Intubarea la ventilatoare: „CEL MAI AMPLU MALPRAXIS MEDICAL SISTEMATIC”? Observații critice despre practicile medicale ale îngrijirii bolnavilor de Covid-19/ NOSOCOMIALELE și VENTILATOARELE: posibili factori ai MORTALITĂȚII record de Covid din România?

Sursă foto: https://time.com/5820556/ventilators-covid-19/

Lucian Davidescu:

22 sept.

Încă nu se prea vorbește, poate ca să nu fie demoralizați „cei din linia întâi”, dar nebunia cu intubarea și cu ventilatoarele a fost poate cel mai amplu malpraxis medical sistematic de după epoca în care ideea cu spălatul pe mâini era luată de doctori ca o insultă…

Totuși, semne răzlețe de întrebare au început să apară din martie…

“I believe we are treating the wrong disease, and I fear that this misguided treatment will lead to a tremendous amount of harm to a great number of people in a very short time.” („Cred că tratăm boala greșită și mă tem că acest tratament greșit va duce la un imens rău făcut multor oameni într-un timp scurt” – tr.n.) [1 / Time]

…în aprilie ele deja au devenit certitudini…

“Initially we were intubating fairly quickly on these patients as they began to have more respiratory distress. Over time what we learned is trying not to do that.” („Inițial intubam rapid acești pacienți când începeau să aibă probleme respiratorii. Între timp am învățat să nu mai facem asta” – tr.n.) [2 / Reuters]

(ba chiar ventilarea îi expunea și mai mult pe medici, care la rândul lor infectau alți pacienți și tot așa)

“Putting patients on ventilators comes with risks, too, including infection and unintentional damage to the lungs. Very often, patients require heavy sedatives to paralyze them so doctors can get the breathing tube into the patients’ windpipe. That procedure, called intubation, also carries the risk of infection and lung complications, and can expose health care workers to virus-filled respiratory droplets. That’s a big deal. If you can prevent someone from being intubated, that could change their whole course. What’s more, the longer a person remains on a ventilator, the greater the chances for blood clots, gastrointestinal bleeding, pneumonia and death. The first few months were a learning experience. Now, doctors are trying to avoid ventilators if possible.”

(„A pune pacienții la ventilatoare presupune un risc, de asemenea, inclusiv infecția și răul neintenționat făcut plămânilor.Deseori, pacienții au nevoie de sedative puternice pentru a fi amorțiți astfel încât doctorii sî poată pune tubul respirator în traheea pacienților. Această procedură, numită intubare, comportă riscuri de infectare și de complicații la plămâni, și poate expune lucrătorii medicali la picături purtătoare de viruși. Este ceva foarte important. Dacă nu poți feri pe cineva de intubare, asta poate schimba totul. Mai mult decât atât, cu cât rămâne o persoană mai mult la ventilator, cu atât mai mare sunt șansele pentru cheaguri de sânge, sângerări gastrointestinale, pneumonie și moarte.Primele câteva luni au fost o experiență de învățare. Acum, doctorii încearcă să evite ventilatoarele pe cât e posibil”. – tr.n.)

[3 / NBC News]

…iar apoi intubarea și goana nebună după ventilatoare au dispărut discret din peisaj (cam la fel ca izoletele la noi: „nu mai sunt obligatorii pentru că nu avem”).

„Instead of rushing to put such patients on mechanical ventilators for fear of them suddenly getting worse and dying, some doctors are now holding off on the invasive treatment, believing that many of these patients will do just fine without them.” [4 / WSJ]

(„În loc să ne grăbim să punem astfel de pacienți la ventilatoare mecanice de teama înrăutățirii stării lor și a decesului, unii doctori se rețin de la acest tratament invaziv, considerând că mulți dintre acești pacienți se vor descurca bine fără ele”. – tr.n.)

(sau… și mai brutal)

„We now think putting someone on a ventilator is almost a death sentence” [5 / WPR]

(„Credem acum că a pune pe cineva la ventilator este aproape o pedeapsă cu moartea”– tr.n.)

Nu a calculat nimeni deocamdată cu cât a fost influențată rata de mortalitate, dar judecând după scăderea dramatică de după, s-ar putea să nu mai vrem să aflăm vreodată. Franța are acum de două ori mai multe cazuri zilnice decât în primăvară și decese de zece ori mai puține! Italia anunță câte 10-20 de decese pe zi, cifre comparabile cu cele dintr-un an cu gripă severă.

În primăvară, cifrele de mortalitate înspăimântătoare din nordul Italiei calibrau politicile publice și amploarea răspunsului, care a dus la prăbușirea economiei și a complicat și mai mult situația.

Între timp, România a trecut pe locul întâi la mortalitate în Europa și încă nu e deloc clar de ce.

Nu știu care mai e protocolul la noi cu intubarea, dar cum medicii români „n-au bani” de jurnale medicale, măcar pe Facebook poate mai intră…

Adrian Onciu:

23 sept.

Medic legist spune ce a văzut la autopsii. “Bacteriile nosocomiale care dau lovitura de grație pacienților COVID pot ajunge în plămânii lor prin aparatele de ventilat contaminate” (Libertatea)

Din experiențele necropsice proprii pe decedați COVID, specialistul în medicină-legală Cristian Stan susține că bolnavii mor din combinația dintre pneumonia virală și bronhopneumoniile bacteriene infecțioase ce apar în timpul spitalizării.

…..

Dar e bine să băgăm cât mai multă lume în spital, să avem ce deconta prin Casa de Sănătate. Iar aparatele de ventilat sunt bune, zice Tătaru, chiar dacă americanii s-au străduit să scape de ele trimițându-le prin toată lumea.

LIBERTATEA

23 sept

Medic legist spune ce a văzut la autopsii. “Bacteriile nosocomiale care dau lovitura de grație pacienților COVID pot ajunge în plămânii lor prin aparatele de ventilat contaminate”

Din experiențele necropsice proprii pe decedați COVID, specialistul în medicină-legală Cristian Stan susține că bolnavii mor din combinația dintre pneumonia virală și bronhopneumoniile bacteriene infecțioase ce apar în timpul spitalizării. 

Libertatea a prezentat pe 18 septembrie cazul Anei Nagy, femeia de 65 de ani care a decedat după 28 de zile de internare la Spitalul de Boli Infecțioase din Cluj. Pacienta a fost tratată de COVID și, conform documentelor medicale predate de spital familiei și publicate de Libertatea, a contractat în secția ATI trei germeni intraspitalicești, Candida Albicans, Candida Krusei și Acinetobacter.

“Toate pneumopatiile au avut o etiologie mixtă: bacteriană și virală”

La Capitolul “Tanatogeneza în boala COVID-19”, publicat în luna august, medicul Cristian Stan, specialist în cadrul Institutului Național de Medicină Legală Mina Minovici, susține: “Din experiențele necropsice proprii, toate pneumopatiile au avut o etiologie mixtă: bacteriană și virală, în opinia mea contaminarea cu virus SARS-CoV-2 și cu bacterii având loc relativ concomitent”.

Sigur că atunci când spune “toate”, el se referă la un număr limitat, care i-a trecut prin mâini la anatomopatologie, până în 10 cazuri. O parte dintre pacienții COVID supraviețuiesc pneumoniei virale, dar mor din cauza bronhopneumoniilor bacteriene.

„La toate autopsiile pe decedații COVID am constatat și infecție bacteriană în plămâni. Nu am făcut teste ca să determin tulpina bacteriilor, dar mai mult ca sigur erau contractate din spital.” Dr. legist Cristian Stan: “Bineînțeles că toți avem în organism bacterii oportuniste, care atacă atunci când avem o scădere severă a imunității și atunci apar suprainfecțiile. Dar la un pacient care este ventilat apare pericolul unei infectări pulmonare cu bacterii nosocomiale care se află în aparatele de ventilat contaminate”, spune el. Medicul atestă că “se întâmplă în toate spitalele din lume”, însă la noi ponderea infecțiilor e mult mai mare și nedeclarată. Știm că pentru sistemul medical românesc problema este la o scară mult mai mare. „Numai dacă s-ar face o genotipare a germenului care a infectat plămânul și cel existent în aparatele de ventilat am avea și confirmarea cazurilor reale. Dar nu se face acest lucru.”

(…) Citeşte întreaga ştire 

Autorităţile din România nu spun câţi morţi COVID-19 au luat infecţia din spital, deși recunosc 44 de focare de coronavirus în unităţi medicale, doar în ultima săptămână

26 sept.

La şapte luni de la primul caz de COVID-19 în România, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) nu are o centralizare a infecţiilor intraspitaliceşti asociate pandemiei, fie că vorbim despre oameni care s-au infectat cu noul coronavirus în spital, fie despre infecţii cu alte virusuri sau bacterii rezistente la pacienţi internaţi pentru COVID. În raportările Institutului Naţional de Sănătate Publică, focarele de COVID-19 sunt clasificate pe categorii, iar unităţile medico-sanitare conduc acest clasament. Doar într-o săptămână au fost 382 de cazuri confirmate în 44 de spitale, clinici, centre de dializă etc. Chiar şi-aşa, INSP spune că nu ştie câte dintre decesele COVID-19 au survenit la pacienţi cu o infecţie intraspitalicească: fie chiar cu noul coronavirus, fie cu alt virus sau bacterie (rezistentă la antibiotice). (…)

Specificul României: focarele sunt în spitale

Ceea ce ştim cu certitudine este că:

1. Au existat multiple cazuri în care pacienţii morţi de COVID-19 luaseră SARS-CoV-2 din spital sau asociat asistenţei medicale. Despre o parte din aceste focare au vorbit chiar autorităţile, mai ales atunci când raportarea deceselor se făcea caz cu caz. De altfel, dacă ne uităm la categoriile de focare menţionate în rapoartele epidemiologice ale INSP, cele mai multe focare de răspândire a noului coronavirus fac parte din sistemul public sau privat de sănătate.

2. Au existat mai mulţi pacienţi morţi de COVID-19 care au avut şi o infecţie nosocomială. Din nou, o parte din aceste cazuri au fost făcute publice atunci când ministerul raporta decesele COVID-19 caz cu caz. Au apărut, printre comorbidităţi, sintagme precum: “infecţie cu Clostridium difficile” sau chiar “infecţie nosocomială”. Un studiu realizat pe 10 spitale din Marea Britanie şi unul din Italia, publicat în luna iulie, arăta că 12,5% din toate cazurile de COVID-19 erau infecţii asociate actului medical, nu transmise în comunitate. În mai, The Guardian arăta că până la 20% dintre bolnavii COVID-19 din Marea Britanie se infectaseră în spital, internaţi din alte motive.

Iar faţă de media europeană, România a internat de 3 ori mai mulţi dintre bolnavii de COVID-19, după cum a arătat Libertatea. Aşadar, există posibilitatea ca proporţia cazurilor nosocomiale de COVID-19 să fie chiar mai mare în România.(…)

Raportăm de zece ori mai puține infecții

În spitalele europene, 5 din 100 de pacienţi iau cel puţin o infecţie asociată actului medical, potrivit ECDC (Centrul European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor) şi OMS.  De altfel, acest 5% vehiculat la nivel european este standardul la care ne raportăm când ştim că spitalele româneşti încă subraportează grosolan infecţiile nosocomiale. Tradiţional, spitalele din România raportează în medie de 10 ori mai puţine infecţii decât sisteme medicale din Vest, mai performante şi mai curate.

Pe de altă parte, majoritatea pacienţilor care fac o formă severă de COVID-19 ajung pe paturi de terapie intensivă. Aici riscul de infecţie intraspitalicească este de 5-10 ori mai mare decât la ceilalţi bolnavi. Asta se întâmplă atât din cauze intrinseci (deci care ţin de bolnav – precum imunodepresia – slăbirea sistemului imunitar), cât şi din motive extrinseci (de exemplu, sunt intubaţi şi puşi pe ventilaţie mecanică).  Un studiu european, realizat pe 1.290 de unităţi de terapie intensivă din 15 ţări, arăta că 8% din pacienţii care stau la ATI mai mult de două zile ajung să ia cel puţin o infecţie asociată actului medical.

Citeşte întreaga ştire