Actualizare. DE CE A FACUT REFERIRE CLINTON LA ROMÂNIA IN PROBLEMATICA AVORTULUI? HORRORY CLINTON. Candidata Partidului Democrat la prezidentialele SUA sustine AVORTUL in STADII AVASANTE ALE SARCINII

20-10-2016 4 minute Sublinieri

În cursul ultimei dezbateri dintre candidații la președinția Statelor Unite ale Americii, democrata Hillary Clinton a evocat România în termeni impreciși, care ne pun pe gânduri.

Această referire la România este interesantă mai ales din perspectiva a ceea ce Hillary Clinton nu  a vrut să spună. E bine știut că legislația românească cu privire la avort este foarte permisivă și nu de ieri, de azi, ci chiar de la căderea comunismului în decembrie 1989, adică de peste un sfert de secol. Prin urmare, a da România ca exemplu de politici pro life arată mai curând intenția candidatei de a evita o referire directă la Irlanda. Cum să dai Irlanda ca exemplu negativ într-o dezbatere prezidențială americană? E inimaginabil! Dar candidata liberală a evitat, iarăși, să evoce Nicaragua, o țară unde avortul este complet interzis din 2008, sau – și mai și – Republica Dominicană, care întreține relații foarte strânse cu Statele Unite, și unde Curtea Constituțională a anulat în decembrie 2015 legea, veche de peste un secol, care depenalizase avortul. Dar cu atâția hispanici care votează și care par a fi o miză mare în aceste alegeri prezidențiale, și cu atâtea impedimente diplomatice ar fi fost din nou riscant. Dacă ar fi fost animată de dorința unei dezbateri oneste, ar fi putut evoca frământările din Spania sau cele mult mai recente din Polonia.

Prin urmare, pentru că nu urmărea decât un efect retoric facil și pentru că pare lipsită de scrupule, Hillary Clinton a preferat două exemple ”exotice”: China și România, pe care le-a prezentat ca pe două extreme ale aceluiași rău. Unul în care avortul devenise obligatoriu și celălalt în care fusese interzis. Nu a spus când: după aceeași logică putea evoca și Franța de dinainte de legea Veil din 1975. China este însă dușmanul oficios al SUA, iar de reacția României nu are se teme, căci nu contează.

Dar problema nu este că România ar trebui să se simtă ofensată. Nici vorbă de așa ceva. Dezbaterea despre avort e departe de a fi atins claritatea morală pe care o pretinde subiectul, iar candidata liberală nu a făcut decât să adâncească confuziile. Problema politică reală, pentru noi esticii, este că un posibil viitor președinte al Statelor Unite are despre România o imagine incompetentă, ca despre o țară exotică sau, mai curând, imaginară, din categoria tărâmurilor legendare imaginate în Evul Mediu.

Se vorbește la București cu destulă insistență despre  importanța prezenței americane în Europa și mai ales aici la frontiera cu Rusia. Dacă descriem problema în termenii stricți ai securității, prezența Americii a fost și continuă să fie vitală. România, Polonia, Țările Baltice sau Ungaria au nevoie de prezența SUA care reprezintă, deocamdată, singura garanție serioasă privind stabilitatea politică în regiune. La București, bunăoară se ignoră îndeobște că regimul așa-zis ”iliberal” al lui Vicktor Orban nu neglijează deloc relația cu Statele Unite, continuând să cultive conexiuni puternice în societatea și politica americană, mai ales în zona ei conservatoare.

Dar mai cu seamă se trece cu vederea că regimurile comuniste au dispărut din Europa – și chiar dacă mai putem vorbi, cu reală îndreptățire, de remanențe ale comunismului – mizele lumii de azi s-au schimbat și nu mai pot fi descrise în termenii alternativei  comunism vs capitalism. Astăzi e vorba mai curând de diferite versiuni ale libertății sau de diferite moduri de a înțelege libertatea: mai sunt valabile anumite canoane ale culturii și eticii tradiționale sau ne abandonăm unei pure improvizații avangardiste cu deschideri nelimitate? Avortul pe care îl elogiază candidata liberală ca pe un test al libertății este doar un exemplu, dar este unul cu valoare de epitom pentru ceea ce spunem aici. ”Democrația” nu mai este nici ea una singură, așa cum părea să fie în timpul Războiului Rece, fiind astăzi disputată de mai multe tendințe divergente. Unii spun că democrația înseamnă supunere oarbă față de elitele globaliste și față de limbajul corectitudinii politice. Alții mai îndrăznesc încă să evoce poporul și majoritățile silențioase. E o luptă care se dă azi în Statele Unite și care ne va afecta și pe noi, inevitabil.

Pe scurt, la București se ignoră prea adesea că America nu mai este în măsură să ne propună un model unic de societate, fiind ea însăși puternic divizată. Or, dacă începem să vedem lucrurile așa, nu mai este deloc indiferent ce fel de prezență americană vom resimți aici în Estul Europei. Și avem cu atât mai multe motive de îngrijorare cu cât un posibil viitor președinte al SUA pare să vadă în România o țară pe jumătate ireală, un pol mitic al răului.

Exista un tip de public care-ti explica avortul ca fiind: “fiecare femeie face ce vrea cu corpul ei”. Si atunci logica ne pune intrebarea asta: “La 9 luni fara cateva zile, copilul e in burta mamei, nu face parte tot din ideea asta, cea cu femeia care face ce vrea cu trupul ei?”

Hillary Clinton ne povesteste dandu-ne exemplu negativ, pe noi, romanii, ca da. Femeia are dreptul sa-si avorteze copilul chiar si inainte de nastere,Si sunt stiri la ora 5 cand femei isi provoaca o nastere prematura si-si arunca copilul. Si, din pacate, acestea sunt arestate apoi si acuzate de omor. Ceea ce sigur, intelegem cu totii, este gresit. Ele trebuiesc incurajate si consiliate psihologic, ca au trecut printr-o trauma din cauza unui bebelus. Asta pe scurt.

Exemplul României din vremea lui Ceaușescu a fost oferit de Hillary Clinton, candidatul democrat la Casa Albă, în ultima dezbatere pe care a avut-o, miercuri seara, cu Donald Trump, contracandidatul republican. România a fost menționată în contextul unei discuții în contradictoriu pe tema avorturilor.

Donald Trump a sugerat că Hillary Clinton ar sprijini avortul chiar și la o vârstă înaintată a sarcinii: „Poți să iei copilul, să sfâșii copilul din pântecul mamei în luna a noua! Hillary spune că e OK”, a acuzat candidatul republican. „Cu mine nu e OK”, a adăugat el.

Este probabil o referință la o declarație făcută de Hillary Clinton în timpul alegerilor primare din Partidul Democrat, când fostul secretar de stat a spus că avorturile la o vârstă înaintată a sarcinii sunt justificate de o necesitate medicală, comentează BBC.

Replica fostei prime-doamne a taxat „retorica groazei” pe care o practică Donald Trump:

„Folosirea unei astfel de retorici a groazei este nefericită. Ar trebui să te întâlnești cu unele dintre femeile pe care eu le-am întâlnit în cursul vieții. Este una dintre cele mai grele opțiuni posibile pe care orice femeie și familia ei sunt nevoite să o ia. Și nu cred că guvernul ar trebui să o ia. Am avut marea onoare de a călători în toată lumea în numele țării noastre. Am fost în țări unde guvernul le-a obligat pe femei să facă avort, cum s-a întâmplat în China, sau le-a obligat pe femei să nască, așa cum se obișnuia în România. Și vă pot spune că guvernul nu trebuie să intervină în acea decizie pe care femeile și familiile lor, în funcție de propriul destin sau de sfatul medical pe care îl primesc, trebuie să o ia. Voi milita pentru acest drept”, a spus Hillary Clinton.

Discuția a fost prilejuită de o întrebare a moderatorului referitoare la un caz aflat în  prezent pe rolul Curții Supreme în legătură cu legalizarea avorturilor în SUA (Roe vs Wade). După ce a arătat că sprijină dreptul femeilor la avort, Hillary Clinton a făcut aluzie la unele comentarii ale lui Donald Trump, acuzându-l că, în opinia lui, o femeie care face avort trebuie să fie pedepsită.

Majoritatea avorturilor se fac în primele luni de sarcină, potrivit statisticilor. Numai 1,2 la sută din avorturile din SUA – în jur de 12.000 pe an – se fac după a 21-a săptămână de sarcină. Multe state amerciane interzic avorturile după o anumită vârstă a sarcinii, astfel că avortul în ultimele luni de sarcină este interzis în mare parte din țară. Nu sunt date despre câte din aceste avorturi târzii sunt motivate de o necesitate medicală, menționează BBC.


Categorii

1. DIVERSE, America, Avort, Video

Etichete (taguri)

, , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la “Actualizare. DE CE A FACUT REFERIRE CLINTON LA ROMÂNIA IN PROBLEMATICA AVORTULUI? HORRORY CLINTON. Candidata Partidului Democrat la prezidentialele SUA sustine AVORTUL in STADII AVASANTE ALE SARCINII

  1. In general , nu sunt de acord cu avortul.Animalele nu avorteaza.Daca tot sunt atatea metode contraceptive, desi nu sunt crestinesti, de ce sa se mai ajunga la avort si chair si in luna a noua? asta este crima.

  2. Actualizat cu Horatiu Pepine:

    http://www.dw.com/ro/pentru-hillary-clinton-rom%C3%A2nia-e-o-%C8%9Bar%C4%83-ireal%C4%83/a-36101655

    În cursul ultimei dezbateri dintre candidații la președinția Statelor Unite ale Americii, democrata Hillary Clinton a evocat România în termeni impreciși, care ne pun pe gânduri.

    Această referire la România este interesantă mai ales din perspectiva a ceea ce Hillary Clinton nu a vrut să spună. E bine știut că legislația românească cu privire la avort este foarte permisivă și nu de ieri, de azi, ci chiar de la căderea comunismului în decembrie 1989, adică de peste un sfert de secol. Prin urmare, a da România ca exemplu de politici pro life arată mai curând intenția candidatei de a evita o referire directă la Irlanda. Cum să dai Irlanda ca exemplu negativ într-o dezbatere prezidențială americană? E inimaginabil! Dar candidata liberală a evitat, iarăși, să evoce Nicaragua, o țară unde avortul este complet interzis din 2008, sau – și mai și – Republica Dominicană, care întreține relații foarte strânse cu Statele Unite, și unde Curtea Constituțională a anulat în decembrie 2015 legea, veche de peste un secol, care depenalizase avortul. Dar cu atâția hispanici care votează și care par a fi o miză mare în aceste alegeri prezidențiale, și cu atâtea impedimente diplomatice ar fi fost din nou riscant. Dacă ar fi fost animată de dorința unei dezbateri oneste, ar fi putut evoca frământările din Spania sau cele mult mai recente din Polonia.

    Prin urmare, pentru că nu urmărea decât un efect retoric facil și pentru că pare lipsită de scrupule, Hillary Clinton a preferat două exemple ”exotice”: China și România, pe care le-a prezentat ca pe două extreme ale aceluiași rău. Unul în care avortul devenise obligatoriu și celălalt în care fusese interzis. Nu a spus când: după aceeași logică putea evoca și Franța de dinainte de legea Veil din 1975. China este însă dușmanul oficios al SUA, iar de reacția României nu are se teme, căci nu contează.

    Dar problema nu este că România ar trebui să se simtă ofensată. Nici vorbă de așa ceva. Dezbaterea despre avort e departe de a fi atins claritatea morală pe care o pretinde subiectul, iar candidata liberală nu a făcut decât să adâncească confuziile. Problema politică reală, pentru noi esticii, este că un posibil viitor președinte al Statelor Unite are despre România o imagine incompetentă, ca despre o țară exotică sau, mai curând, imaginară, din categoria tărâmurilor legendare imaginate în Evul Mediu.

    Se vorbește la București cu destulă insistență despre importanța prezenței americane în Europa și mai ales aici la frontiera cu Rusia. Dacă descriem problema în termenii stricți ai securității, prezența Americii a fost și continuă să fie vitală. România, Polonia, Țările Baltice sau Ungaria au nevoie de prezența SUA care reprezintă, deocamdată, singura garanție serioasă privind stabilitatea politică în regiune. La București, bunăoară se ignoră îndeobște că regimul așa-zis ”iliberal” al lui Vicktor Orban nu neglijează deloc relația cu Statele Unite, continuând să cultive conexiuni puternice în societatea și politica americană, mai ales în zona ei conservatoare.

    Dar mai cu seamă se trece cu vederea că regimurile comuniste au dispărut din Europa – și chiar dacă mai putem vorbi, cu reală îndreptățire, de remanențe ale comunismului – mizele lumii de azi s-au schimbat și nu mai pot fi descrise în termenii alternativei comunism vs capitalism. Astăzi e vorba mai curând de diferite versiuni ale libertății sau de diferite moduri de a înțelege libertatea: mai sunt valabile anumite canoane ale culturii și eticii tradiționale sau ne abandonăm unei pure improvizații avangardiste cu deschideri nelimitate? Avortul pe care îl elogiază candidata liberală ca pe un test al libertății este doar un exemplu, dar este unul cu valoare de epitom pentru ceea ce spunem aici. ”Democrația” nu mai este nici ea una singură, așa cum părea să fie în timpul Războiului Rece, fiind astăzi disputată de mai multe tendințe divergente. Unii spun că democrația înseamnă supunere oarbă față de elitele globaliste și față de limbajul corectitudinii politice. Alții mai îndrăznesc încă să evoce poporul și majoritățile silențioase. E o luptă care se dă azi în Statele Unite și care ne va afecta și pe noi, inevitabil.

    Pe scurt, la București se ignoră prea adesea că America nu mai este în măsură să ne propună un model unic de societate, fiind ea însăși puternic divizată. Or, dacă începem să vedem lucrurile așa, nu mai este deloc indiferent ce fel de prezență americană vom resimți aici în Estul Europei. Și avem cu atât mai multe motive de îngrijorare cu cât un posibil viitor președinte al SUA pare să vadă în România o țară pe jumătate ireală, un pol mitic al răului.

  3. Pingback: ALEGERILE AMERICANE – UN “ARMAGEDON” CRUCIAL PENTRU SOARTA INTREGII LUMI, in special pentru soarta CRESTINILOR si a LIBERTATII DE GANDIRE: “Bătălia e o încercare existenţială, o cotitură de civilizaţie”. KILLARY CLINTO
  4. Pingback: ALEGERILE AMERICANE – UN “ARMAGHEDON” CRUCIAL PENTRU SOARTA INTREGII LUMI, in special pentru soarta CRESTINILOR si a LIBERTATII DE GANDIRE: “Bătălia e o încercare existenţială, o cotitură de civilizaţie”/ KILLARY CLINT
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare