Rafila își dă cu PĂREREA: redeschiderea școlilor, cauza creșterii numărului de infecții/ STUDIU elvețian: nu există o corelație clară între REDESCHIDEREA ȘCOLILOR și cazurile de infectări/ Asociație de elevi, protest față de măsurile unice din Europa luate în ȘCOLILE ROMÂNEȘTI

Hotnews:

Alexandru Rafila: Părerea mea este că redeschiderea şcolilor are legătură cu creşterea numărului de infecţii

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, este de părere că numărul mare de cazuri are legătură și cu redeschiderea școlilor și că ”rămâne să vedem dacă creșterea va continua”.

“Părerea mea este că da (redeschiderea școlilor are legătură cu creșeterea numărului de infecții, n.r.), suntem la 10-12 zile de la momentul redeschiderii şcolilor. Spuneam să vedem ce se întâmplă peste 10-12-14 zile. Deocamdată vedem – număr mare de cazuri. Duminică am avut un record pentru ziua de duminică, sâmbătă am aut un record pentru ziua de sâmbătă, astăzi avem un record absolut. Rămâne să vedem dacă în zilele următoare ne stabilizăm şi ajungem pe renumitul platou sau creşterea va continua”, a declarat Rafila miercuri la Digi24, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, numărul de cazuri creşte datorită transmiterii comunitare mai intense care apare în diverse zone din ţară, inclusiv în Capitală. ”Incluzându-i şi pe cei care vin temporar în Bucureşti, avem 20% din cazuri în Bucureşti. Este clar că ai o transmitere comunitară, adică te îmbolnăveşti prin contactul cu o persoană infectată pe care nu o cunoşti, nu poţi să asiguri trasabilitatea, nu poţi să testezi persoanele din jur, pentru că nu ştii cine te-a îmbolnăvit”, a psus Rafila.

Preşedintele SRM a spus că România este “într-un club” al ţărilor care au peste 100 de cazuri la 100.000 de locuitori, incidenţă cumulată.

“Sper însă să înşelăm aşteptările Centrului European de Control al Bolilor, care a lansat săptămâna trecută un avertisment şi persoanele care se infectează în România să fie mai puţin din rândul celor din categoriile vulnerabile, încât să putem să avem un sistem de sănătate care să poată să preia cazurile care trebuie tratate, să nu fie o presiune mai mare decât sistemul poate să primească”, a afirmat Rafila.

El a menţionat că potrivit unui index european România se află alături de Bulgaria pe ultimele poziţii în ceea ce priveşte performanţa sistemului de sănătate.

“Sigur, dacă luăm diverse clasamente – un index european care este publicat în fiecare an referitor la performanţa sistemului de sănătate – într-adevăr, suntem acolo umăr la umăr cu Bulgaria pe ultimele poziţii din UE, dar nu este total neaşteptat, pentru că avem şi cea mai mică sumă şi din punct de vedere procentual şi din punct de vedere al sumei efective alocate sistemului de sănătate. Aşa că având în vedere câţi bani se alocă sistemului de sănătate, stăm destul de bine, depinde cum priveşti lucrurile”, a susţinut Alexandru Rafila.

EDUPEDU:

Studiu elvețian: Nu poate fi stabilită o legătură clară între redeschiderea școlilor și creșterea numărului de cazuri Covid-19 în lume

Redeschiderea școlilor în lume, după luni de școală online și vacanțe, nu poate fi pusă, în general, în relație directă cu numărul în creștere de cazuri de Covid-19, potrivit unui studiu realizat pe datele din 191 de țări de către fundația elvețiană Insights for Education, citat de Reuters.

Aceasta argumentează că, în schimb, închiderea școlilor pe parcursul anului 2020, la nivel global, echivalează cu o “datorie pandemică de învățare” de 300 de miliarde de zile de școală, pierdute acumulat de copiii lumii.

Potrivit analizei citate, 84% dintre aceste zile de școală ar fi pierdute de copii din țările sărace. Raportul arată că, în acest moment, 711 de milioane de elevi de pe glob nu merg, încă, la școală.

“S-a presupus că deschiderea școlilor va determina o creștere a infectărilor și că închiderea școlilor va reduce transmisia, dar realitatea este mult mai complexă”, este citată șefa fundației IfE, Randa Grob-Zakhary.

Studiul a constatat, între altele:

• 52 dintre țările unde școlile s-au redeschis în august și septembrie, inclusiv Franța și Spania, au înregistrat o creștere a ratei infecțiilor în timpul vacanței școlare, comparativ cu perioada în care au fost închise.

• În alte țări, precum Ungaria sau Marea Britanie, rata infecțiilor a scăzut după închiderea inițială a școlilor, a rămas scăzută pe timpul vacanței și a reînceput să crească după redeschidere.

• O analiză detaliată a situației din aceste 52 de țări nu a găsit nicio corelare clară între deschiderea/închiderea școlilor și rata infecțiilor, ceea ce sugerează că alți factori trebuie luați în considerare, pentru a stabili cauzele creșterii numărului de cazuri. De aceea, spune Grob-Zakhary, “este esențial acum să învățăm de la țările care se redeschid pe fondul unei creșteri a ratei infecțiilor”.

R3Media:

Federația Asociațiilor de Elevi deplânge măsurile exagerate din unele școli: Se dovedesc a avea un impact negativ asupra elevilor sub multiple aspecte (emoțional, social, cognitiv, psihologic etc.), periclitând desfășurarea normală a actului educațional

Federația Asociațiilor de Elevi (FAE) spune că a constatat „cu deosebit regret și profundă îngrijorare faptul că majoritatea elevilor români este prejudiciată de unele măsuri impuse în anumite unități de învățământ cu scopul expres enunțat de ,,a-i proteja” pe elevi”, se arată într-un comunicat de presă trimis pe adresa redacției.

FAE afirmă că măsurile sanitare impuse elevilor „se dovedesc a avea un impact negativ asupra elevilor sub multiple aspecte (emoțional, social, cognitiv, psihologic etc.), periclitând desfășurarea normală a actului educațional”.

Organizația nu înțelege de ce în România s-au luat măsuri speciale, care nu se regăsesc în alte țări din Uniunea Europeană.

„FAE recunoaște importanța fără echivoc a unor astfel de măsuri adecvate, aplicabile și în România. Totuși, în același timp, se poate constata că pe lângă acestea, în țara noastră a fost impusă o serie suplimentară de măsuri ce nu se regăsesc aplicate la nivelul majorității țărilor europene”, se arată în documentul citat.

Elevii regăsiți în FAE arată că în școlile din țară s-au petrecut situații reprobabile, precum acelea în care unor copii li s-a interzis să mănânce pentru a nu-și da masca jos, iar alții au fost obligați să poarte masca de protecție și la ora de sport.

„Cel mai grav aspect al acestor măsuri, pe lângă cele menționate anterior, este că ele au determinat o serie de exagerări – pe care le considerăm, în mod asumat, alarmante, – în ceea ce privește aplicarea lor. Astfel, în mai multe unități de învățământ din țară, pentru a da un prim exemplu, elevilor le-a fost sugerată drept o obligație suplimentară aceea de a nu consuma alimente atunci când ar avea acest drept, respectiv în pauze, pentru a nu renunța niciun moment la purtarea măștii. Nu credem că merită vreun comentariu o astfel de sugestie (care este luată de un elev drept obligație, având în vedere raportul dintre el și un profesor atunci când acesta din urmă îi dă o recomandare) ce provine dintr-un anumit zel profund reprobabil de a transforma măsurile de protecție sanitară dintr-un mijloc de realizare a procesului educațional în actuala situație excepțională, într-un scop în sine. O altă exagerare pe care o amintim dintre cele care ne-au fost semnalate de către elevi este aceea a obligativității purtării măștii în timpul orelor de educație fizică, aspect care contravine prevederilor Ordinului nr. 5487/1494/2020, amintit mai sus”, menționează FAE.

Federația Asociațiilor de Elevi este o organizație care reunește asociații de elevi din mai multe județe ale țării și activează din 2019.

Iată comunicatul integral:

Federația Asociațiilor de Elevi (FAE), observând practicile privind combaterea răspândirii noului Coronavirus, aplicate în mai multe școli din România în aceste prime două săptămâni ale noului an școlar 2020-2021, constată cu deosebit regret și profundă îngrijorare faptul că majoritatea elevilor români este prejudiciată prin aceea că procesul educațional, ai cărui beneficiari sunt aceștia, este afectat de unele măsuri impuse în anumite unități de învățământ cu scopul expres enunțat de ,,a-i proteja” pe elevi. În ciuda intenției care stă la baza aplicării acestor măsuri (intenție care, teoretic, concordă cu normele de protecție sanitară stabilite de autorități), ele se dovedesc a avea un impact negativ asupra elevilor sub multiple aspecte (emoțional, social, cognitiv, psihologic etc.), periclitând desfășurarea normală a actului educațional.

FAE este conștientă de faptul că începutul anului școlar în curs a reprezentat o provocare, în contextul pandemiei actuale. Ține de domeniul evidenței faptul că întoarcerea elevilor la cursuri a trebuit să fie gândită în contextul unor măsuri care să asigure o cât mai bună protejare a sănătății acestora. De altfel, astfel de măsuri, care se impun ca de la sine înțelese, precum realizarea unei distanțări între elevi în timpul desfășurării orelor de curs, dezinfectarea pe mâini la intrarea și la ieșirea din unitatea de învățământ ș.a. au fost luate în toate statele Uniunii Europene. FAE recunoaște importanța fără echivoc a unor astfel de măsuri adecvate, aplicabile și în România. Totuși, în același timp, se poate constata că pe lângă acestea, în țara noastră a fost impusă o serie suplimentară de măsuri ce nu se regăsesc aplicate la nivelul majorității țărilor europene. În acest context, este criticabilă maniera de nerespectare a recomandării Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), potrivit căreia elevii să nu poarte măști în timpul orelor propriu-zise de curs.. Această măsură a fost luată prin Ordinul nr. 5487/1494/2020, publicat în MOF partea I 804/01.09.2020 al Ministerelor Educației și Sănătății într-un context față de care nu ne putem manifesta asentimentul, având în vedere opinia contrară a INSP cu privire la acest aspect. Este remarcabil, de asemenea, faptul că nu a existat niciun fel de consfătuire cu elevii (sau cu asociațiilor lor) privind măsurile concrete ale începtului de an școlar (de altfel, Consiliul Național al Elevilor, prin reprezentanții săi, se plângea în preziua începutului de an școlar că nu cunoaște aproape niciun detaliu cu privire la modul de desfășurare a cursurilor).

Cel mai grav aspect al acestor măsuri, pe lângă cele menționate anterior, este că ele au determinat o serie de exagerări – pe care le considerăm, în mod asumat, alarmante, – în ceea ce privește aplicarea lor. Astfel, în mai multe unități de învățământ din țară, pentru a da un prim exemplu, elevilor le-a fost sugerată drept o obligație suplimentară aceea de a nu consuma alimente atunci când ar avea acest drept, respectiv în pauze, pentru a nu renunța niciun moment la purtarea măștii. Nu credem că merită vreun comentariu o astfel de sugestie (care este luată de un elev drept obligație, având în vedere raportul dintre el și un profesor atunci când acesta din urmă îi dă o recomandare) ce provine dintr-un anumit zel profund reprobabil de a transforma măsurile de protecție sanitară dintr-un mijloc de realizare a procesului educațional în actuala situație excepțională, într-un scop în sine. O altă exagerare pe care o amintim dintre cele care ne-au fost semnalate de către elevi este aceea a obligativității purtării măștii în timpul orelor de educație fizică, aspect care contravine prevederilor Ordinului nr. 5487/1494/2020, amintit mai sus. De asemenea, o astfel de măsură profund nocivă asupra sănătății elevilor nu merită niciun fel de comentariu, mai ales că deja există – amintim acest fapt cu profund regret – la nivel internațional tragedii cauzate de o astfel de manieră abuzivă aplicată elevilor.

Ceea ce își dorește să atragă atenția FAE pe baza tuturor celor menționate mai sus este următorul fapt deosebit de simplu, dar extrem de important: elevii au dreptul la un proces educațional care să se desfășoare în condiții nevătămătoare din punct de vedere psihologic, social, emoțional. Acest lucru este posibil în contextul impunerii unor măsuri de protecție sanitară adecvate, care să excludă vătămările amintite mai sus. În acest sens, ne dorim ca toți factorii implicați în desfășurarea actului educațional să-și dorească alinierea cu majoritatea statelor europene în ceea ce privește aceste măsuri, întrucât acestea din urmă au înțeles, încă o dată mai mult decât noi, importanța realizării corecte, complete și nevătămătoare a educației elevilor.