Guvernul ungar sprijina IREDENTISTII din Romania, tot mai pe fata/ Pledoarie pentru AUTONOMIE a ministrului de externe ungar in Evenimentul Zilei

7-02-2012 8 minute Sublinieri

steagul secuiesc

Budapesta militeaza intens pentru autonomia teritoriala pe criterii etnice a maghiarilor din Covasna si Harghita

Duminica, 5 februarie, vicepremierul ungar Semjen Zsolt a fost prezent la Sfantu Gheorghe, in judetul Covasna, intr-o vizita particulara, unde a participat la decernarea premiilor cupei Carpati la handbal, in noua sala de sport a Liceului Mikes Kelemen. La eveniment au fost prezenti numerosi lideri locali ai UDMR, printre acestia numarandu-se si Antal Arpad, presedintele UDMR Sfantu Gheorghe si primar al municipiului Sfantu Gheorghe, Tamas Sandor, presedintele UDMR Covasna si presedinte al CJ Covasna, Henning Laszlo, vicepresedinte al CJ Covasna, sau deputatul UDMR Olosz Gergely, cel care avea venituri de 50.000 euro pe luna pe vremea cand era sef al ANRE.

Vicepremierul ungar Semjen Zsolt si-a aratat in numerose cazuri sprijinul pentru autonomia teritoriala pe criterii etnice sustinuta deopotriva atat de UDMR cat si de celelalte formatiuni extremiste maghiare, PCM sau nou infiintatul partid al lui Laszlo Tokes. Liderii UDMR nu au ratat ocazia de a se fotografia cu vicepremierul ungar, mai ales ca organizatiile extremiste maghiare au inceput deja campania electorala.

Vicepremierul ungar a primit cadou din partea presedintelui CJ Covasna, Tamas Sandor, un drapel “secuiesc”. Vizita vicepremierului ungar este fara doar si poate o imixtiune a guvernului de la Budapesta in treburile interne ale Romaniei, de vreme ce autoritatile de la Bucuresti s-au pronuntat de mai multe ori cu privire la autonomia maghiara. Guvernul de la Budapesta nu ezita sa se afiseze si sa sprijine o serie intreaga de indivizi extremisti cu apucaturi fasciste, alimentand chiar si financiar iredentismul maghiar din Romania.

Autonomia teritorială nu înseamnă neapărat secesiune iar maghiarii din România ar trebui să fie uniţi din punct de vedere politic pentru a-şi susţine interesele, a declarat şeful diplomaţiei ungare, Janos Martonyi. Ministrul a mai explicat şi contextul adoptării reformele din Ungaria, care au trezit suspiciunea co­mu­nităţii internaţionale.

EVZ: Societatea civilă susţine că aţi subestimat reacţiile comunităţii internaţionale, că aţi profitat de criza din Zona ungaria-externeEuro pentru a adopta măsurile controversate.

Janos Martonyi: Nu există nicio legătură între procesul legislativ din Ungaria şi criza din Zona Euro. Oamenii tind să uite că noua lege fundamentală a fost adoptată în aprilie. La acea vreme au fost unele critici legate de valorile înscrie în Constituţie, precum referirile la creştinism, dar în afara de aceste aspecte nu a fost nimic serios. Într-un mod cu totul ciudat, opt luni mai târziu, la sfârşitul lunii decembrie, atunci când ultimele aşa-numite legi cardinale au fost adoptate, am avut parte de o explozie de critici. Atunci când se vorbeşte despre Constituţie, se vorbeşte de fapt despre legile adoptate pe baza noii Constituţii sau ca efecte ale noii Constituţii. Dar trebuie să se facă diferenţierea între aceste două chestiuni.

Este adevărat că în ultimul an şi ceva Ungaria a fost scena unor reforme ample, profunde şi foarte rapide, reflectate în numărul mare de legi adoptate. Acest lucru a dus fără îndoială la critici mai intâi interne şi apoi externe, urmate de efecte violente. Acum traversăm o perioadă de liniştire a apelor, parţial datorată eforturilor noastre de a ne conforma propunerilor Comisiei Europene, parţial pentru că ei şi-au dat seama că cel pţin o parte din critici au mers mult prea departe. Noi am spus că această perioadă revoluţionară a trecut şi că acum urmează una de stabilizare şi consolidare. La final, am realizat că multe dintre atacuri au fost nedrepte, injuste, nefondate şi distorsionate.

Atacurile şi subliniez, atacurile, au fost disproporţionate. Şi nu vorbesc aici de insulte. Insultele, limbajul excesiv, au devenit parte a limbajului politic european. Dar când oamenii vorbesc despre distrugerea statului de drept doar pentru că există câteva chestiuni în legea privind Banca Naţională, atunci e clar că este o reacţie exagerată. Vorbind despre Banca Naţională, putem ajusta aceste chestiuni.

Dar consideraţi aceste reacţii drept o implicare a Occidentului în treburile interne ale Ungariei?

Legile Uniunii Europene se aplică tuturor. Dacă există un conflict între legile europene şi legislaţia ungară, legile europene au întâietate. Nu este o intruziune, este un proces normal. Şi este de datoria Comisiei Europene să identifice aceste conflicte şi să iniţieze procedurle de infringment. Sunt sute de proceduri lansate în prezent. Nu ştiu câte astfel de proceduri privesc România, de exemplu. Ştiu că sunt peste 100 declanşate împotriva Belgiei. Practic, mai toate statele sunt vizate la un moment dat de o astfel de procedură. Deci nu vorbim despre o intruziune, este o procedură de infringement. Statele trebuie să decidă dacă aplică recomandările CE imediat. De multe ori, Curtea Europeană de Justiţie are ultimul cuvânt. Dar poziţia noastră este foarte clară, vrem să soluţionăm un număr maxim de puncte aflate în dispută cu CE.

(…)

Constituţia îi irită pe mulţi din cauza prevederilor legate de valori, pentru că pune accent pe chestiuni precum familia, ţara, creştinismul, pentru că începe cu un citat care e de fapt primul vers din imnul nostru naţional: Dumnezeu să binecuvânteze poporul ungar! Sunt chestiuni care nu sunt pe placul unora, dar în afara de aceste aspecte noua constituţie nu ar trebui să îngrijoreze pe nimeni.

Dar, în acest context al reformelor profunde, de ce a fost nevoie şi o nouă lege a presei?

Am avut mereu o lege a presei. Prima a fost adoptată, cred, în 1995. A fost creată atunci o autoritate media, au fost impuse amenzi. Acea lege nu a funcţionat însă. Autoritatea respectivă era un instrument puternic politizat, toate partidele aveau reprezentanţi acolo, şi nu exista niciun consens pentru numirea directorilor televiziunii sau radioului public. Deci pur şi simplu nu funcţiona. Acesta este un motiv.

În al doilea rând, a existat o cerere uriaşă din partea opiniei publice ca toate excesele să fie controlate, precum pornografia sau limbajul extremist sau fascist. Am crezut de cuviinţă să luăm măsuri împotriva unor astfel de lucruri. Dar cred din nou că sunt multe exagerări şi denaturări factuale legate de această nouă lege. Există mereu un control judiciar al noii autorităţi şi o decizie sau amendă poate fi oricând atacată. În practică, nimic nu s-a schimbat la această autoritate. Dar legea este lungă şi conţine unele preveferi care pot fi considerate redundante şi care nu au niciun fel de efecte legale.

În aceată ţară, majoritatea ziarelor şi mai ales a săptămânalelor sunt excesiv de critice la adresa guvernului. Iar multă lume nu ţine cont de această relitate atunci când critică noua lege a presei. Asta le spun şi eu: citiţi doar aceste ziare! Presa online este dominată de opoziţie, toate siteurile importante sunt în favoarea sa. Aprecierea mea este că, dacă pui totul la grămadă, televiziunile, radioul, Internet, presa scrisă centrală şi locală, opoziţia controlează circa 65-70 la sută dintre acestea.

Aţi rosit un discurs la Esztergom în care aţi spus că “lumea ar trebui să fie mai înţelegătoare cu Ungaria din cauza necazurilor şi rănilor noastre psihologice”. La ce răni v-aţi referit?

M-am referit la rănile istoriei pe care le-am suferit şi ştim cu toţii care sunt acestea. Este o referire clară la istorie. Acesta este răspunsul meu.

Aţi finalizat răspunsul pe care îl veţi da Comisiei Europene după lansarea procedurii de infringement? Ce concesii sunteţi dispuşi să faceţi?

Lucrăm acum la răspunsurile în scris şi aşa cum a spus şi premierul acceptăm propunerile comisiei privind anumite puncte în litigiu, dar continuăm discuţiile cu privire la alte prevederi. Dar în orice caz, trebuie să găsim soluţie la fiecare problemă semnalată.

Să discutăm puţin despre negocierile cu FMI. Cum merge negocierile? Când vă aşteptaţi să ajungeţi la un acord şi ce sumă intenţionaţi să împrumutaţi?

Negocierile formale încă nu au început. Sper să înceapă însă cât mai repede cu putinţă. Este însă greu de stabilit un calendar al acestor negocieri şi de anticipat momentul când se vor finaliza. Dar apreciez că ar trebui să ajungem la un acord undeva prin luna martie sau aprilie. Banii sunt o altă chestiune pentru că nu banii în sine sunt ceea ce noi avem nevoie. Avem nevoie mai mult de acord. Pentru că dacă avem acordul, vom obţine finanţare de pe piaţe mai ieftin şi mai uşor. Ne putem finanţa şi acum de pe pieţe, doar că este mai scump. şi pe termen lung, acest tip de finanţare este nesustenabil, din acest motiv avem nevoie de un acord cu FMI şi UE. Ce sumă va prevedea acordul, asta nu e o chestiune prioritară. Pot aprecia undeva pe la 10-15 miliarde de euro. Anul acesta Ungaria are nevoie de mai puţin de cinci miliarde de euro, de exemplu. Va fi un acord stand-by cu rol preventiv.

Dar de ce a renunţat Ungaria la negocierile cu FMI imediat după ascensiunea la putere a lui Viktor Orban în aprilie 2010?

Pentru că altfel nu am mai fi putut pune în aplicare politicile economice. Nu am mai fi putut introduce, de exemplu, taxa bancară, decizie urmată de multe alte ţări. Nu am mai fi putut introduce aşa-numitele taxe speciale pentru că FMI s-ar fi opus. Nu am mai fi putut reforma fondurile de pensii semi-private. Toate astea nu ar fi putut fi realizate sub umbrela FMI. Şi, ce e mai important, în acea perioadă ne puteam autofinanţa. Nici măcar nu folosisem întreaga sumă din acordul cu FMI din octombrie 2008, folosisem circa 73-75 la sută din cele 10 miliarde de euro. Însă, în ultimile luni finanţarea de pe pieţe a devenit foarte scumpă, la care s-au adăugat probleme din zona euro, aşa că am decis în ultimele luni că nu avem nimic împotriva FMI şi că acest acord va fi unul preventiv.

România a fost descrisă, în general, ca pe un exemplu pozitiv în ceea ce priveşte colaborarea dintre o ţară şi FMI. Cum apreciază Ungaria experienţa noastră în acest domeniu?

Noi nu evaluăm niciodată politicile economice ale unei alte ţări, în special ale unei ţări-prietene. Înţelegem că cooperarea cu FMI este bună, înţelegem, de asemenea, că poate provoca anumite dureri la nivelul populaţiei. Este foarte greu de apreciat cât de departe poate merge un guvern în acest sens. Dar părerea mea personală este că experienşa României în acest caz a fost una de succes prin faptul că s-a restabilit balanţa financiară, că datoriile publice sunt sub control. Deci se pare că este un succes. Reacţia populaţiei este o altă discuţie.

Viaţa politică a maghiarilor din România s-a polarizat în ultima perioadă – moderaţii şi radicalii. Care este relaţia dintre guvernul ungar şi fiecare din cele două tabere?

Comunitatea maghiară din România este diversă. Acum mulţi ani, aceasta era în bună măsură unită chiar dacă erau diferite poziţii ideologice şi politice. Acum comunitatea este tot mai diversă. Pot să vă prezint doar opinia mea personală. Preferinţa mea este ca maghiarii din România să coopereze unii cu alţii cât mai mult cu putinţă. Pentru că dacă vor să aibă succes din punct de vedere politic şi dacă vor să promoveze şi să susţină interesele maghiarilor este nevoie de unitate. Dar, în acelaşi timp, este decizia lor. Mai ales eu, ca ministru de Externe, nu pot sub nicio formă să mă implic în discuţiile lor politice care sunt chestiuni interne. Astfel, când mă întâlnesc cu fiecare, le spun OK, sunteţi oameni de treabă, încercaţi să cooperaţi cât mai mult posibil. Dar nu le-am zis niciodată că tu ai dreptate sau că tu te înşeli sau că asta ar trebui să faceţi. aceasta este poziţia guvernului ungar. La nivel de partide, binenînţeles că există anumite simpatii de diferite feluri. Dar aş fi prudent şi cu denumirea de moderat sau radical: cine a moderat şi cine e radical? Nu vreau să intru în detalii aici pentru că poziţia mea în ultimii 22 de ani a fost că este mai bine ca maghiarii, şi nu vorbesc aici doar de cei din România, să decidă singuri asupra politicilor lor. Ei ştiu cel bine. Dacă vor să se alăture unei coaliţii sau nu, ce coaliţie, în funcţie de climatul politic de la un anumit moment, acestea sunt deciziile lor. Noi trebuie să îi susţinem politic, moral, dar poziţia mea a fost mereu să nu ne implicăm în treburile lor interne. Una peste alta, maghiarii din România sunt oameni excelenţi, foarte buni politicieni, nu neapărat ca maghiari, ci ca politicieni ai ţării. Treaba noastră este să menţinem relaţii cât mai bune cu ei, dar în acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că, în ultimile luni sau chiar mai mult, am reuşit să dezvoltăm relaţii foarte strânse, prieteneşti, cu România şi cu Serbia. Acesta este unul din pilonii politicii externe ungare, să ne consolidăm relaţiile regionale, nu doar în cadrul grupului de la Vişegrad, ci şi în sud, sud-est. Aceasta este poate politica cea mai importantă pentru noi acum.

Dar FIDESZ a încheiat un parteneriat strategic cu formaţiunea condusă de Laszlo Tokes – Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, care militează pentru autonomie teritorială.

Cred că avem un parteneriat cu fiecare partid şi organizaţie politică a maghiarilor din România. O foarte bună cooperare şi un foarte bun parteneriat cu UDMR. Laszlo Tokes este în Parlamentul European unde face o treabă foarte bună. Repet şi subliniez, nu suntem noi cei care decidem sau influenţăm ceea ce se întâmplă între formaţiunile politice sau partidele maghiarilor din România, indiferent care ar fi acestea.

Dar credeţi că autonomia teritorială este un obiectiv conform cu principiile şi valorile europene?

TRAIAN BASESCU - Viktor OrbanNu există aşa ceva precum un obiectiv european. Ce este în neregulă cu autonomia teritorială? Există numeroase unităţi politice cu un grad ridicat de autonomie în multe ţări. Europa este cel mai bun exemplu. Unele cu o autonomie care merge foarte departe, Catalunia, de exemplu. Ce e în neregulă cu asta? Nu există nicio politică la nivel european în această privinţă. Nu există nimic de genul ar trebui sau nu să obţineţi aşa ceva. Şi apoi cred că trebuie să întrebaţi comunitatea locală. Cea mai bună soluţie. Ce fel de sistem aţi prefera? Toate astea, bineînţeles în graniţele şi sub suveranitatea respectivului stat, în cazul de faţă România. Ce e în neregulă cu descentralizarea? Voi aveţi această dezbatere, discutaţi acum despre ce fel de regiuni vreţi să formaţi. Eu cred că regiunile trebuie în mod normal să se plieze pe ralităţile istorice, culturale, geografice şi economice. Ce argumente se pot aduce împotriva unor astfel de regiuni care să corespundă acestor factori? Preşedintele vostru se gândeşte serios la aşa ceva. Şi apoi ce e în neregulă cu ceea ce noi numim autonomia culturală, cea pe care Serbia a recunoscut-o deja. Nu şi România, dar nu vreau să discut despre asta acum. Ceea ce spun este că trebuie să vă găsiţi propriile soluţii despre ce fel de autonomie vreţi să stabiliţi. Mulţi când aud cuvântul autonomie se gândesc doar la separare. Ce e în neregulă cu asta? Autonomia s-ar putea să vă facă mai puternici ca stat naţional. Bineînţeles, anumite principii trebuie respectate iar minoritatea care vrea autonomie teritorială trebuie să le discute cu majoritatea. Este o modalitate pe care noi o sprijinim pe deplin şi cred că, cu un anumit nivel de calm, se pot obţine rezultate.

CORESPONDENȚĂ DE LA BUDAPESTA

Legaturi:

*


Categorii

1. DIVERSE, Destramare teritoriala? (Regionalizare, autonomie), Ungaria, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

18 Commentarii la “Guvernul ungar sprijina IREDENTISTII din Romania, tot mai pe fata/ Pledoarie pentru AUTONOMIE a ministrului de externe ungar in Evenimentul Zilei

  1. Incet, incet, parsiv, s-au facut indispensabili tuturor guvernarilor … obtinand tot ce si-au dorit, cu pasi mici dar neinduplecati…Oare chiar nu ne descurcam fara ei la guvernare? sau o fi tot vreo influenta a “fratelui mare” faptul ca nu scapa nici un guvern fara ei?

  2. Lasa ca nu mai au nici ei mult,cu politica pe care o duc.Astept momentul cand ei si frati lor,turcii(ca provin din aceeasi familie de barbari)vor disparea de pe fata pamantului!

  3. @Ana:

    Asteptand asta, s-ar putea sa disparem noi de pe fata pamantului inaintea lor, ca neam de ortodocsi apostolici adevarati ce suntem…

  4. Cred ca ar fii util sa putem posta pe facebook aceste articole pentru a deschide ochiii cat mai multor oameni

  5. @Raluca:

    Sigur, dar sa dati si sursa, va rugam.

  6. Faptul ca ungurii isi permit ceea ce isi permit in Romania ni se datoreaza in primul rand noua.

    Un procent de 75-80% a celor din secuime sunt romani desnationalizati de maxim doua-trei generatii.

    Pana acum ceva vreme romanii erau majoritari in secuime (nu aveau 90%, dar erau majoritari). Cum se poate ca o etnie minoritara care este cunoscuta pentru sporul ei demografic foarte scazut (secuii) sa ajunga majoritara cu 90% in detrimentul bastinasilor (a romanilor de acum cateva generatii) cunoscuti pentru sporul lor demografic mult mai ridicat ?

    Pai nu se poate, decat daca etnia minoritara ii deznationalizeaza rapid si agresiv pe majoritari.

    Asta s-a intamplat in chiar inima Romaniei si continue sa se intample si sub ochii nostrii.

    Nu ne mai intereseaza propria tara, nu mai luptam si nu ne mai jertfim pentru ea absolut deloc. D-aia se intampla toate cate se intampla. Ne intereseaza numai confortul nostru si altceva peste, nimic. Noi sa avem burta plina ca restul nu mai conteaza.

  7. Pingback: STEAGUL SECUIESC pe cladirea Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc, de ZIUA MAGHIARILOR DE PRETUTINDENI - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  8. Pingback: PROVOCARE la adresa ROMANIEI (si) din partea Ungariei. Candidatul la presedintie vrea sa fie reprezentant inclusiv peste MINORITATEA MAGHIARA de la noi - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  9. Pingback: TINUTUL SECUIESC: o bomba cu ceas [REPORTAJ] - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  10. Pingback: Pe fata: vicepremierul Ungariei sustine AUTONOMIA TERITORIALA A MAGHIARILOR SI PE TRAIAN BASESCU - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  11. Pingback: ORBAN FACE CE VREA IN UNGARIA: nationalizeaza pensiile private, rascumpara companiile privatizate, vrea energie non-profit pentru populatie - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  12. Pingback: Autoritatile UNGARIEI se amesteca in chestiunea drapelelor TINUTULUI SECUIESC - Razboi întru Cuvânt
  13. Pingback: UNGARIA ANUNTA MASURI DIPLOMATICE ca raspuns la INTERZICEREA steagurilor Tinutului Secuiesc. BASESCU se spala pe maini, articol propagandistic anti-romanesc si pro-autonomie in NEW YORK TIMES - Razboi întru Cuvânt
  14. Pingback: BASESCU "se" rade cu ORBAN-ul Ungariei. Cine e NEMETH ZSOLT si care e sensul provocarii MAGHIARE? [video] - Razboi întru Cuvânt
  15. Pingback: Istoricul Petre Turlea: "Kosovo va fi un precedent pentru Transilvania". REGIONALIZAREA - INCEPUTUL DISOLUTIEI STATULUI NATIONAL UNITAR! - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  16. Pingback: MARELE MARS AL SECUILOR: finantat de Guvernul Ungariei. “Singurul lucru clar este ca ei doresc sa-si traiasca viata lor fara romani” - Recomandari
  17. Pingback: BISERICILE SI MANASTIRILE STRAVECHI DIN KOSOVO – ASEDIATE, INCENDIATE SAU PROFANATE DE ALBANEZI. “Fantoma secesionismului bantuie prin Europa si poate deveni pandemica” - Recomandari
  18. Pingback: Guvernul Orban se ia de gat cu BANCILE STRAINE/ Seful Parlamentului Ungariei despre MARSUL SPRE AUTONOMIE AL TINUTULUI SECUIESC - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare