GUVERNANTA ECONOMICA EUROPEANA: Parlamentul European vrea sa acorde un rol mai important Comisiei Europene in controlarea statelor membre

• Siteul Parlamentului European:

Pachetul de legi privind guvernanța economică: negocieri la Parlament

Deputaţii europeni sunt hotărâți să evite apariția unei alte crize similare celei actuale. Toamna trecută a fost adoptat un pachet legislativ ce prevede supravegherea sectorului privat din punct de vedere financiar. În această primăvară, Parlamentul a început să lucreze la un alt set de reguli pentru a evita îndatorarea excesivă a statelor membre și deficitele în creștere. Se urmărește identificarea dezechilibrelor economice la timp pentru a aplica măsurile corective necesare.

În aprilie, comisia pentru afaceri economice şi monetare a adoptat un pachet legislativ referitor la guvernanța economică. Acesta este compus din șase propuneri, dintre care patru urmăresc consolidarea Pactului de stabilitate și creștere și supravegherea bugetară. Celelalte două au în vedere monitorizarea și controlul dezechilibrelor macroeconomice la nivelul UE. Ultimele două secțiuni ale acestui dosar oferă mai multe detalii cu privire la principiile generale ale celor șase propuneri. Prima secțiune cuprinde opiniile a diferiți raportori cu privire la propunerile de reformare a Pactului de stabilitate și creștere. Pachetul legislativ este programat pentru vot în cadrul ședinței plenare din iunie la Strasbourg. Acest dosar va fi actualizat frecvent în perioada ce va urma.

Regulile cu privire la datorii și deficite respectate cu strictețe

Pachetul legislativ pentru guvernanța economică a creat disensiuni în rândul eurodeputaților. Au fost puse în balanță reducerea datoriilor și frica de a pune în pericol creșterea economică europeană prin impunerea unor măsuri austere. Prin prisma statutului de co-legislator, Parlamentul vrea să acorde Comisiei un rol mai important în controlarea statelor membre.

Guvernanța economică: eurodeputații cer sancțiuni mai aspre pentru deficitele excesive

În ciuda redresării economice din ultimele luni, deputaţii europeni nu au pierdut din vedere dificultățile economice și sociale încă existente în Uniunea Europeană. De aceea, comisia pentru afaceri economice şi monetare a susținut pe 19 aprilie pachetul legislativ care propune sancțiuni mai aspre pentru a remedia cauzele crizei: creșterea îngrijorătoare a dezechilibrelor economice în UE și tendința guvernelor de a finanța cheltuielile îndatorându-se.

Membrii comisiei pentru afaceri economice şi monetare au căzut de acord asupra solicitării unui regim mai dur decât cel propus inițial de Comisia Europeană pentru statele membre care au tendința de a se îndatora excesiv. Potrivit eurodeputaților, Comisia Europeană ar trebui să aibă un rol mai important în supravegherea și luarea deciziilor cu privire la deficitul excesiv, astfel încât statele membre să aibă mai puțin spațiu de manevră.

În plus, statele care sunt descoperite că își modifică rapoartele contabile (declarând statistici false în legătură cu datoriile) ar trebui amendate cu 0,5% din PIB. Mai mult, sancțiunile pentru lipsa de răspuns la dezechilibrul macroeconomic (0,1% PIB) ar trebui aplicate mai devreme, la prima nerespectare a recomandării primite din partea UE. Dacă în continuare nu se ia nici o măsură pentru a remedia situația, ar trebui aplicată o amendă de 0,3% din PIB. Voturile Consiliului cu privire la impunerea unor amenzi ar trebui să aibă loc în public, spun documentele. Excepție fac situațiile de criză, atunci când deciziile pot fi luate în spatele uşilor închise.

De asemenea, eurodeputații au cerut Comisiei să permită statelor membre efectuarea unor investiții benefice pe termen lung. Cu toate acestea, deputații europeni se tem că noul pachet legislativ exclude creșterea economică și situația locurilor de muncă. Destul de mulți eurodeputați au avertizat că reducerea deficitului în situația actuală ar putea amâna ieșirea din recesiune. Documentele aprobate oferă și un suport juridic mai puternic pentru semestrul economic european, pentru unele pasaje din Euro Pact și pentru procedurile programului de reformă națională.

Diagnoză: criza este o consecință a dezechilibrelor economice și a datoriilor mari

Cauzele crizei economice europene sunt complementare: cheltuielile imprudente ale guvernelor și dezechilibrele economice, ambele provocând ajutoare financiare urgente de la UE. Un exemplu este Grecia, care pentru a finanța salariile, investițiile și serviciile sociale a împrumutat bani de la bănci. Acestea au început să nu mai ofere împrumuturi temându-se de recesiune. În acest moment a intervenit UE cu împrumuturi în regim de urgență.

Dezechilibrele economice apar din cauză că unele țări – ca Germania – au surplusuri comerciale mari, pe când altele – ca Grecia și Portugalia – au deficite comerciale mari. În această situație, țările cu deficit împrumută de la țările cu surplus pentru a finanța, de exemplu, o bulă imobiliară (cum s-a întâmplat în Spania și Irlanda). Când bula se sparge, UE trebuie să intervină cu împrumuturi în regim de urgență.

Remediu: eliminarea dezechilibrelor și sancțiuni pentru cheltuielile excesive

Patru din cele șase propuneri legislative abordează deficitul și datoria, consolidând Pactul de Creștere și Stabilitate. Celelalte două introduc supravegherea dezechilibrelor macroeconomice. Până acum, s-a pus accentul pe respectarea limitei de 3% pentru deficit. De acum, datoria publică se va afla în centrul atenției, cu păstrarea limitei de 60% din produsul intern brut. În cazul în care datoria depășește acest prag, Guvernul trebuie să își concentreze eforturile pentru reducerea acesteia cu 5% pe an în medie, pentru o perioadă de trei ani.

În plus, se dorește sancționarea automată a statelor care nu respectă angajamentele legate de datorie și deficit. Odată propuse, sancțiunile – de 0,2-0,5% din produsul intern brut – vor fi respinse doar cu majoritate de voturi (în momentul de față sancțiunile se impun doar cu majoritate de voturi pentru). Statele membre UE nu sunt unanime în favoarea consolidării rolului Comisiei Europene și sancțiunilor automate. De aceea, Banca Centrală Europeană așteaptă ca Parlamentul să susțină proceduri mai stricte privind datoria și deficitul.

Guvernanța economică în UE nu trebuie să se concentreze doar pe deficit