Germania in risc de faliment, ratingul Italiei a fost scazut, Grecia sub presiune, FMI promite recesiune, eurocratii DECID: RECAPITALIZEAZA BANCILE

5-10-2011 7 minute Sublinieri

Este un semnal de alarmă în ceea ce privește contagiunea crizei datoriilor din Europa, tras de către Mohamed El-Erian, șeful PIMCO. Acesta a scris un text pentru Financial Times în care a arătat faptul că în ultimele zile, fără ca nimeni să bage de seamă, CDS-ul Germaniei a crescut la nivelul de aproape 120 de puncte. Faptul că prima de risc a crescut evidențiază un fenomen al neîncrederii piețelor privind capacitatea Germaniei de a face față datoriilor celorlalte state, în calitate de cel mai mare creditor.

Până acum, agențiile de rating nu s-au atins de cea mai mare economie europeană, însă pentru salvarea monedei euro aceasta ar fi singura soluție, spunea de curând Charles Diebel, head of market strategy la Lloyds. Care ar fi explicația? O downgradare de la ratingul AAA ar înseamna o creștere a costurilor privind obligațiunile germane (o creştere a CDS-uri implică un cost mai mare pentru dobânzile la care Bundesbank-ul se împrumută de pe pieţele externe), însă, în același timp, ar însemna o normalizare în piață prin reducerea diferenței dintre celelalte state europene și Germania.

Cu alte cuvinte, printr-un downgrade, Germania ar mai prelua din riscul la care sunt expuse celelalte state din zona euro care au fost deja lovite de agențiile de rating, iar acest lucru ar avea ca efect pozitiv faptul că sistemul bancar german ar fi mai puțin expus crizei din zona euro.

Agenţia de evaluare financiară Moody’s a decis, ieri, retrogradarea ratingului Italiei de la Aa2 la A2. În Peninsulă locuiesc aproape un milion de cetăţeni români, majoritatea femei, conform datelor oficiale de la începutul acestui an. Ce se va întâmpla cu conaţionalii noştri în această situaţie? Dar dacă mediul economic continuă să se înrăutăţească şi Italia nu se va mai putea împrumuta ca să-şi acopere deficitul şi datoria publică?

Neoficial, numărul românilor din Italia este mult mai mare, însă nu poate fi cunoscut deoarece o parte dintre ei nu au permise de muncă și permise de ședere. În primul rând, apare frica de a nu-şi pierde locurile de muncă. Din păcate, însă, o criză a statului italian va însemna companii închise şi mai mulţi şomeri. Şi pentru românii aflaţi deja în şomaj sau care primesc alte ajutoare sociale viitorul nu sună deloc bine. Asta deoarece Guvernul italian, condus de premierul Silvio Berlusconi, a decis reducerea ajutoarelor sociale. Astfel, este foarte probabil ca românii care au contractat credite în Peninsulă să aibă dificultăţi în a le returna.

Moody’s a tăiat ratingul Italiei

Agenția de evaluare a ratingului Moody’s a decis, ieri, să reducă ratingul Italiei. Anunțul Moody’s vine după ce, pe 20 septembrie, Standard&Poor’s (S&P) a anunțat retrogradarea celei de-a treia economii din zona euro. Este pentru prima dată în aproape două decenii când Moody’s decide retrogradarea ratingului Italiei. Decizia a fost luată pe fondul îngrijorărilor că guvernul condus de premierul italian, Silvio Berlusconi, va lupta pentru reducerea datoriei ţării, a doua după mărime din regiune, în contextul slăbirii cronice a creşterii economice, relatează Bloomberg.

Moody’s a redus ratingul Italiei de la Aa2 la A2 şi a menţinut perspectiva negativă. Ultima dată, Moody’s a tăiat ratingul Italiei în luna mai a anului 1993. Pe 20 septembrie, S&P a retrogradat Italia pentru prima dată în cinci ani, de la A+ la A. Noua notă acordată de Moody’s este mai mică decât cea menţinută, de exemplu, pentru Estonia şi la acelaşi nivel cu Malta, notează Reuters.

De ce a fost retrogradată Italia

Specialiştii agenţiei de rating şi-au exprimat creşterea îngrijorării investitorilor în legătură cu ce-a de-a treia cea mai mare economie din zona euro, aflată în prezent în centrul crizei datoriiilor şi fiind dependentă de ajutorul din partea Băncii Centrale Europene (BCE) pentru a-şi ţine sub control costurile la care se împrumută.

“Perspectiva negativă reflectă riscurile economice şi financiare care există în Italia şi în zona euro”, se arată într-o declaraţie a reprezentanţilor Moody’s. “Mediul incert din piaţă şi riscul deteriorării în continuare a sentimentului investitorilor ar putea restrânge accesul ţării la pieţele datoriei publice”, au adăugat aceştia.

Replica Italiei

Agenţia de rating a ameninţat Italia că ar putea să-i reducă în continuare “substanţial” ratingul, dacă există incertitudini pe termen lung în legătură cu disponibilitatea surselor externe de lichiditate. Astfel, mixul dintre creşterea economică redusă, o datorie publică de 120% din PIB şi luptele din interiorul coaliţiei guvernamentale au provocat alarmă în pieţele financiare. Decizia Moody’s “era aşteptată”, a declarat biroul lui Silvio Berlusconi într-un email. “Guvernul italian lucrează conform angajamentelor asumate pentru a se încadra în ţintele bugetare”, au mai spus autorităţile Italiei. Costul CDS-urilor (Credit Default Swap, asigurarea împotriva defaultului) Italiei a crescut de mai bine de două ori de la începutul anului până în prezent.

Constituie un adevăr general valabil că politica economică e, pe jumătate, psihologie. Taberele angrenate în conflictul privind finanţarea şi refinanţarea Grecia ilustrează ele însele acest adevăr. Guvernul elen afirmă că se confruntă cu insolvabilitatea, dacă nu obţine următoarea tranşă, de 8 miliarde de euro, a creditului din fondul de urgenţă european. De fapt, ar fi ajuns în sapă de lemn chiar în această clipă, întrucât n-ar mai avea cum să-şi plătească angajaţii şi din ce să-i întreţină pe pensionari, scrie Deutsche Welle.

La rândul lor, miniştri de finanţe din cele 16 ţări ale zonei euro afirmă că nu e adevărat ce susţine Atena, că falimentul grecesc nu ar surveni decât în noiembrie, dacă statul nu primeşte tranşa următoare. Cum se explică oare această contradicţie? Simplu: ambele părţi încearcă să creeze şi să aplice presiuni, fără să ţină seama prea mult de fapte şi de date.

La începutul verii a devenit clar că Grecia nu va fi în stare să respecte limitele convenite ale deficitului ei. De ce oare confirmarea acestei informaţii, de multă vreme caduce, a provocat la burse căderi libere ale valorilor acţiunilor rămâne un mister. Sau, dacă preferaţi, psihologie. Sub presiune se află în special băncile care dispun de un număr mare de obligaţiuni greceşti precum banca franco-belgiană Dexia. Încât incapacitatea de plată a Greciei, respectiv iertarea ei, fie şi doar parţială, de datorii, va veni cu siguranţă. Cu cât va întârzia mai mult, cu atât va fi mai scumpă, scrie Deutsche Welle.

Ştergerea datoriilor greceşti ar putea deveni necesară în noiembrie. Tocmai de aceea se amână transferul următoarei tranşe a împrumutului. În prealabil trebuie pregătiţi creditorii. În speţă băncile, americane şi europene care deţin obligaţiuni greceşti. Cele mai puternic afectate vor fi, cu siguranţă, băncile greceşti, la care s-a îndatorat statul elen. În fond, eforturile de salvare a Greciei, depuse de FMI, UE şi Banca Centrală Europeană sunt strădanii menite să protejeze şi să izbăvească de marele pericol sistemul bancar european.

Se întrevede însă că nu se vor putea salva toate băncile europene şi greceşti. Unele, precum Dexia, ar putea fi transformate în aşa-zise bad banks, bănci rele, depozitare de obligaţiuni lipsite de valoare, pentru care va garanta fondul european de salvare EFSF, sau, mai precis, contribuabilul european. Dar fondul n-o va putea face decât după ce toate statele din zona euro vor fi ratificat extinderea sa. Rămâne de văzut cum vor vota olandezii şi slovacii. Iată de ce, s-a descoperit, până una alta, e destul timp până în noiembrie pentru salvarea statului elen.

Cu alte cuvinte, clasa politică încearcă să câştige timp pentru a pregăti falimentul Greciei. Nu e clar nici până azi ce repercusiuni va avea acest demers asupra unor ţări ca Spania şi Italia. Limpede este, în schimb, că, aşa ca până acum, nu se mai poate. Reeditarea odată la trei luni a tragediei greceşti nu face decât să-i angoaseze pe investitori fără să calmeze pieţele câtuşi de puţin. Motiv pentru care, oricât de groaznic ar fi, sfârşitul agoniei ei este de preferat unei come fără de sfârşit. Realitatea este că experţii financiari nu ştiu cu precizie ce anume ar antrena reeşalonarea datoriilor greceşti în sistemul bancar.

Următorul summit al liderilor europeni va avea loc la 17 octombrie. Atunci se vor şi lua deciziile. Continuarea pe acelaşi drum nu mai e de-ajuns. În paralel cu eforturile clasei politice, băncile centrale europene şi-au luat măsurile de precauţie necesare pentru amortizarea şocului unei noi crize bancare. Şi grupul ţărilor emergente susţine aceste măsuri pentru a evita declanşarea unei crize financiare globale. Demersurile cu pricina au, fireşte, menirea de a linişti bursele, care sunt, iată, atât de incredibil de nervoase şi sensibile. Dar şi aceasta este, evident, psihologie.

Grecia: O nouă grevă generală

O nouă grevă de 24 de ore are loc miercuri în Grecia, ce duce la închiderea şcolilor, anularea feriboturilor şi zborurilor, în timp ce spitalele vor funcţiona cu personal redus.  Aceasta este prima grevă generală după ce Guvernul a anunţat luna trecută introducerea urgentă a unei taxe pe proprietate şi suspendarea activităţii a 30.000 de bugetari. Potrivit corespondentului BBC la Atena, acesta este un test al influenţei sindicatelor mari din Grecia. Astfel, sindicatele au nevoie de o participare masivă la proteste, pentru a demonstra că opoziţia faţă de măsurile de austeritate continuă a adăugat el.

Greva intervine în condiţiile în care miniştrii de finanţe din zona euro au amânat decizia de deblocare a următoarei tranşe din pachetul de salvare pentru Grecia. Ei au anunţat amânarea luni, după ce Grecia a admis că nu va putea respecta ţinta de deficit fixată pentru 2011 şi 2012. Ministrul de finanţe Evangelos Venizelos a precizat marţi că Guvernul dispune de suficienţi bani pentru a plăti pensiile, salariile şi creditorii până la mijlocul lunii noiembrie. Anterior, Atena avertizase că fără banii promişi va intra în incapacitate de plată la mijlocul lunii octombrie.

Măsurile de austeritate impuse de Guvern s-a dovedit extrem de nepopulare şi au dus la un val de greve şi proteste. Marţi, manifestanţii au blocat din nou intrarea în mai multe clădiri guvernamentale, inclusiv în Ministerul de Finanţe şi în cel al Transporturilor. Mulţi greci cred că măsurile de austeritate distrug orice şansă de creştere economică.

Economiile puternice ale Europei ar trebui să evite adoptarea de reduceri drastice de cheltuieli bugetare care să afecteze creşterea economică, avertizează Fondul Monetar Internaţional. Dacă situaţia din Marea Britanie, Germania şi Franţa se înrăutăţeşte, guvernele ar trebui să ia în considerare amânarea reducerilor pentru că pot împrumuta la dobânzi aflate la minime istorice, explică FMI. Instituţia a mai atras atenţia asupra unei posibile recesiuni în Europa în 2012.

“Găsirea unei soluţii durabile pentru criza datoriilor suverane din zona euro a devenit mai mult decât necesară”, conform raportului FMI. “Acest lucru va necesita unele decizii dificile pentru a îmbunătăţii managementul crizei şi pentru a da dovadă de unitate în ceea ce priveşte proiectul european şi uniunea monetară”. “Atingerea ţintelor privind deficitul nu ar trebui urmărită dacă există riscul unei contracţii a acţivităţii economice”, mai indică raportul.

  • Hotnews:

Oficial FMI: Europa are nevoie de pana la 200 miliarde euro pentru recapitalizarea bancilor

Europa are nevoie de o suma cuprinsa intre 100 si 200 miliarde de euro pentru recapitalizarea bancilor si a recastiga increderea investitorilor, a declarat Antonio Borges, directorul departamentului pentru Europa al Fondului Monetar International, citat de Reuters. “Vorbim de o cifra cuprinsa intre 100 si 200 miliarde de euro, care in opinia noastra este foarte, foarte mica in comparatie cu pietele de capital europene si comparativ cu resursele Fondului European de Stabilitate Financiara”, a declarat Borges.

El a aratat ca niciun sistem bancar din lume nu poate face fata unei pierderi generalizate a increderii din partea investitorilor, precizand ca autoritatile trebuie sa faca totul pentru a recastiga increderea la nivelul intregului continent. Antonio Borges a mai spus ca FMI va “participa cu siguranta” la cel de-al doilea pachet de salvare a Greciei daca institutia va fi multumita de determinarea autoritatilor de la Atena de a rezolva problema datoriilor.

“Daca va exista un al doilea program pentru Grecia, asa cum se preconizeaza, cred ca FMI va participa cu siguranta, cu conditia sa fie convins ca Grecia este pe calea cea buna, ca pot fi introduse politici adecvate si ca datoria poate deveni sustenabila”, a afirmat oficialul FMI.

Angela Merkel: Revizuirea tratatelor europene nu trebuie sa fie un tabu. Suntem pregatiti sa recapitalizam bancile, daca va fi nevoie

Germania este pregatita sa schimbe tratatele Uniunii Europene pentru a imbunatati functionarea Zonei Euro si pentru a face in asa fel incat pietele sa aiba incredere in aceasta structura, a declarat miercuri, la Bruxelles, cancelarul german Angela Merkel, citat de AFP. “Revizuirea tratatelor europene nu trebuie sa fie un tabu”, a spus Merkel, care efectueaza o vizita la Comisia Europeana.

Pe de alta parte, ea a apreciat drept “justificata” recapitalizarea bancilor europene care au nevoie de acest lucru, subliind ca tara sa este pregatita sa o faca, daca va fi nevoie. “Germania este pregatita, daca este nevoie, sa realizeze o astfel de recapitalizare”, a subliniat cancelarul german.

Surse: Misiunea CE, FMI si BCE va recomanda, cel mai probabil, plata urmatoarei transe din imprumutul acordat Greciei

David Cameron, premierul Marii Britanii: Pericolul economic este la fel de mare ca in 2008

NOTA:

Asa cum este vizibil din sublinierile facute stirilor de mai sus, scopul tuturor miscarilor legate de Grecia si de criza zonei euro este… salvarea bancilor.

Foarte sugestiv este si sfatul FMI lansat catre tarile occidentale de a… renunta la austeritate! Sa o lase toata in bratele esticilor, oricum ei sunt obisnuiti cu asa ceva…


Categorii

1. DIVERSE, Acordul cu FMI, Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Actualitate

Comentarii

3 Commentarii la “Germania in risc de faliment, ratingul Italiei a fost scazut, Grecia sub presiune, FMI promite recesiune, eurocratii DECID: RECAPITALIZEAZA BANCILE

  1. banca franco-belgiană Dexia e deja falita. S-a anuntat decizia de a o ‘sparge’ in bucati si repartiza partile catre alte banci..care alte banci la randu-le

  2. ” Faptul că prima de risc a crescut evidențiază un fenomen al neîncrederii piețelor privind capacitatea Germaniei de a face față datoriilor celorlalte state, în calitate de cel mai mare creditor”.
    Păi dacă tot este cel mai mare creditor al Europei, ar trebui cu atât mai mult să facă faţă şi în calitate de debitor al României, dacă ne gândim la suma foarte mare care se spune că ne-o datorează, nu-i aşa?

  3. Pingback: Consilier FMI: IN CATEVA SAPTAMANI AM PUTEA AVEA UN COLAPS AL DATORIILOR SUVERANE, URMAT DE O PRABUSIRE A INTREGULUI SISTEM FINANCIAR. Daca...
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare