediafax.

“Erau necesare schimbari in contextul modificarii situatiei politice internationale si al consolidarii rolului Rusiei de mare putere navala”, a subliniat Rogozin.

“Se pune un accent special pe zonele atlantica si arctica. Suntem atenti la zona Oceanului Atlantic, in contextul extinderii NATO spre Est si construirii infrastructurii militare in apropierea frontierelor ruse”, a explicat Rogozin.

“Al doilea element luat in considerare este cel al unificarii Crimeei si Sevastopolului cu Rusia. In al treilea rand, exista intentia de a relua prezenta flotei ruse in Marea Mediterana”, a insistat Rogozin.

Nevoita sa lupte impotriva jihadistilor din Statul Islamic, Turcia incearca sa isi rezolve problemele cu PKK si sa evite un stat autonom kurd la granita cu Siria

Constransa in cele din urma sa intre in lupta impotriva jihadistilor din Statul Islamic (SI), Turcia pare sa profite de situatie pentru a ataca si rebelii kurzi, cu riscul de a distruge fragilul armistitiu din ultimii doi ani, scrie AFP.

Intr-o schimbare majora a politicii fata de Siria, guvernul de la Ankara a bombardat pentru prima oara saptamana trecuta pozitiile siriene ale SI, grupare acuzata ca se afla la originea atentatului sinucigas de la Suruc, soldat  cu 32 de morti.

In marja acestei actiuni, autoritatile turce si-au trimis avioanele si in nordul Irakului, pentru a bombarda pozitii ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), dupa o serie de atacuri impotriva fortelor turce de securitate.

Turcia a combinat cele doua operatiuni intr-un “razboi impotriva terorismului”, chiar daca militiile kurde din Siria, foarte apropiate de PKK, si jihadistii duc un razboi fara mila pe teritoriul sirian.

Observatorii afirma ca aceasta duba operatiune vizeaza in primul rand impiedicarea extinderii influentei kurzilor in nordul Siriei, precum si pentru intarirea pozitiei presedintelui Recep Tayyip Erdogan in caz de alegeri parlamentare anticipate.

“Guvernul a pus pe aceeasi pozitie PKK si SI si, chiar daca cele doua organizatii sunt total diferite, acest lucru serveste intereselor guvernului”, spune Marc Pierini, de la fundatia Carnegie Europe.

Pentru David Romano, de universitatea de stat din Missouri (SUA), prioritatea turcilor este legata de kurzi, si de-abia dupa aceea de jihadisti.

Dupa infrangerile jihadistilor la Kobane si Tall-Abyad, Ankara este ingrijorata de avansul militiilor kurde in nordul Siriei si doreste sa evite cu orice pret o regiune autonoma kurda la granita sa.

De aici si insistenta sa de a pune pe picior de egalitate amenintarea jihadista si cea reprezentata de PKK. “Chiar daca cele doua miscari actioneaza diferit, ele impartasesc aceleasi tactici si obiective”, a subliniat, in cotidianul Sabah, purtatorul de cuvant al presedintelui Erdogan, Ibrahim Kalin.

Atentatul de la Suruc si loviturile militare turce intervin dupa alegerile parlamentare din 7 iunie, unde partidul presedintelui a pierdut majoritatea absoluta pe care o detinea de 13 ani in Parlament.

Acum, discutiile despre o coalitie avanseaza lent si multi cred ca Erdogan permite acest lucru, in speranta de a se ajunge la alegeri anticipate, iar o ofensiva impotriva PKK i-ar putea aduce voturi in plus.

“Razboiul impotriva terorismului este un pretext. Adevaratul scop este revansa pentru 7 iunie”, crede editorialistul Cengiz Candar, in cotidianul Radikal. […]/ integral pe hotnews.ro

 

• Gandul: Grecia încearcă să evite privatizarea companiei care gestionează reţeaua de electricitate, o măsură cerută de creditorii internaţionali

Guvernul Greciei va analiza opţiuni alternative la privatizarea companiei ADMIE, care gestionează reţeaua naţională de electricitate, în contextul în care vânzarea este solicitată de creditorii internaţionali, a declarat Panos Skourletis, ministrul elen al Energiei.

“Vom încerca să găsim măsuri alternative, echivalente, aşa cum a fost cazul şi în alte ţări europene”, a declarat Panos Skourletis într-un interviu acordat revistei Agora.

“Reţeaua energetică are o importanţă strategică, astfel că ar trebui să rămână a statului”, a argumentat Skourletis, potrivit Reuters.

În cadrul măsurilor convenite cu Eurogrup, Grecia a stabilit vânzarea companiei ADMIE, cu excepţia situaţiei în care vor fi identificate modalităţi de reintrare în concurenţă.

Fostul guvern conservator de la Atena lansase procedurile pentru vânzarea a 66% din pachetul de acţiuni al companiei ADMIE, o unitate a grupului de electricitate de stat PPC (DEHr.AT). Însă Guvernul premierului de extremă-stânga Alexis Tsipras a blocat procedurile de privatizare imediat după începerea mandatului, în ianuarie. “Trebuie să înţelegem că rolul grupului energetic PPC şi activele ADMIE sunt de nepreţuit”, a spus Skourletis. […]/ integral pe gandul.info

• Romania Libera: The Guardian: Grecia, ZGUDUITĂ de planul B al Syrizei. Ce ar fi plănuit Varoufakis și alți membri ai partidului

Membri ai Guvernului grec de extremă stânga voiau să golească rezervele Băncii centrale şi conturile contribuabililor eleni pentru a pregăti revenirea la drahmă, potrivit unor dezvăluiri care arată neregulile din interiorul Partidului Syriza (extremă stânga), relatează The Guardian. 

Nu este clar cât de serios a examinat Executivul grec aceste planuri, atribuite fostului ministru al Energiei Panagiotis Lafazanis şi fostului ministru al Finanţelor Yanis Varoufakis. Amândoi au fost remaniaţi luna aceasta. Însă, dezvăluirile au dus la un scandal în Grecia întrucât partidele de opoziţie cer explicaţii.

Revenirea la drahmă

Dezvăluirile au apărut duminică, după o săptămână de speculaţii cu privire la alternativele la care se gândeau susţinătorii aripii extremiste din Syriza faţă de prevederile dure ale planului de menţinere a Greciei în zone euro, acceptate de către premierul grec Alexis Tsipras fără tragere de inimă.

Aproape un sfert dintre cei 149 de parlamentari ai partidului aflat la putere şi-au exprimat revolta faţă de propunerile de a adopta măsuri de austeritate radicale în schimbul unor noi împrumuturi în valoare de 86 de miliarde de euro. Tsipras are dificultăți în a-și menține partidul unit.

Lafazanis a declarat că a îndemnat Guvernul să recurgă la rezervele Băncii Greciei, o sfidare a Băncii Centrale Europene (BCE) într-un interviu pentru RealNews. 

Lafazanis, liderul unei facţiuni extremiste din cadrul Syriza care a pledat pentru o revenire la drahmă, a declarat că acest lucru ar fi permis plata pensiilor şi salariilor din sectorul public în cazul în care Grecia ar fi fost dată afară din zona euro.

“Principalul motiv al acestei devalizări ar fi fost supravieţuirea economiei şi poporului grec, cea mai înaltă datorie pe care o are orice Guvern conform Constituţiei”, a spus el.

Planul B al lui Varoufakis

De asemenea, ziarul conservator Kathimerini îl citează pe Varoufakis spunând că o mică echipă din cadrul Syriza a pregătit planuri pentru a copia online, în secret, coduri fiscale. Potrivit ziarului, “planul B” a fost conceput pentru a permite Guvernului să introducă un sistem de plată paralel, în cazul în care băncile ar fi fost închise.

Potrivit ziarului, în cadrul unei conferinţe a investitorilor de pe 16 iulie, Varoufakis a declarat că parolele folosite de către greci pentru a-şi accesa online conturile fiscale au fost duplicate în secret şi folosite pentru a emite noi PIN-uri pentru fiecare contribuabil în parte, care să fie utilizate în tranzacţii cu statul.

“Acest lucru ar fi creat un sistem bancar paralel, care ne-ar fi dat nouă o gură de aer, în timp ce băncile ar fi fost închise din cauza politicii agresive a BCE”, a declarat Varoufakis, potrivit acestei surse.

Varoufakis a demisionat luna aceasta pentru a facilita negocierile în vederea salvării Greciei. Deși a votat pentru acord, acesta s-a exprimat împotriva lui.

Potrivit planului secret. care potrivit ziarului ar fi fost conceput înainte ca Tsipras să fie ales în ianuarie, tranzacţiile prin sistemul paralel ar fi urmat să aibă loc nominal în euro, dar ar fi putut să fie schimbate extrem de uşor în drahmă.

Varoufakis a declarat pentru Daily Telegraph că citatele sunt exacte, dar că unele informaţii au fost răstălmăcite de presa greacă şi făcute să arate ca şi cum el ar fi complotat o revenire la drahmă de la bun început.

“Contextul tuturor acestor dezvăluiri este că ei vor să mă prezinte ca pe un ministru al Finanţelor escroc şi să mă facă să fiu acuzat de trădare. Totul face parte dintr-o tentativă de anulare a primelor cinci luni de guvernare ale acestui Executiv şi de aruncare a lor la coşul de gunoi al istoriei”, a spus el.

Adjunctul ministrului de Finanţe Dimitris Mardas a negat că Guvernul a discutat vreodată planuri de a scoate Grecia din zona euro. “Am spus în mod repetat că asemenea discuţii nu au avut loc niciodată la nivelul politicii guvernului”, a declarat el pentru postul de telviziune Skai.