INCHISORI SAU LAGARE DE DISTRUGERE SI EXTERMINARE? Monstruozitatea criminala a sistemului penitenciar si DEZUMANIZAREA NOILOR CRESTINI FANATICI AI “JUSTITIEI”: “Cred ca retraim anii 50, ai mortii sufletesti, doar ca de data asta nu ne mai obliga nimeni sa facem exces de zel, il facem de bunavoie… OMENIA DEVINE UN SENTIMENT PE CALE DE DISPARITIE”

• Avocat Laura Vicol:

“Pentru toti deontologii, pentru toti tinerii frumosi si liberi si in general pentru toti astia care latrați ca puscariasii nu sunt oameni privati doar de dreptul la libertate ci ar trebui omorati cu pietre in piata publica, va spun ce s-a intamplat intr-un penitenciar din Romania in 2017.

Il chema Bujor si avea 36 de ani. Condamnat pentru talharie, executase 7 ani si mai avea 7 luni de detentie, de 4 ori refuzat in comisia de liberare conditionata. Acum 3 saptamani i-au murit sotia si copilul in accident ingrozitor de masina, mutilati, au fost dusi la groapa fara sa i se permita sa asiste la inmormantare. La o saptamana dupa i-a murit si fratele, i s-a refuzat o permisie de 24h sa planga la 3 cruci.

Joi s-a spanzurat, a crezut ca asta e singura varianta in care poate sa-i mai intalneasca.

Cu siguranta voi o veti duce mai bine, facturile vi se vor plati singure si vara va veni mai repede pentru voi.

Sunteti toti niste morti vii, fara pic de umanitate, fara suflet…

As mai scrie, dar ma duc sa-mi tin copiii in brate si sa ma rog la Dumnezeu sa va lumineze mintea!”

• EvZ:

Deținut împins la sinucidere. DETALII ŞOCANTE despre hidoşenia sistemului penitenciar

Ion Bujor a amenințat că se sinucide, după ce comisia de eliberare condiționată a refuzat să îl lase să participle la înmormântarea fratelui său. Oficialii închisorii nu au luat măsuri de prevenire și susțin că de vină este mortul, pentru că nu a adus un certificat de deces.

Cazul deținutului mort în Penitenciarul Rahova scoate la iveală adevărate drame care au loc în spatele porților ferecate ale pușcăriilor. Despre el a scris, pe Facebook, avocata Laura Vicol care sublinia faptul că un tânăr, pe nume Bujor, încarcerat pentru tâlhărie, și-a pus capăt zilelor după ce comisia de eliberare condiționată a refuzat să îl lase să meargă la înmormântarea soției, copilului și fratelui. Pe urmele acestui caz șocant, Evenimentul zilei a cerut autorităților competente să ne răspundă cum a fost posibil așa ceva, atât timp cât deținutul beneficiază de dreptul legal de a fi eliberat condiționat, atunci când îi moare un membru al familiei.

Drama din spatele gratiilor

Tragedia a avut loc joia trecută, pe 16 martie. Ion Bujor era încarcerat la regim deschis. Oficiali ai Penitenciarului Rahova ne-au spus că deținutul, în vârstă de 33 de ani, ispășea o pedeapsă pentru furt și a fost găsit spânzurat în toaleta unui punct de lucru, aflat în interiorul Penitenciarului Rahova. Mai exact, am aflat noi, este vorba despre Secția 8 a închisorii. Ce nu au spus aceiași oficiali, dar am aflat, ulterior, de la apropiați ai lui Bujor, este că tânărul amenințase că se omoară, cu o zi înainte, miercuri. Se pare că nimeni nu l-a luat în seamă, iar despre o eventuală consiliere psihologică, care trebuie făcută, în astfel de cazuri, așteptăm să ne răspundă oficialii penitenciarului. Tânărul primise vestea că nu poate fi eliberat condiționat deși, susține Laura Vicol, în urmă cu trei săptămâni i-au murit soția și copilul, într-un grav accident rutier, iar la o săptămână după aceea i-a murit și fratele. Când s-a decis să își pună capăt zilelor, el fusese refuzat, pentru a patra oară, de comisia de eliberare condiționată. Ultima oară ceruse, spun cei care l-au cunoscut, să meargă să aprindă o lumânare la căpătâiul celor trei membri ai familiei sale.

Nu a adus documentul

Am întrebat reprezentanții Penitenciarului Rahova cum a fost posibil așa ceva, de ce nu i s-a permis deținutului să meargă la înmormântările soției, copilului și fratelui său. Comisar şef de penitenciare Gabriela Livadariu, purtătorul de cuvânt al închisorii, ne-a declarat că nu poate da informații legate de cel decedat, decât cu acordul familiei. Ne-a precizat, totuși, că, la nivelul conducerii închisorii se știa doar despre moartea fratelui, nu și despre cea a soției și a copilului, însă deținutului nu i s-a putut aproba eliberarea condiționată deoarece nimeni nu a adus un document oficial, un act care să confirme decesul rudei sale. „Nu suntem inumani, dar în lipsa unui act de deces, nu se poate lua decizia eliberării condiționate”, susține Gabriela Livadariu.

Frica de Vulpe

Odată cu moartea deținutului Bujor ies la iveală, însă, alte fapte reprobabile. Din mărturiile unor persoane din sistemul penitenciar reiese că șefilor de penitenciare le este frică să raporteze incidente grave, de teama actualului director al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Marius Vulpe. Acesta a fost numit la șefia închisorilor din România, anul trecut, în luna august, în timpul mandatului fostului ministru al Justiției, Raluca Prună. După cum s-a scris, la acea vreme, Prună îi ceruse, insistent, demisia fostului șef al ANP, Claudiu Bejan, deși, până la venirea ei în fruntea Justiției, directorul penitenciarelor avusese numai calificative foarte bune. În cele din urmă, Bejan a cerut pensionarea, iar pe 1 august 2016 Vulpe a ajuns la conducerea ANP. Persoane din sistemul penitenciar neau dezvăluit, însă, că, în realitate, Prună și Vulpe se cunosc de ani de zile și au fost colegi de școală, amândoi fiind din județul Iași.

În fiecare lună un deținut își pune capăt zilelor

Dincolo de răspunsul verbal oferit de reprezentantul închisorii în care a murit Ion Bujor, am solicitat și unul scris, atât de la Penitenciarul Rahova, cât și de la Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) și de la Ministerul Justiției, în care am întrebat și ce măsuri s-au luat pentru a preîntâmpina această tragedie. Până la închiderea ediției, am primit din partea ANP doar datele statistice cu numărul celor care și-au pus capăt zilelor, de la începutul anului 2016 și până în prezent. Reiese că, aproape în fiecare lună, un deținut s-a sinucis. Astfel, în anul 2016 au fost înregistrate 11 acte de suicid. Câte două au avut loc în penitenciarele Rahova și Arad, iar câte unul în penitenciarele Bacău, Aiud, Coldea, Oradea, Iași, Severin și Tulcea. În anul 2017, un deținut s-a sinucis în Penitenciarul Botoșani, iar cel de al doilea în Penitenciarul Rahova.

De la ce a plecat totul: dezvăluirea Laurei Vicol

Avocata Laura Vicol, cea care a apărat-o în instanţă pe Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, a dezvăluit, pe Facebook: „Îl chema Bujor şi avea 36 de ani. Condamnat pentru tâlhărie, executase 7 ani şi mai avea 7 luni de detenţie, de 4 ori refuzat în comisia de liberare condiţionată. Acum 3 săptămâni i-au murit soţia şi copilul în accident îngrozitor de maşină, mutilaţi, au fost duşi la groapă fără să i se permită să asiste la înmormântare. La o săptămână după, i-a murit şi fratele, i s-a refuzat o permisie de 24h să plângă la 3 cruci. S-a spânzurat pentru că a crezut că asta e singură varianta în care poate să-i mai întâlnească”.

Ce prevede legea

Articolul 98 din Legea nr. 254/2013, privitoare la condiţiile în care persoanele condamnate au dreptul la eliberare condiţionată, prevede: „Având în vedere situaţia excepţională în cazul decesului unei rude apropiate, legea prevede că este posibil a se acorda cel mult 5 zile permisiunea de ieşire din penitenciar, indiferent de regimul de executare (mai puţin cel de maximă siguranţă)”.

Becali se pregătește de REVOLUȚIE! “ANP e sectă militantă de CRIMĂ”

Gigi Becali s-a dezlănțuit la adresa conducerii ANP după tragicul caz al deținutului de la Rahova.

După ce i-au murit cei mai dragi patru membri ai familiei – tatăl, fratele, soția și copilul – tînărul deținut a decis să își pună capăt zilelor după ce conducerea penitenciarului Rahova i-a refuzat permisia.

Prezentat pe larg de EvZ, cazul l-a tulburat pe Gigi Becali, care a anunțat că este dispus să facă revoluție pentru a schimba situația din penitenciarele românești.

“Când eram în temniţă, am făcut câteva plângeri. A venit la mine un secretar de stat. M-a întrebat ce face Steaua. I-am spus că nu ştiu de Steaua, de familie, de oi, de nimic. Ca să am habar de ei, atunci când închid ochii să-i am în duh. Aceşti oameni, în puşcărie, te fac să rămâi fără nimic, să nu mai simţi nimic.

Acolo devii animal, eşti un sălbatic. O să vorbesc despre acest băiat. Voi vorbiţi despre condiţii, dar problema mai gravă o reprezintă aceste învoiri în cadrul familiei. Ce e un bărbat care n-a mai stat cu o femeie în pat? E un animal”, a spus patronul Stelei.

Latifundiarul din Pipera a dezvoltat cazul bărbatului care s-a sinucis de durere.

“Acel băiat n-a fost învoit pentru că n-ar fi ataşat certificatul de deces. Acel băiat avea 5 ani executaţi. După 5 ani, s-a sinucis. El lucra în regim deschis. În regim deschis, deţinutul poate să se urce în maxi-taxi, să lucreze, obligaţia este să se întoarcă, să doarmă în puşcărie. El putea să ia 30 de zile învoire într-un an de zile. Acel băiat devenise un sălbatic. El putea să ia 150 de zile libere, nu mai avea nevoie de certificat de deces. El putea să ia măcar 10 zile. Dar nu i-au dat nici măcar una. E nevoie să ai măcar un pic de inimă, ca să dai drumul unui om să-şi vadă familia.

Acei oameni, de la penitenciare, nu mai sunt oameni. Le transmit familiilor lor: toţi care aveţi în familie directori de puşcării şi mai ales funcţionari ANP, nu aveţi oameni în casă, ci animale care nu au suflet. Nu pot să uit că am făcut cerere să mă duc la majoratul fetei, nu mi-au dat. Nu sunt criminali ei?

Băiatul ăsta era în regim deschis, pleci dimineaţă de la puşcărie şi mergi la muncă. Obligaţia este să te întorci la puşcărie. Singura soluţie este: dacă de 27 de ani n-am avut stat condus de oameni cu demnitate. Noi să luăm puterea şi noi să comandăm noi statul, ca să se facă dreptate în ţara românească. Au condus ţara oameni de nimic”, a afirmat Becali.

Patronul Stelei a precizat că va face o plângere penală împotriva şefilor de puşcărie din România, din cauza refuzului acestora de a acorda învoiri, conform legii.

“Mâine, între ora 10 şi 12 mă duc din nou la Parchet şi depun plângere împotriva directorului ANP şi directorului Penitenciar Rahova. Acuzele sunt tortură şi chiar instigare la sinucidere. Am adăugat să se facă o evaluare a învoirilor care s-au dat în ultimii ani. De când a venit Vulpe, nu s-au mai dat învoiri în mediul familial.

Borcea a făcut cerere să vină să boteze copilul, dar acum îi taie Vulpe zilele de învoire. Nu i-au dat voie. Unde o să ajungem? Singurul lucru ăsta e: eu, tu să câştigăm puterea. O să intru eu în frunte şi o să mă zbat să vă dau puterea. Vă dau vouă statul să-l conduceţi.

La TV am aflat de cazul acestui băiat care s-a sinucis. Eu mereu sunt alimentat de Borcea, care plânge la telefon. I-am spus să facă plângere penală. El a spus că-i e frică”, a zis Gigi Becali.

“În puşcărie, directorul este un fel de general. De la el în jos, sunt zero, sunt sclavi. În puşcărie el este general. Şeful ANP este împăratul. Trebuie să am dovezi? Ei, încălcând legea, distrug oameni. Şi noi, fără dovezi, nu putem spune ce ştim? Aş fi dat şi 1 milion de euro să vin acasă, să-mi văd familia. La noi, puşcăriile sunt aşa de rele, că aş fi dat 100 milioane de euro, ca să scap de condiţiile lor. Lipsa de libertate este cea care te distruge. Acuma am întinerit, mi-am revenit. E tortură psihică, să nu-ţi vezi familia. E vorba de condiţii? E vorba că nu dau drumul acasă, să-şi văd familia.

În opinia mea, trebuie ca oamenii care nu l-au lăsat pe om la înmormântare, să facă şi ei puşcărie. Le-am spus că sunt sectă militarizată de crimă la ANP. Dacă nu fac şi ei 3,4,5 puşcărie…”, a declarat Becali la Realitatea TV.

• Iulian Capsali: Când dreptatea şi justiţia ucid, duse fiind în afara înţelegerii omeneşti

Cum să nu laşi un deţinut să-şi îngroape soţia, copilul şi fratele?! Aici nu mai e detenţie, e lagăr de distrugere.

Să ne imaginăm o clipă că Bujor ar fi ieşit din puşcărie încărcat de frustrările aduse de cei care l-au torturat psihic prin acest tratament inuman. Cum s-ar fi comportat în societate?
Aud zilnic de persoane care suferă de boli în stadii terminale, care sunt privaţi de o moarte decentă în familie sau de un tratament paleativ. Nu aşa trebuie să arate reeducarea (în sens pozitiv) unui om care a greşit, nu aşa…

Fanatizarea publicului duce la extirparea omenescului din social.[…]

Comments:

Iulian Capsali

Nu, e boala, limpede! Am o problema mare de tot cu cei care spun ca sunt crestini, dar nu pot accepta ideea ca pușcăriașii sunt oameni si ar trebui sa fie la sicriul sotiei si al fiicei. Ei trebuie doar “sa-si execute pedeapsa”. Atat.

Cred ca retraim anii 50, ai mortii sufletesti, doar ca de data asta nu ne mai obliga nimeni sa facem exces de zel, il facem de bunavoie…

Asistam la prima generație ateista din istoria României – nu a existat asa ceva nici in comunism – si este un construct antropologic care nu va avea parte niciodata de protectie din partea mea. Ba dimpotriva, il voi arata in tot iacobinismul lui inuman. Nu ma mira ca isi detesta parintii si cer sa fie tinuti in casa la Referendum, ca rad de ei ca nu au dinti etc. Asta arata o interioritate hidoasa, care se poate oricând transfera spre eutanasie sau alte politici “progresiste”. Si refuz sa cred ca agenda Romaniei este facuta de Codruta Kovesi, Pruna, Monica Macovei sau Livia Stanciu.

Nicoleta Crenguta Ciocea

Psihoza anti-corupției naște monștri! Magistrații uita, sau sunt nevoiți sa ignore faptul ca dreptul este cea mai importantă știință socială, deci ca omul si societatea sunt obiectul principal al științei pe care o slujim, ca judecătorul e chemat sa apere valorile sociale (care sunt întotdeauna valori pozitive), sa ajute la reeducarea si reintegrarea infractorului, sa dea fiecărui om posibilitatea de a se reabilita. “Viata creeaza Dreptul” spuneau romanii (de la Roma), instituind regula ca magistratul si legiuitorul sa-si aplece urechea la durerile vieții, sa fie mereu atenți si flexibili fata de schimbările din societate si de complexitatea situațiilor sociale aduse in fata lor. Mai sus e un exemplu prin care legea, gresit aplicată, dăunează vieții, in cel mai propriu mod cu putința.

• Lumea Justitiei: GRATIEREA ESTE OBLIGATORIE – Fostul europarlamentar Adrian Severin, dezvaluiri cutremuratoare din penitenciar: „A mai murit un detinut… Un batran tinut pe brate de alti detinuti mai tineri… Avea ambele picioare amputate putin de sub sold… Bolnav de cancer la colon si cu anus contra naturii, i s-a refuzat liberarea conditionata ca nu s-ar fi reeducat suficient… De vina nu este penitenciarul ci aceia care trimit oameni bolnavi grav in puscarie… Slava DNA! Moarte coruptilor!”

Fostul europarlamentar Adrian Severin, condamnat in noiembrie 2016 la 4 ani inchisoare cu executare de un Complet ICCJ condus de Ionut Matei, face dezvaluiri cutremuratoare despre viata de dincolo de gratii. Intr-un text intitulat “Moarte coruptilor!”, trimis Lumeajustitiei.ro, Adrian Severin vorbeste despre decesele din penitenciare, despre batrani care sunt carati pe brate de alti detinuti, dar care sunt tinuti in penitenciar, despre bolnavi de cancer carora li se refuza liberarea conditionata pe motiv ca nu s-au reeducat destul. Severin face insa precizarrea ca de vina nu sunt lucratorii din penitenciare, care fac eforturi supraomenesti, ci aceia care decid sa trimita la puscarie oameni grav bolnavi.

Marturiile lui Adrian Severin si dezvaluirile acestuia despre ceea ce se intampla dupa gratii reprezinta practic noi argumente pentru o lege a gratierii. O lege a gratierii ce ar trebui adoptata de urgenta, pentru depopularea penitenciarelor, pentru ameliorarea conditiilor din inchisori si nu in ultimul rand pentru evitarea unei hotarari pilot la CEDO.

Iata textul lui Adrian Severin:

“Moarte coruptilor!

In penitenciarul meu a mai murit un detinut. Un fapt banal, care nu a meritat atentia presei. Aceasta a preferat sa mediatizeze asa-zisa ‘evadare’ a altuia; in concret parasirea locului de munca din afara inchisorii, unde lucra in regim deschis (fara paza). Fugarul fusese condamnat la o pedeapsa de 13 ani, din care mai avea de ispasit doar cateva luni inainte de eliberarea preconizata in toamna. Vazandu-se fara paza, a suferit o cadere nervoasa si a luat-o la sanatoasa, fiind prins in doar cateva ore. Gestul sinucigas civic al acestui ratacit mental a fost apreciat a fi mai favorabil ratingului decat mizerabilul deces biologic al celuilalt amarat.

In ceea ce il priveste pe mortul propriu-zis, acesta era un om in varsta, bolnav de epilepsie, care la capatul unei crize a facut un stop cardio-respirator, intinzand-o acolo unde nu este nici durere nici suspin. De vina nu este penitenciarul (lucratorii de aici fac eforturi supraomenesti pentru a evita ca asemenea evenimente sa aiba loc) ci aceia care trimit oameni bolnavi grav in puscarie.

Cu verva amuzanta a minimei morale prin care talentul incearca sa scuze lichelismul, dl. Andrei Plesu observa, intr-unul dintre articolele sale de invatatura, ca inchisorile nu sunt case de creatie in care un corupt precum academicianul Mencinicopschi, condamnat in urma unui proces denuntat chiar de fostul presedinte Basescu ca aranjat, sa poata scrie o lucrare stiintifica despre alimentatia sanatoasa. Nu am gasit insa nici un opus al acestui mare ex-intelectual basescian, in care cu aceeasi acuitate sa sesizeze ca inchisorile nu sunt nici spitale sau sanatorii in care bolnavii si batranii sa fie internati pentru a-si trata maladiile. Da-i incolo de corupti! Lasa-i sa crape!

Intr-o zi am vazut cum un batran care abia se mai sprijinea pe picioare era adus la cabinetul medical practic tinut pe brate de alti detinuti mai tineri. Mi s-a explicat ca nu este vorba despre vreo slabiciune pasagera ci despre starea permanenta in care se gasea din cauza varstei foarte inaintate. Probabil ca si el va muri in inchisoare. Sunt mai multi cei care mor aici decat cei care evadeaza de aici.

Cu alta ocazie am observat un condamnat dus la vorbitor intr-un scaun cu rotile. Avea ambele picioare amputate putin de sub sold. De ce oare trebuie acel om – pentru ca totusi om era – sa stea intr-un penitenciar de maxima siguranta? Sa fie oare nebunia legii sau cea a celor chemati sa o interpreteze si aplice? Ce cred oare demonstrantii impotriva gratierii despre asta?

Proiectul legii gratierii prevede ca pedeapsa bolnavilor incurabili in faza terminala se reduce la jumatate. Asemenea bolnavi sunt, in cuvinte mai simple, niste muribunzi. Putin ii pasa unui muribund care mai are de executat o pedeapsa cu inchisarea sa zicem de cinci ani, daca aceasta se injumatateste. Oricum orizontul vietii lui nu bate dincolo de cateva saptamani, pana la cateva luni. Milos legiuitorul!

Un medic chirurg ‘corupt’, deci fara drept de gratiere, mi-a vorbit despre un alt detinut, bolnav de cancer la colon si cu anus contra naturii, caruia i s-a refuzat liberarea conditionata pe motiv ca nu s-ar fi reeducat suficient. In acest caz, ca in multe altele, dreptul la liberare, convertit pe cale de interpretare intr-o simpla vocatie, nu se acorda intru-cat membrii comisiei competente se tem ca nu cumva ei insisi sa ia locul condamnatului sub acuzatia de favorizare a infractorului. Caci DNA vegheaza iar bratul sau este lung.

Povestea celui care mi-a relatat faptul este si ea interesanta. Domnul cu pricina parcursese o sumedenie de cursuri de specializare in diverse tari ale lumii, ajunsese presedintele unei comisii europene de experti in domeniul medical respectiv, ca de altfel si al comisiei corespondente din Romania, si era singurul chirurg care efectua in tara noastra un anumit tip de operatii extrem de dificile si periculoase. In atari circumstante i s-a inscenat o luare de mita, cu o pacienta care a intrat in cabinet la doua saptamani dupa operatie si i-a varat un plic cu 2.000 lei in buzunar. A urmat o sarja a procurorilor DNA, dotati cu catuse si acompaniati de mascati. Dincolo de condamnarea pentru luare de mita, i-a fost ridicat si dreptul de a mai profesa. Masura extrem de oportuna pentru clinicile din strainatate unde romanii trebuie sa mearga acum spre a-si trata boala de netratat astfel in tara lor. Se pare ca tocmai acesta a fost si scopul ascuns al operatiunii. Dezvoltarea unui sistem medical romanesc intr-un anumit domeniu crea o concurenta nedorita preacinstitilor nostri aliati occidentali. Motiv pentru care au tinut sa ne aminteasca faptul ca toti trebuie sa fie egali in fata legii. Inclusiv bolnavii romani in fata legilor ‘medicinii de piata’.

Aceasta nefericita intamplare mi-a amintit o alta, implicandu-l pe un mare profesor de oncologie de la Viena, in ingrijirea caruia ma aflu de mai multi ani. Vara trecuta a decis sa nu mai vina in Romania unde acorda lunar consultatii si aplica tratamente bolnavilor de cancer. Motivul? DNA! L-am intrebat daca procurorii DNA l-au acuzat de ceva. A raspuns ca nu, dar in schimb l-au acuzat pe un cunoscut chirurg roman pe care il pretuia mult, pentru un asa-zis abuz in serviciu constand in achizitionarea unor echipamente la preturi mai mari decat ‘pretul real’. Prin ‘pret real’ intelegandu-se, spre uimirea si revolta amintitului oncolog, nu pretul tranzactiei (adica pretul stabilit pe piata) ci pretul calculat in binom de ‘comitetul de stat pentru preturi’ al DNA. ‘Stiu ca pacientii romani, pe care am dorit sa ii ajut, vor avea mult mai mult de cheltuit venind la Viena daca vor sa beneficieze de serviciile mele, dar sunt prea batran ca sa imi asum riscul de a lucra intr-un mediu atat de toxic’ – mi-a marturisit distinsul profesor.

Rezulta ca pedepsirea unor fapte de coruptie mai mult sau mai putin inventate, spre gloria nepieritoare a DNA, produce pagube mai mari decat ar fi produs faptele respective, in masura in care ar fi fost adevarate. Slava DNA! Moarte coruptilor!

De ce un ‘corupt’ condamnat la doi ani de inchisoare sa nu poata fi gratiat, in timp ce un hot condamnat la cinci ani sa poata fi, ramane un mister pierdut in negura gandirii formatorilor de opinie care isi varsa veninul pe oriunde apuca. Cinci este, totusi, mai mult decat doi, iar numarul anilor de pedeapsa masoara gravitatea infractiunii comise, indiferent de obiectul ei.

O minima deslusire mi-a venit din partea unui alt penal, care a fost director la firma unui mare ‘mogul’ de media, in prezent aflat el insusi in detentie. Acest domn mi-a prezentat lista vulturilor mai mult sau mai putin plesuvi ai mass-media, care ne moralizeaza zilnic de pe ecranele televizoarelor, denuntandu-i pe toti cei care vor clementa pentru corupti si plang de mila lor, si carora domnul in cauza le-a platit la sacosa zeci de mii de euro scutiti de taxe si impozite.

‘Adica i-ati mituit!’ – i-am spus eu. ‘Nu’ – mi-a raspuns, ‘caci nu erau functionari publici ci jurnalisti. A primi bani pentru a minti si a manipula opinia publica nu este o infractiune’; ‘Atunci de ce v-au condamnat pe dumneavoastra?’ – l-am intrebat. ‘Pentru delapidare’. ‘Cum asa? Doar nu ati bagat bani in buzunarul dvs., ci i-ati dat jurnalistilor; iar asta la ordinul patronului!’ – am continuat sa ma mir. ‘Asa este, dar ordinul a fost verbal si nu a putut fi dovedit, iar recunoasterea patronului nu a fost luata in considerare intrucat se urmarea punerea mea sub acuzare ca mijloc de presiune in vederea stoarcerii unor denunturi pe care nu am acceptat sa le inventez’. – a conchis interlocutorul meu, condamnat in cele din urma la un total de cativa zeci de ani de puscarie, fara sa fi bagat un ban in buzunarul propriu. Un practicant al coruptiei pro bono, probabil ca hobby (sic!), ai carui copii minori il cheama sa vina acasa din ‘delegatia’ in tari indepartate in care le-a spus ca se gaseste, pentru a nu ii traumatiza prin divulgarea motivului real al absentei sale din familie.

Cineva ar putea zice ca numarul anilor de inchisoare mentionat anterior ar fi nereal. Catusi de putin. Codurile noastre penale permit orice si tocmai de aceea ar fi pacat sa fie schimbate (sic!). Pot da, astfel, exemplul unui amarat de hot de gaini care a primit vreo doisprezece ani de inchisoare pentru furtul catorva zburatoare de la vecini. Judecatorii au decis ca fiecare pasare furata reprezinta o infractiune distincta. Dupa care, potrivit legii, pentru furtul uneia au aplicat o pedeapsa, la care au adaugat cate o treime din durata acesteia pentru fiecare din celelalte. Asa s-a ajuns ca in Romania media duratei de detentie sa fie de sapte (!!!) ori mai mare decat in restul Europei. Pana la revizuirea generala a regimului sanctionatoriu in sensul alinierii la conceptia practica europeana, o lege a gratierii colective care sa reduca o parte a pedepselor in curs de executare ar fi o solutie. I se opun insa tocmai cei care in strada cer Romania ‘ca afara’. Ghinion! Hotul de gaini ar fi putut fi gratiat, caci a fi gainar e una, iar corupt alta, dar lungimea pedepsei se pare ca il va descalifica de la liberare. Statul ii va suporta in continuare sejurul pe o durata de circa un an pe cap de gaina ouatoare.

Judecatorul Stan Mustata (acestuia ii pomenesc numele intrucat cazul sau a fost facut deja public) este insa ‘corupt’. Aceasta in ciuda declaratiei fostului presedinte Basescu care a povestit (si povestea inregistrata in secret a fost strecurata in presa) cum in chiar biroul sau sefii procuraturii si ai serviciilor secrete au planuit sa il elimine dintr-un complet de judecata care trebuia apoi sa lichideze un adversar politic evident condamnat inainte de inceperea procesului. Sarmanul judecator a fost ridicat de la usa salii de judecata, incatusat, tarat prin fata presei excitate de mirosul sangelui si in urma trimis la inchisoare pentru o pretinsa luare de mita ‘dovedita’ cu inregistrari ale unor convorbiri care, pentru o minte normala sau pentru un tribunal de buna credinta, nu puteau avea nici o relevanta penala. Inlocuit oportun prin judecatoarea Camelia Bogdan (in prezent exclusa din magistratura pentru fapte asimilate coruptiei) a lasat locul unui complet de judecata care a dus in spatele gratiilor un lot… necesar de ‘corupti’.

Ar putea fi oare declaratia basesciana un motiv suficient pentru revizuirea proceselor de asa-zisa coruptie carora le-au cazut victima nefericitul judecator si cei pe care el se pare ca refuzase sa ii condamne pe nedrept? Greu de spus. Se vor opune, desigur, cei care ar trebui sa deconteze cu propria libertate costurile participarii la o asemenea marsavie judiciara. Oricum, astfel de procese iau timp, iar pe durata lor victimele justitiei selective vor sta in detentie. Gratierea ar oferi o iesire, dar cum sa ii gratiem pe corupti? Pana la revizuirea eventuala a procesului sau, Stan Mustata ramane ca a luat mita.

Inca si mai dramatica este soarta fostului senator O.I. Nimic altceva decat o treapta a esafodului pe care trebuia urcat serviciul de informatii al Ministerului de Interne; cel din urma nu doar rival al SRI ci si detinator a numeroase data compromitatoare privind afacerile societatilor comerciale folosite ca acoperire de catre acesta. Omul a fost condamnat pentru trafic de influenta, chipurile primind bani spre a-l salva pe un om de afaceri de urmarirea ANAF. In context trebuie aratat ca senatorul era protejat impotriva dreptei condamnari penale de catre prietenii sai din Ministerul de Interne /DIPI cu care intretinea relatii ‘neprincipiale’ … de baut si care il ‘deparazitau’ de microfoanele urmaritorilor.

Baza condamnarii a fost un denunt, un flagrant si o inregistrare cu camera ascunsa. Denuntul il avea ca autor pe un consilier al senatorului, prins cu ocaua mica si pus sa isi plateasca ramanerea in libertate prin ingroparea sefului sau. ‘Flagrantul’ consta in gasirea unei importante sume de bani asupra zisului consilier aflat la o masa de la care, insa, senatorul lipsea. (In timpul procesului DNA nu a prezentat filmul ‘flagrantului’ pretinzand ca nu il are. Acest film a aparut, insa, ulterior la o emisiune tv dedicata faptelor de vitejie ale DNA, prezentat de catre insusi procurorul de caz. Telespectatorii, necunoscand figura condamnatului, au fost convinsi ca si el se afla printre cei surprinsi asupra faptului de a manca si bea impreuna cu cineva in imposibilitate de a justifica banii din buzunar). In fine, in inregistrarea video senatorul putea fi vazut in compania aceluiasi consilier si auzit spunand ca nu intelege ce tot ii indruga el si ca spera ca acesta nu s-a bagat in vreo prostie. Suficient pentru incarcerarea timp de cinci ani a senatorului si lasarea in libertate a consilierului denuntator. Proba cu detectorul de minciuni nu a fost admisa, caci sentinta fusese deja data. Cum sa fie, deci, gratiat un asemenea corupt odios? Moarte coruptului! ‘Senatorul si ai lui sunt calaii neamului!!’

Cam in spiritul acestor lozinci amintind tragic retorica antiburgheza a bolsevismului anilor 1950, imi spunea o prietena, ca discuta colegii sai, angajati pe salarii generoase la o multinationala foarte profitabila, pe marginea informatiei ca un senator a propus ‘gratierea coruptilor’. Respectivii ignorau, desigur, imprejurarea ca gratierea se refera la pedeapsa expimata in ani de inchisoare iar nu la fapte sau la faptuitori. Singura idee care se putea desprinde era ca ‘politicienii corupti’ (de ce numai politicienii?) trebuie striviti, torturati, exterminati. Oare ce le va fi tulburat spiritul acelor oameni cu familii, cu parinti si copii, pentru care siguranta zilei de maine nu este nici o problema, incat sa fie dominati de asemenea porniri primitive? Ce vor fi crezut ei ca ar fi realizat maret daca acei ‘politicieni corupti’ nu ar fi existat? Ce vor fi fost ei opriti sa cladeasca din cauza acelei ‘politici corupte’?

Fara indoiala ca respectivii indignati si multi altii ca ei, habar nu aveau ca in Romania poti fi condamnat la inchisoare si pentru o simpla intentie si aceea doar presupusa? Cateva citate dintr-o sentinta judecatoreasca de condamnare pot sa ii edifice pe toti cei care inca mai vor sa afle si sa inteleaga inainte de a judeca.

Astfel, cu referire la fapte de coruptie, judecatorii au afirmat ca infractiunea de luare de mita ‘se consuma in viitor’ astfel incat este suficient ca inculpatul sa fi acceptat foloase materiale in schimbul indeplinirii atributiilor sale de serviciu intr-un anume fel, chiar daca nu a facut nimic concret in acest sens si nu a primit nici un fel de folos. Sa fie oare un asemenea rationament valabil chiar si atunci cand ‘acceptarea’ a fost facuta in gluma, din greseala sau din dorinta de a evita un refuz brutal? Se pare ca da.

Mai mult chiar, au fost pronuntate condamnari inclusiv cand acceptarea nu era dovedita. Citez din nou: ‘Este adevarat ca cel care a cumparat influenta nu a spus ‘va voi plati pentru asta cutare suma de bani’ iar vanzatorul influentei nu a spus ‘sunt de acord’, dar se stie ca infractorii vorbesc intre ei in limbaj confidential (adica cifrat)’. Instanta nu s-a simtit obligata sa prezinte cifrul, suficienta fiind prezumtia ca o persoana inclupata de DNA nu poate fi decat vinovata. In speta, agentul provocator audiat ca martor, la intrebarea daca a oferit inculpatului bani in schimbul influentarii unor terti, a raspuns edificator: ‘a inteles dansul!’

A urmat o condamnare de patru ani cu executare. Ce conteaza ce a inteles omul? Cu siguranta ceva rau intrucat cu siguranta este ‘corupt’ (sic!). Si atunci cum sa gratiezi asemenea ‘criminal’?

Cu 2000 de ani in urma, pe cand abia se nastea lumea care acum se stinge, multimile mintite de farisei ii cereau lui Pilat din Pont sa il elibereze pe talharul Barabas si sa il crucifice pe Iisus ‘corupatorul’ vechilor traditii. Tot astfel, o masa manipulata care nu isi mai gaseste sensul vietii decat in revarsarea frustrarii transformata in ura asupra asa-zisilor ‘corupti’, se opune astazi unui act de clementa, fara sa observe ca aceia care au furat cu autostrada, au devalizat bugetul statului, au ucis ramuri economice intregi sau au distrus macro-echilibre sociale si economice, nu sunt in inchisori, ori daca sunt, sunt pentru ‘gainarii’ pe care uneori nici macar nu le-au comis. Ca printre ‘coruptii’ din puscarii se afla nevinovati sau persoane asupra vinovatiei carora, ca urmare a proceselor inechitabile la care au fost supusi, nu exista nici o certitudine, este deja fapt dovedit. Pentru un om demn de numele acesta, dar mai ales pentru un om care se proclama adept al democratiei si sustinator al statului de drept, scoaterea unui singur nevinovat din temnita merita pretul gratierii tuturor vinovatilor. Noi nu avem de a face insa cu asemenea oameni, ci cu bestii ipocrite care nu inteleg ca lumea nedreptatii, atat de draga lor, este condamnata la moarte prin insusi actul neomenirii lor, asa cum urcarea pe cruce a lui Iisus a pus capat lumii care l-a condamnat.

In ceea ce ma priveste, problema gratierii nu se pune. Nu poti ierta pe cineva care nu a comis nici o fapta penala. Cei care au nevoie de clementa sunt procurorii si judecatorii care au pronuntat o sentinta de condamnare fara a fi avut nici macar o singura proba legala si concludenta si fara a fi acceptat administrarea vreunei cereri solicitate de catre aparare. Eu unul i-am gratiat. Ramane ca si Dumnezeu sa ii ierte, daca o putea. In caz contrar, pentru pacatul lor, potrivit Scripturii, vor ramane sa plateasca inclusiv copiii lor pana la a doua si a treia generatie.

P.S. Potrivit Dex prin coruptie se intelege orice abatere de la lege, morala sau datorie. Legea penala romana nu defineste nicaieri termenul ‘coruptie’”.

”Sîntem mai răi decît romanii necreștini de acum două mii de ani care aveau obiceiul de a grația la sărbători”. IACOBINISMUL TICALOS SI BUCURIA JOSNICA IN FATA SUFERINTEI UMANE. Scopul mascaradei arestarilor pe modelul CIA-italian “Mani pulite” si SEMNIFICATIA REFUZULUI GRATIERII UNOR OAMENI BOLNAVI (video)

IADUL PENITENCIARELOR SI JUSTITIA PENALA: raportul socant al Avocatului Poporului. SUPRA-AGLOMERAREA DIN INCHISORI, TEROAREA SI TORTURILE APLICATE “NOILOR VENITI” DE CLANURILE DE INFRACTORI. Romania risca EXCLUDEREA din CONSILIUL EUROPEI din cauza conditiilor din penitenciare. “DENUNTIADA” anticoruptie – de acum si pe bani?

POGORAREA LA IADUL PENITENCIAR. Marturii din locul unde “TE FACE SITĂ RĂUL si SUFLETUL ȚI SE DESTRAMĂ, BUCATĂ CU BUCATĂ”, chiar si daca esti preot…. Parintele Dumitru Beşleagă, duhovnicul de la INCHISOAREA JILAVA: “BUCURIA UNEI SARBATORI INTARZIE SA APARA IN ASEMENEA LOCURI…”

“Ultima găină din aprozarul Europei”/ REVOLUTIA SECURITATII IMPOTRIVA PARTIDULUI. Poporul manifestant nu vrea democratie, vrea puscarii/ Mizerabila impostura a presedintelui “JOSMAINILEDEPEDNA”/ “Adio, România! Ne vedem în Iad!”

CRIMINALIZAREA SARACIEI: “Vom vedea curând câteva milioane de săraci în cătuşe”. Cazurile pensionarilor care s-au SINUCIS din cauza ANCHETELOR DNA (video)

SARACIE, “JUSTITIE” SI CINISM IN ROMANIA. CAZUL ANGELA LICAN: femeia condamnata la INCHISOARE CU EXECUTARE pentru furtul a 25 lalele, mama a 6 copii

TICALOSIREA GENERALA si DRAMELE TACUTE: “Omul e mai tare decât dracu’! Pe diavol nu-l vad in stare sa-si manipuleze meschin si pervers odraslele…”

CALAUL DIN NOI. Studiu psihologic despre “BANALITATEA RAULUI”. Oamenii obisnuiti pot executa crime nu neaparat din obedienta, ci ADERAND LA O CAUZA “SUPERIOARA”

O judecatoare acuza. Dana Gârbovan despre ABDICAREA DE LA DREPTURILE OMULUI SUB PRETEXTUL LUPTEI ANTICORUPTIE SI PERICOLUL LEGII BIG BROTHER/ Si anticoruptia ucide: in numele “PROFITULUI” si “PRIVATULUI”