Iohannis promulga legea privind STATIONAREA si TRANZITUL TRUPELOR STRAINE in Romania/ BASESCU – (ACUM) SCEPTIC FATA DE INTEGRAREA IN ZONA EURO/ Referendumul din Grecia – MAREA CONFUZIE. OSCILATII MAJORE IN VOTUL PENTRU DA SAU NU. Germania vrea sa cada guvernul Tsipras, FMI recunoaste ca DATORIA GRECIEI e NESUSTENABILA

• ActiveNews: Iohannis a promulgat Legea privind staţionarea şi tranzitul trupelor străine pe teritoriul României. Ce se obligă să facă ţara noastră

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, Legea pentru modificarea şi completarea Legii 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, act normativ în baza căruia va funcţiona la Bucureşti Centrul de comandă NATO.

Actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României a fost adoptat recent de Parlament.

La articolul 2, a fost introdusă litera i, care stabileşte faptul că “prepoziţionarea înseamnă dispunerea produselor militare, echipamentelor şi materialelor din înzestrarea forţelor armate străine şi, după caz, prezenţa personalului de deservire în facilităţi aparţinând autorităţilor publice, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării unor acţiuni”.

De asemenea, a fost aprobată modificarea articolului 3 din Legea 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României în sensul că “înfiinţarea pe teritoriul României a unor astfel de organisme se face cu aprobarea Parlamentului, la propunerea preşedintelui României, la solicitarea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul CSAT sau în baza tratatelor internaţionale la care România este parte, cu aprobarea preşedintelui, la propunerea ministrului Apărării naţionale şi cu avizul CSAT”.

“Preşedintele României informează Parlamentul despre decizie în termen de cinci zile de la luarea acesteia, iar dacă Parlamentul este în vacanţă, de la începerea sesiunii ordinare sau extraordinare, după caz”, se mai arată în textul de lege, potrivit Mediafax.

Totodată, proiectul de lege stipulează şi faptul că, în cadrul activităţilor specifice, Ministerul Apărării poate pune la dispoziţia forţelor armate străine, gratuit sau contra cost, după caz, poligoane, terenuri, clădiri, tehnică, armament, echipamente şi materiale, precum şi alte bunuri şi elemente de infrastructură din patrimoniul propriu.

Legea mai reglementează şi condiţiile în care forţele armate străine pot prepoziţiona produse militare, echipamente şi materiale şi vizează, totodată, şi optimizarea procedurii de notificare a Ministerului Justiţiei cu privire la eventualele fapte cu caracter penal săvârşite de un membru al forţelor armate străine care participă la operaţiuni executate pe teritoriul României.

• Digi24:

 Traian Băsescu: România nu e pregătită pentru zona euro. Companiile de stat necompetitive vor fi zdrobite

România nu ar trebui să se grăbească să adopte moneda euro fără să rezolve întâi problemele din companiile de stat cu datorii mari, spune Traian Băsescu. Într-un interviu acordat Digi24, fostul preşedinte a explicat că, în acest moment, sectorul de stat nu este suficient de competitiv pentru a rezista pe piaţa europeană. Ţinta oficială pentru adoptarea euro este 2019, însă şi acest obiectiv ar putea fi pus în pericol, în contextul crizei din Grecia, cred economiştii.

În ultimul an al mandatului său la Palatul Cotroceni, Traian Băsescu declara că obiectivul României pentru adoptarea monedei este 2018-2019.

Acum, însă, fostul şef al statului spune că România nu poate intra în zona euro fără să aducă companiile de stat cu datorii pe linia de plutire, chiar dacă – pe hârtie – ţara noastră a îndeplinit deja criteriile.

„Nu poţi să intri în eurozonă cu o jumătate de economie necompetitivă, cu sectorul de stat. Căi ferate, minerit, termocentrale, care nu sunt competitive şi în momentul în care intri în eurozonă aceste companii necompetitive şi care înregistrează datorii acum vor fi pur şi simplu zdrobite de noua monedă”, a spus Traian Băsescu, fost preşedinte al României, pentru Digi24.

Iniţial, planul autorităţilor era ca România să treacă la euro chiar din 2014. Acum, şi 2019 pare a fi un obiectiv prea ambiţios.

„Zilele intră în sac. Avem nevoie de zeci de miliarde pentru infrastructură, să putem să ne conectăm cu Europa. Angajamentul era pentru 2007, dar suntem în 2015 și încă n-am trecut Carpații”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Criza din Grecia pune într-o altă lumină intrarea României în zona euro, consideră fostul preşedinte Traian Băsescu.

„Sunt un adept al integrării depline, dar când mă uit ce-i în Grecia… Italia este o ţară cu mari probleme, probleme pe care România nu le are încă”, a mai spus fostul șef de stat.

Economiştii spun că România ar trebui să înveţe din experienţa Greciei şi Portugaliei, care au intrat în zona euro nepregătite. Mulţi specialişti consideră că adoptarea monedei unice ar trebui să aibă loc după anul 2021.

Referendumul din Grecia. Tabăra „DA” conduce în sondaje pentru prima dată

Oscilaţii majore în sondajele de opinie privind votul referendumului din Grecia de duminică. Pentru prima dată cei care sunt de acord cu măsurile de austeritate conduc în sondaje.

Se anunță încă o zi încinsă la Atena. Două mitinguri de amploare sunt programate astăzi: ies în stradă cei care sunt împotriva măsurilor de austeritate cerute de creditori, dar şi susţinătorii ideii că numai cu sacrificii va ajunge Grecia pe lina de plutire.

Cătălin Bălan, trimisul special Digi24 în Grecia, a relatat din unul din cele mai sărace cartiere ale Atenei. Zona este împânzită cu anunțuri prin care sunt îndemnați să voteze NU la referendumul de duminică, adică împotriva măsurilor de austeritate. Aceste măsuri nu sunt sprijinite nici de guvernul condus de Alexis Tsipras.

Un comerciant i-a transmis reporterului Digi24 că se pregătește ca afacerea lui să se închidă, asta în condițiile în care peste stradă alte magazine s-au închis deja.

Cătălin Bălan relatează că totuși cel mai sărac cartier al Atenei nu arată chiar ca un ghetou și că grecii, chiar și în condiții de austeritate, o duc destul de bine în comparație cu, de exemplu, un cartier sărac din București.

În acest context, pentru prima dată tabăra care este de acord cu măsurile de austeritate are majoritate. Unul dintre susținătorii cei mai importanți pentru DA la referendum este primatul Bisericii Ortodoxe din Grecia, arhiepiscopul Ieronim al II-lea al Atenei.

El i-a îndemnat pe greci să rămână „în inima Europei”, într-una dintre rarele intervenţii publice ale arhiepiscopului, care evită cu scrupulozitate să se pronunţe asupra unor probleme de politică şi unor probleme controversate, în general.

Un alt susținător al măsurilor de austeritate este fostul premier Antonis Samaras.

Așadar, vineri, la prânz sondajele arată că 44,8% dintre greci ar vota cu DA la referendum, în timp ce 43,4% ar vota cu NU, adică împotriva măsurilor cerute de finanțatorii externi.

Diferențele sunt explicate pe îndelete într-un articol semnat de britanicii de la The Telegraph. Grecii nu s-au hotărât încă dacă vor vota “Da” sau “Nu”, deşi alegerea le va decide viitorul ţării.

Schimbările în sondaje sunt dramatice de la o zi la alta, arată graficul făcut de britanici. Astfel că, dacă pe 27 iunie, balanţa înclina spre un “Nu” ferm, de 57 la sută, a doua zi a scăzut cu trei procente, pentru ca apoi să ajungă la 29 la sută.

Până la 1 iulie, a crescut din nou până la pragul de 46 de procente. Şi asta doar conform sondajului efectuat de EFSYN.

Reamintim, guvernul de extremă-stânga cere grecilor să voteze “Nu”, adică să se poziționeze împotriva măsurilor cerute de Eurogrup, justificând că va fi mai uşor, astfel, să obţină o înţelegere mai bună cu creditorii.

De cealaltă parte, criticii spun că un vot pentru “Da” ar împiedica redresarea economică a Greciei şi va face posibilă ieșirea din Zona Euro.

• DCNEWS:

Două mitinguri simultate la Atena, înainte de referendumul de duminică 

Campania de cinci zile a celor două tabere rivale în vederea referendumului de duminică asupra unui plan internaţional de salvare a ţării se încheie vineri cu mitinguri simultane la Atena.

Acesta este unul dintre cele mai importante scrutine din istoria modernă a Greciei.

Mitingurile taberelor “da” şi “nu” sunt programate la doar 800 de metri distanţă unul de celălalt, în centrul capitalei elene, în contextul în care numeroşi alegători sunt în continuare confuzi în privinţa a ceea ce este în joc, informează Antena 3.

Un fermier, Costas Christoforidis, în vârstă de 37 de ani, nu a decis încă felul în care va vota duminică.

“Daca înseamnă NU austerității, atunci votez și eu NU. Dar dacă respingem Europa, nu sunt de acord cu acest lucru”, spune el.

În contextul în care băncile şi pieţele erau închise vineri pentru a cincea zi consecutiv, campaniile rivale depuneau eforturi să-şi transmită mesajele.

Duminică, în Grecia este programat să aibă loc un referendum în cadrul căruia grecii vor decide dacă sunt de acord cu programul de asistenţă economică propus de creditori sau dacă refuză plata datoriilor.

Potrivit sondajelor de opinie, opinia publică din Grecia tinde mai degrabă spre plata datoriilor. Totodată, Tsipras şi guvernul său au declarat că vor demisiona dacă ţara va susţine la referendum programul creditorilor.

Ce spun sondajele

Un nou sondaj de opinie cu privire la referendumul de duminică din Grecia indică un ușor avans în dreptul celor care ar accepta propunerile creditorilor internaționali – 44,8%, față de cei 43,4% care ar răspunde “nu” la plebiscit.

Sondajul realizat de institutul Alco și publicat vineri de ziarul Ethnos mai arată că 11,8% dintre cei cu drept de vot sunt deocamdată indeciși.

De asemenea, datele sondajului mai relevă că 74% din greci doresc ca țara lor să rămână în Zona Euro, iar 15% susțin că țara ar trebui să revină la o “monedă națională”, în timp ce 11% sunt încă indeciși.

Yanis Varoufakis, ministrul elen al Finanțelor: Acordul dintre Grecia și creditori este aproape finalizat

Ministrul elen al Finanţelor, Yanis Varoufakis, a declarat, vineri, că acordul dintre Grecia şi creditori este aproape finalizat, precizând că cele două părţi au purtat discuţii private pe parcursul săptămânii.

Indiferent care va fi rezultatul referendumului, acordul este “iminent”. “Dacă grecii vor vota da, Guvernul va accepta propunerea avansată de creditori săptămâna trecută”, a spus Yanis Varoufakis, în emisiunea “Morning Ireland”, a postului de radio RTE.

“Dacă vor spune nu, vă pot spune că în această săptămână de impas am primit propuneri interesante din partea oficialilor europeni, iar acordul este gata, mai mult sau mai puţin”, a continuat ministrul elen de Finanțe, citat de Mediafax.

Grecii trebuie să voteze duminică, la referendum, dacă acceptă sau nu propunerile de reformă ale creditorilor internaţionali, respectiv ale FMI, statelor din Zona Euro şi ale Băncii Centrale Europene.

Oficialii europeni au caracterizat referendumul drept un vot pentru rămânerea sau nu a Greciei în zona euro.

• Gandul: Guvernul Greciei, pregătit să introducă o monedă paralelă dacă cetăţenii vor respinge austeritatea

Guvernul din Grecia, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, intenţionează să introducă o monedă paralelă, paritară cu euro, în cazul în care majoritatea grecilor vor respinge la referendum măsurile de austeritate propuse de Grupul Bruxelles, afirmă surse citate de Corriere della Sera.

Guvernul de la Atena a pregătit planuri pentru scenariile posibile după referendumul de duminică, pe tema pachetului de reforme propus de Grupul Bruxelles – format din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

În cazul în care majoritatea grecilor se vor pronunţa împotriva măsurilor de austeritate, Guvernul ar intenţiona să introducă o monedă paralelă, drahma, teoretic paritară cu euro, o situaţie care practic ar însemna ieşirea Greciei din zona euro, deşi premierul Alexis Tsipras a dat asigurări că acest lucru nu se va întâmpla.

“Analizăm introducerea unui vehicul monetar paralel, necesar pentru recapitalizarea băncilor şi pentru a permite deschiderea acestora înainte de izbucnirea unor revolte”, a declarat Yannis Varoufakis, ministrul grec de Finanţe.

“Ar fi un fel de ucrainizare, dar, pentru a o evita, analizăm modul de funcţionare a monedelor online precum Bitcoin”, a spus Varoufakis.

În cazul în care rezultatul referendumului va indica o continuare a măsurilor propuse de creditorii internaţionali, premierul Alexis Tsipras ar putea demisiona, pentru a permite crearea unui guvern de uniune naţională sau a unui guvern format din personalităţi moderate din cadrul Syriza şi care ar fi condus de Yannis Dragasakis, acum viceprermier.

Un apropiat al cancelarului german Angela Merkel a sugerat că Germania va bloca orice nou plan de asistenţă financiară atât timp cât Guvernul condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras rămâne în funcţie.“Întrebarea reală este dacă avem încredere în premierul Alexis Tsipras şi în Yanis Varoufakis (ministrul grec de Finanţe – n.red)? Răspunsul clar pentru toate părţile este «nu»”, a declarat, sub protecţia anonimatului, un politician de rang înalt din cadrul Uniunii Creştin-Democrate (CDU – centru-dreapta), partidul cancelarului Angela Merkel. Potrivit politicianului german, Uniunea Creştin-Democrată va bloca orice solicitare a Greciei cât timp Guvernul considerat “comunist” rămâne la putere la Atena. “În cadrul CDU/CSU, mulţi colegi vor vota negativ la orice solicitare făcută de Varoufakis şi Tsipras. Nu mai are nimeni încredere în ei. Avem nevoie de un partener serios”, a spus politicianul conservator german, potrivit publicaţiilor The Times şi Die Zeit. “Vom face totul pentru a obţine un rezultat favorabil la referendumul grec. Apoi, va fi necesar un nou guvern, care să implementeze măsurile”, a adăugat politicianul german, sugerând că există discuţii pentru scindarea formaţiunii de extremă-stânga Syriza, principalul partid de guvernământ din Grecia. Sursa germană a dezvăluit că preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, ar fi fost implicat în discuţii secrete pentru scindarea Syriza, la care au participat voci moderate din formaţiune, inclusiv posibil Alexis Tsipras. “Scopul este crearea unui guvern tehnocrat”, a explicat politicianul german.

Miniştrii de Finanţe ai ţărilor din zona euro au stabilit amânarea tuturor negocierilor cu Guvernul Greciei până după anunţarea rezultatului referendumului programat duminică, a declarat miercuri seară un oficial guvernamental slovac. “Membrii Eurogrup sunt uniţi în poziţia de a aştepta rezultatul referendumului din Grecia înainte de orice noi discuţii”, a declarat Peter Kazimir, ministrul de Finanţe al Slovaciei. Kazimir a făcut aceste declaraţii după teleconferinţa Eurogrup organizată miercuri seară. “Am decis să aşteptăm rezultatul referendumului. Să nu punem căruţa înaintea calului!”, a spus el.

Ministrul de Finanţe al Germaniei, Wolfgang Schäuble, consideră că nu există “o bază solidă de discuţii” cu Guvernul Greciei, aşteptând o clarificare de poziţie a Guvernului elen înaintea referendumului. “Nu există o bază de discuţii pentru măsuri serioase”, a spus Schauble. “De aceea, Grecia va trebui să îşi clarifice poziţia despre ce vrea, iar apoi să discutăm despre situaţie, în condiţii care acum vor fi mai dificile”, a adăugat Schäuble. “O propunere a creditorilor care să fie respinsă ori acceptată nu mai există în acest moment”, a subliniat oficialul german.

Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, a declarat că există “şanse minime” de progrese în negocierile cu Grecia după discursul controversat al premierului Alexis Tsipras. “Există şanse minime să se înregistreze progrese în negocieri”, a afirmat Jeroen Dijsselbloem.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a atras atenţia că instituţiile financiare internaţionale – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional – nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Premierul Alexis Tsipras a decis organizarea pe 5 iulie a unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării.

Alexis Tsipras, premierul de extremă-stânga al Greciei, a decis menţinerea referendumului programat duminică. “Un vot negativ la referendum nu va fi un vot pentru părăsirea Europei, ci pentru o revenire la valorile europene”, a declarat Tsipras. “Un vot negativ nu va însemna o rupere de Europa, ci ar exercita presiuni mai puternice pentru un acord viabil din punct de vedere economic”, a subliniat Tsipras, avertizând însă că o ieşire a Greciei din zona euro ar avea “consecinţe dezastruoase”. “Vă cer să votaţi «nu» în privinţa planului de asistenţă financiară şi «da» perspectivelor găsirii unei soluţii viabile”, a spus Tsipras, lansând practic un semnal ambiguu privind referendumul. “Singura noastră cale de a depăşi criza este să revenim la popor şi exact asta facem”, a explicat Tsipras. […]/ integral pe gandul.info

• Jurnalul: „Greferendum” este legal. Duminică, grecii trebuie să răspundă în locul autorităților, grexit sau nu

Consiliul de Stat din Grecia, cea mai înaltă instanță administrativă a țării, a respins vineri un recurs împotriva legalității referendumului ce va avea loc duminică, înlăturând astfel orice obstacol juridic în calea acestei consultări decise de către guvern în legătură cu propunerile creditorilor internaționali, relatează AFP și Reuters.

 ”Respins”, a declarat Nikolaos Sakellariou, judecătorul care prezidează Consiliul. ‘‘Referendumul va avea loc’‘, a adăugat el.

Recursul fusese depus miercuri de către două persoane particulare, dintre care una este un fost judecător al Consiliului de Stat, apropiat, potrivit presei, partidului de dreapta Noua Democrație, care se pronunță în favoarea unui vot ”DA” la referendum, în timp ce guvernul face campanie pentru un vot ”NU”.

Autorii sesizării ceruseră Consiliului de Stat să anuleze referendumul deoarece organizarea sa, în opinia lor, încalcă Articolul 44, Alineatul 2, din Constituție, conform căruia nu se poate face apel la referendum în chestiuni privind ‘finanțele publice’.

Alegătorii vor trebui să răspundă duminică la întrebarea: “Trebuie acceptată propunerea înaintată de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional în cadrul reuniunii Eurogrup de la 25 iunie?”.

Intre timp la Atena 15.000 de oameni manifesta pentru ”NU” și 12.000 pentru ”DA”.

• EVZ: Raportul care ARUNCĂ în AER referendumul din Grecia: FMI îi dă DREPTATE premierului Alexis Tsipras!

Fondul Monetar Internațional a trimis un avertisment sever Europei arătând că datoria Greciei este nesustenabilă și că aceasta are nevoie de o perioadă de grație de 20 de ani. Mai mult, este nevoie de o amplă tăiere a datoriei.

FMI schimbă toate datele referendumului din Grecia, admițând într-un raport că țara aflată în criză are nevoie de o sumă suplimentară de 60 de miliarde de euro în următorii trei ani și de o amplă tăiere a datoriei pentru a crea „spațiu de respirație” și a stabiliza economia, scrie The Guardian.

Cu câteva zile înainte de referendumul decisiv privind soarta Greciei, pe care creditorii l-au caracterizat ca un vot pro sau contra rămânerii în Zona Euro, FMI a prezentat o poziție mult diferită de cea a Europei, avertizând că datoria țării este „nesustenabilă”.

Oficialii FMI au declarat că nu sunt pregătiți să facă propuneri pentru un al treilea acord financiar, dacă acesta nu include o dublă condiție: reforme și scutire de datorii.

De asemenea, Grecia ar avea nevoie de 10 miliarde pentru a putea trece peste următoarele câteva luni și alte 50 de miliarde de euro ulterior.

Precizările FMI subminează toate presiunile și declarațiile politice recente ale liderilor europeni în favoarea unui DA la referendum, pentru a accepta noi măsuri de austeritate, scrie ziarul britanic.

FMI arată că a dat publicității acest raport privind sustenabilitatea datoriei Greciei ca urmare a scurgerilor din presă, după ce acesta a fost trimis parlamentarilor germani.