“GRECIA – LABORATOR DE TESTARE A AUSTERITATII” – discursul lui Tsipras in Parlamentul European/ Seful liberalilor europeni face agenda “reformelor” grecesti: “REDUCETI SECTORUL PUBLIC, PRIVATIZATI BANCILE, REDUCETI PRIVILEGIILE BISERICII ORTODOXE!”/ Ilie Serbanescu despre “programul de salvare” mincinos: BANII CREDITORILOR ERAU PENTRU BANCI, NU PENTRU GRECIA (video)

9-07-2015 11 minute Sublinieri

 


Criza Greciei: TSIPRAS, intre discursul… by medialert
 


Grecia fierbe în aşteptarea unui acord… by medialert

Discurs aplaudat al premierului grec în Parlamentul European. Liderul de la Atena a spus că este gata să facă reforme economice pentru combaterea şomajului şi a evaziunii, dar că austeritatea impusă de creditori este un experiment care a eşuat. Mai mult, i-a acuzat că au transformat Grecia într-un laborator de testare a austerităţii. Preşedintele Consiliului European i-a atras însă atenţia că au mai rămas doar patru zile pentru salvarea Greciei.

Premierul Greciei pare să facă un pas înapoi. Într-o scrisoare trimisă creditorilor internaţionali, Alexis Tsipras cere un împrumut eşalonat pe trei ani şi promite că în schimbul banilor va trece la reforma pensiilor şi a salariilor. Nu explică şi ce ce înseamnă această reformă, dar anunţă că dă detalii mâine.

În discursul său din Parlamentul European, premierul grec a dat asigurări că Atena este pregătită să facă reforme şi noi sacrificii pentru a primi în continuare finanţare externă. I-a asigurat pe aleşii europeni de bunele sale intenţii şi a acuzat guvernele precedente că n-au făcut nimic pentru a reforma Grecia. Pentru a fi şi mai convingător, Alexis Tsipras a apelat şi la sensibilitatea parlamentarilor şi a cetăţenilor europeni. El a atras atenţia că dintre toate popoarele lovite de criză în ultimii cinci ani, cel elen a suferit cel mai mult.

“În ultimii cinci ani, poporul grec a făcut eforturi imense să se adapteze la condiţii dificile, dar acest lucru le-a erodat răbdarea, iar acest lucru nu este caracteristic doar Greciei, ci şi pentru alte state. Respectăm sacrificiile şi eforturile pe care le-au făcut, respectăm deciziile dificile pe care guvernele lor le-au avut de luat. În multe state europene au fost implementate programe de austeritate, dar în nicio ţară aceste programe nu au fost atât de dure şi aplicate pe perioade atât de lungi ca în cazul Greciei şi nu este o exagerare dacă spun că ţara mea, în ultimii cinci ani, a fost transformată într-un laborator de testare a austerităţii. Cu toate acestea, trebuie să acceptăm faptul că acest experiment a eşuat, a spus Alexis Tsipras.

Aseară, liderii din zona euro şi-au păstrat până în ultimul moment speranţa că premierul grec le va prezenta planul economic pe care l-a promis. Însă, încurajată şi de votul popular de la referendum, delegaţia Greciei a venit la negocieri la fel ca în ultimele cinci luni – fără cravate, cu mâinile în buzunare, dar cu un zâmbet larg pe faţă. Şi, cel mai important, fără nicio propunere concretă de reforme. Atitudinea i-a înfuriat pe liderii zonei euro.

Grecia trebuie să facă propuneri serioase şi credibile. Le aşteptăm, ele au fost cerute şi trebuie prezentate. Apoi, trebuie să dăm dovadă de responsabilitate, de solidaritate, dar şi de rapiditate”, a spus Francois Hollande, preşedintele Franţei.

„Susţin că nu este o chestiune de săptămâni, ci de câteva zile. Încă mai credem că solidaritatea la nivel european şi responsabilitatea la nivel naţional, ceea ce are fiecare parte de oferit, sunt inseparabile. Cu alte cuvinte, fără solidaritate nu există posibilitatea de a oferi ajutor, fără solidaritate şi reforme este imposibil să ajungem unde dorim”, a spus și Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

Concret, liderii europeni i-au dat Greciei un ultimatum de aproximativ două zile pentru a prezenta un plan concret de reforme pe termen lung, şi alte două zile pentru a încheia un acord cu creditorii.

Hotărârea liderilor europeni merge şi mai departe: dacă şi noile negocieri eşuează, nicio variantă nu mai este exclusă, inclusiv părăsirea Zonei Euro de către Grecia. Acest lucru ar putea atrage după sine chiar părăsirea Uniunii Europene.

Alegerea ta este foarte simplă. Cum vrei să rămâi în istorie. Ca un accident electoral care şi-a sărăcit poporul sau ca un lider revoluţionar care a modernizat ţara? Arată că eşti un lider real şi nu un profet mincinos”, a spus Guy Verhofstadt, europarlamentar.

Grecia fierbe în aşteptarea unui acord

Pe de altă parte, criza din Grecia împarte Europa în două. Liderii din nordul continentului nu vor să audă de un acord cu Atena, dacă Tsipras nu admite măsurile de austeritate, dar cei din sud par dispuşi la concesii. Împărţite sunt şi părerile europenilor simpli: unora nu le pasă, alţii se tem de consecinţe dacă Grecia iese din uniunea monetară. Cert este că finanţele şi economia grecilor sunt pe buza prăpastiei. Multe afaceri sunt în pragul falimentului.

Grecii sunt tot mai neliniştiţi şi se tem pentru viitorul lor.

Situaţia este groaznică, este dezastruoasă. Am votat “DA” pentru că mi-am dat seama că se va întâmpla ceva similar. Grexitul pare cât se poate de posibil”, spune un grec.

Numai în momentul în care vom reveni la moneda noastră naţională şi ne vom rupe de Uniunea Europeană ne vom rezolva problemele”, crede altul.

Pentru că sunt foarte puţini bani în circulaţie, oamenii de afaceri se descurcă din ce în ce mai greu şi gândesc cu groază la faliment.

Dacă piaţa va continua în acest fel, voi ajunge să am datorii de 5.000 de euro într-o lună. Deja sunt pe minus cu 4.000 de euro pe care i-am luat din economiile mele. Nu câştig nimic acum. Am trei copii şi nu câştig nimic”, spune un antreprenor grec.

Situaţia din Grecia provoacă adevărate dezbateri în ţările din zona euro. Fie că este vorba de Spania, Italia sau Germania, o adevărată prăpastie se cască între susţinătorii Greciei şi opozanţii ei.

Nu le-aş da grecilor un al treilea bailout. Îmi pare rău. Ar trebui să părăsească zona euro şi să nu ne mai bată la cap”, spune un spaniol.

„Dacă ceea ce Grecia cere este rezonabil pentru Europa, cea mai bună opţiune ar fi un acord mai degrabă decât o ruptură”, spune altul.

Trebuie să le dăm bani şi să-i ajutăm pe greci. Dacă nu-şi pot plăti datoria, vom avea şi noi probleme”, afirmă un italian.

Sunt iritat de faptul că trimitem încontinuu bani în Grecia, bani pe care probabil nu îi vom mai vedea niciodată, asta în vreme ce Grecia nu simte nevoie să facă ceva pentru ei”, vine însă o opinie din Germania.

Băncile din Grecia rămân închise cel puţin până mâine, iar restricţiile la retragerile de numerar ar putea continua pentru încă şi mai mult timp.

Disputa pe tema crizei din Grecia a născut reacții și contra-reacții peste tot în Europa. Din păcate, de prea puține ori s-a spus, explicit, ceea ce cer creditorii internaționali, dar și Uniunea Europeană, din partea Greciei.

Unul din liderii Parlamentului European, fost candidat la președinția acestui for, liberalul Guy Verhofstadt (ALDE), i-a spus lui Tsipras, clar și răspicat, ceea ce dorește de la Guvernul Greciei.

“Recunosc că poporul Greciei a făcut multe eforturi. Nu asta e problema. Dar problema este că nu același lucru a făcut și clasa politică. Vorbiți de reforme, dar nu văd nicio propunere concretă de reformă! Sunt furios! Sunt furios că mergem încet-încet spre grexit. De cinci ani.

Dacă vrem să evităm grexitul, există o singură soluție. Și o știți foarte bine. Trebuie să luați cinci măsuri și vi le spun care sunt. Sunt dispus să vin la Atena să le discut.

Primul: reduceți sistemul clientelei politice. Dați legi pentru aceasta, acum nu există.

Al doilea: Reduceri sectorul public. Aveți 800.000 de oameni de funcționari publici. Așa ceva nu funcționează. Apoi, trebuie să privatizați băncile de stat.

Transferați-le în domeniul privat. Deschideți piețele. Și în final: reduceți privilegiile din țara dvs. Privilegiile proprietarilor de nave, ale armatei, ale Bisericii Ortodoxe, ale insulelor grecești și privilegiile partidelor politice. Puneți acestea într-un pachet și trimiteți-le. Sunt sigur că noi, partenerii europeni, vom găsi o soluție”, a spus Verhovstadt în aplauzele sălii.

cum am văzut transmisia din PE (execrabilă pe alocuri, huo) a dezbaterii cu Tsipras şi lideri ai Parlamentului European:

  • Tusk, un morman de clişee, aşa trebuie să fie un estic adevărat, citate, autocitări după propriile platitudini şi ceva Plutarh. Singurul condiment, contextul geopolitic, Nato, terorişti. Nici un alt europarlamentar n-a mai pus problema Greciei în acest context.
  • Juncker: să facem ceva, nu vrem Grecia afară, discurs lăcrămos de o falsitate ţipătoare. Trebuie mai multă uniune monetară, cam asta e ideea. Restul, îndulcitori. Pentur ăsta EU înseamnă E-uri.
  • Tsipras: descrie dificultăţile referendumului, alianţa media-bănci pentru “DA”. Insistă pe dimensiunea socială a UE. Nu mai vrea Grecia “laborator al austerităţii”. Discursul nu a fost cine ştie ce, omul şi-a repetat temele mari. Şi a fost destul de ferm. Nu văd nici vreo înmuiere a tonului, nici vreo încercare de cîştigare a bunăvoinţei. Insistă pe problema europeană a politicii austerităţii.
  • Martin Weber, popular. Exact în stilul neoconilor binecunoscut. Se plîng că au fost agresaţi (de cine?) şi dup-aia încep să arunce cu rahat. De ce ne-aţi numit “terorişti”? Doar grecii sunt de vină pentru această criză. În fine, marota cea mai nouă, iubită şi de tristele feţe europarlamentare de la noi: te aplaudă extremiştii de dreapta, deci eşti extremist. (Să mai amintim conservatorilor că poate pe Tsipras îl aplaudă, dar de vorbit vorbesc exact ca PPE-ul, care mai nou pune din ce în ce mai puţină surdină pe propriul şovinism).
  • Weber a anunţat că tăierea datoriei nu va lovi băncile, ci infiermierele şi funcţionarii din Slovacia, respectiv Finlanda (!?). Ok, se poate discuta în cine mai loveşte acum tăierea datoriei după ce bail-out-ul pentru mari bănci europene a fost executat, toată lumea s-a aşezat pe poziţii mai sigure.
  • Verhofstadt, cu flow-ul bun pe care-l ştiţi. Unii spun că l-a stînjenit pe Tsipras. Se poate, e sigur că e singurul pe care Tsipras l-a aplaudat deşi: a amintit de nu ştiu cîţi directori de la Syriza a numit (12, dacă am înţeles bine) perpetuînd clientelismul grec, l-a acuzat că n-a văzut planul de reforme greceşti,  micşorează sistemul public, taie privilegiile pentru militari, biserică şi insule. “Fii un lider adevărat, nu fi un fals profet. “. O singură observaţie: există voci din Syriza foarte critice exact cu privilegiaţii de care vorbea Verhofstadt şi, da, e o discuţie cine îi ajută să-şi ascundă banii, cum îşi conservă privilegiile. E şi asta o discuţie europeană care ne arată că nu vorbim despre popoare, mîndrii de naţiune etc., ci de 80% vs 20% (cam asta e înţelegerea mea a acelui 99% din mişcarea occupy).
  • Farage şi Le Pen au sărit să speculeze momentul, evident. E de ajuns să treci de suprafaţa şi observi esenţa. Farage a subliniat diferenţa “culturală” (mai avea puţin şi spunea genetică) dintre Nord şi Sud. Moneda euro e un soi de zid al Berlinului (asta n-am înţeles dacă e o critică sau o dorinţă). Vorbeşte despre datoria folosită ca bail out pentru bănci germane şi franceze. Observaţia e corectă, dar folosită ca să-i invite pe greci afară să-şi urmeze destinul măreţ. E exact inversul unei Europe ceva mai sociale care ar fi miza întregului scandal.
  • Marine Le Pen iese cu o întorsătură retorică bună: îi îndeamnă pe populari şi liberali să se ducă la popoarele lor şi să le spună că e nevoie de tăieri de salarii.
  • alte intervenţii: să plătească Germania datoriile, nu vă mai jucaţi poezia de dreapta extremă pe spatele poporului grec; a venit chiar şi un ciudat care a cerut venirea generalilor înapoi în Grecia (l-a dat exemplu pozitiv pe Pinochet). Din intervenţiile unor state mai mici sau grupuri politice mai mici am reţinut că mulţi vorbesc despre participarea lor la plata datoriei, iar asta duce de obicei la următorul pas: banca e tratată ca o naţiune. Naţiunea e o bancă, e şi asta o lecţie a zilei.
  • o altă marotă a dreptei, să vină cu propuneri foarte cocrete, amănunţite, de ce Tsipras vine doar cu declaraţii generale. Pînă acum o săptămînă, propunerile Syrizei erau aproape identice cu cele ale Troicăi, acum s-a schimbat sensul măcinării retorice. De ce voi sînteţi filozofi şi noi trebuie să ne ocupăm cu lucrurile concrete. Greierele şi furnica, normal.
  • jocul social-democraţilor, unora dintre ei, mi se pare stupid. Mai bine direct pro-Grexit decît miorlăieli că nu vă vrem afară, dar…
  • Tsipras, la final: dezbaterea trebuia să se poarte acum mult timp. Pînă acum dezbaterea s-a petrecut în spatele uşilor închise, e o problemă europeană. Am tot făcut propuneri, nu e adevărat că nu le-am făcut. Şi, da, sînt multe nereguli în Grecia pe care şi noi vrem să le îndepărtăm, pensionările timpurii de exemplu. Dar avem dreptul să distribuim povara cum vrem noi. Îi răspunde lui Verhoefstadt: da, am negociat mai mult decît am guvernat. Dar noi am adus în faţa justiţiei pe aceia de pe lista doamnei Lagarde! Noi am forţat marii proprietari media din ţară să-şi plătească taxele.

Nesimiţiri

Europarlamentarii români, altfel de un conformism şi o plicticoşenie de-a dreptul extremiste, îşi dau măsura pe facebook. În dezbaterile europene sînt fie irelevanţi, fie apucaţi în direcţia în care le indică puterea conservatoare (Macovei). Cristian Preda a atins cote de nesimţire ridicată, taxate corect de Alexandru Racu pe care-l citez pentru că spune perfect ce e de spus:

Citesc și mă scârbesc. Mai întâi pe pagina de facebook a europarlamentarului Cristian Preda, fost utcist de frunte și deținător al premiului Băsescu pentru fidelitate față de Băsescu:

“Manolis Glezos, deținător al Premiului Lenin pentru pace și vedetă a delegației Syriza din PE, a propus introducerea pe agenda plenarei a unei dezbateri despre datoriile Germaniei. Am intervenit pentru a cere blocarea circului făcut de amicii lui Țipras. Plenul mi-a dat dreptate. După ce și-au bătut joc de Grecia, comuniștii trebuie opriți să distrugă Uniunea. Singurii care au susținut propunerea lui Glezos (n. 1922) au fost deputații de la extrema dreaptă. Nu e prima dată când extremele se înțeleg.”

Conform wikipedia, “Manolis Glezos’ political persecution, from the Second World War to the Greek Civil War and the Regime of the Colonels totals to 11 years and 4 months of imprisonment, and 4 years and 6 months of exile.”https://en.wikipedia.org/wiki/Manolis_Glezos

Conform site-ului România curată, Cristian Preda este un traseist politic și în total, cu venituri de europarlamentar + veniturile soției + salariul de profesor universitar (funcție pe care o exercită de la distanță, adică taman de la Bruxelles unde se luptă cu Glezos), venitul său totalizează 503.000 lei.

Mai citesc și pe contributors, în articolul lui Vladimir Tismăneanu, că odată cu “intrarea Greciei în sfera de influență putinistă”, ca urmare a “triumfului plebiscitar al lui Alexis Tsipras …, “nonagenarul militant comunist Manolis Glezos, erou al rezistentei antifasciste si sovietofil de-o viata, are toate motivele sa fie fericit” http://www.contributors.ro/…/apres-nous-le-deluge-triumful…/ Înțeleg și aici complexul de superioritate resimțit de Vladimir Tismăneanu față de nonagenarul Glezos. La rigoare, Glezos a fost doar erou al luptei antifasciste, pe când Vladimir Tismăneanu a fost și este de toate pentru toți: erou al luptei antifasciste pe vremea când îl lăuda pe tovarășul prim-secretar, erou al luptei anticomuniste când cu raportul prezidențial, promotor al xenofobilor și rasiștilor de la În Linie Dreaptă precum și a nostalgicilor neolegionari, dar, în același timp și vânător de legionari octogenari verzi pe pereți când Iohannis refuză să-i dea înapoi “foncția” de anticomunist prezidențial. Și nu știu cum se face că, în urma tuturor acestor lupte, domnul Tismăneanu nu s-a ales cu nicio zi de pușcărie ci doar cu funcții și granturi.

Fostul ministru al Economiei, Ilie Șerbănescu, a analizat rezultatele referendumului din Grecia și impactul pe care acesta îl va avea asupra economiei românești.

Ilie Șerbănescu afirmă că o problemă s-ar ivi în cazul românii ar decide să-și scoată banii din băncile grecești.

“Cea mai mare problemă va fi în legătură cu băncile greceşti din România, despre care se spune că sunt bine capitalizate, au lichidităţi şi deci o eventuală panică ce s-ar isca şi s-ar manifesta prin retrageri din depozite ale romanilor din băncile greceşti, acesta ar fi cel mai nefericit lucru care se va putea întâmpla”,  a afirmat Șerbănescu pentru Mariustuca.ro.

Analistul a precizat că poziția Greciei de pe piața bancară românească a fost determinată de Uniunea Europeană.

Trebuie să ştiţi că UE nu le mai permite grecilor să mai aibă subsidiare în România, şi nici în Serbia sau Bulgaria, în tot Balcanii. Acum, dacă grecii rămân independenţi, cu monedă proprie, s-ar putea să fie interesaţi să păstreze subsidiarele şi treptat să îşi aducă bani acasă. Asta va fi o problemă mai complicat de gestionat, dar, în timp, se poate.

Grecii au în România o poziţie foarte importantă, pentru că aşa a stabilit UE. Vă întrebaţi cum de în ţara noastră nu exista o bancă germană, britanică, americană? Pentru că aşa a împărţit UE şi aici era fieful grecesc. Bune, rele, astea sunt.. dacă o să rămână independenţi vor căuta să îşi valorifice aceste lucruri. Acum, retrăgându-şi oamenii bani, le forţezi să facă ceva, dar vorbim de o chestiune pe termen lung”, a scris Șerbănescu.

În ceea ce privește cauzele crizei grecești, Ilie Șerbănescu explică foarte clar situația. Acesta afirmă că datoriile grecilor au fost induse din afara țării și că Grecia a fost împrumutată de niște entități private, nu de către alte state.

“Grecii nu s-au împrumutat, ci au fost împrumutaţi. În zilele noastre piaţa este a creditorilor şi nu a debitorilor. Aşadar, creditorii stabilesc tot şi nu debitorii.

Vreau să fie foarte clar – ai datorii pentru că alții vor să ai datorii. Dacă e după cum dorești tu, nu eşti împrumutat. Un indiciu foarte puternic a acestui fapt este că Grecia nu a fost împrumutată de statele vest – europene, ci de băncile vest- europene, care sunt entități private, care se presupune că prin însăși natura proprietății sunt responsabile cu banii lor”, a spus Șerbănescu.

Fostul ministru a explicat și sistemul de împrumut folosit în cazul Greciei.

“Au imaginat un program de salvare – au angajat 240 de miliarde de euro, bani pe care i-au dat contribuabilii din zona euro, contribuabilii germani, spanioli, francezi, până şi contribuabilii sloveni, letoni, care nu avea nici o vină şi nici o treabă cu Grecia.

240 de miliarde de euro au primit grecii. Din ăștia, 200 au plecat din Occident s-au dus la Atena, au zăbovit într-un cont eescrow din care grecii nu aveau voie să îi atingă.

Stăteau 3 zile acolo şi se întorceau de unde au venit, dar nu intrau în buzunarul contribuabililor, ci în fief-urile băncilor.  Acest program „zis de salvare” a Greciei era un program organizat de transfer a banilor de la contribuabilul francez sau cel german către bănci.

Adică un program de acoperire a mizeriei pe care s-au bazat băncile respective. Deci, nu era un program de salvare, era o minciună. Așadar, o altă mare minciună care s-a spart acum!”, a afirmat el.

Totuși, Șerbănescu afirmă că poziția Greciei este una prea importantă, în bătălia geo-strategică, pentru a nu se găsi o soluție de salvare a acestei țări.

“Doamna Merkel susţine o minciună când spune că contribuabilul german îi ţine pe greci, nu, el ţine băncile germane. Asta este treaba lor, nu este treaba lui domnul Tsipras. Acestui lucru va trebui să i se pună punct. Nu ştiu cum. Problema este că nu va fi, cum nu a fost nici până acum vorba, despre datoria Greciei. Este vorba despre poziţia geo-strategică a Greciei. Şi eu cred că UE nu va îndrăzni să schimbe raporturile de forţe în Mediterana. Asta explică foarte clar de ce SUA au intervenit foarte ferm şi foarte dur în legătură cu aceasta chestiune să se ajungă la un acord. Lucru care cred că se va face. Dar nu din cauza datoriei Greciei, ci în legătură cu poziţia strategică a Greciei.

Eu cred că se va ajunge la un acord. Nu din cauză de înţelepciune, ci din cauza piciorului în prag pe care l-au pus americanii”, a încheiat el.


Ilie Serbanescu, Grecia si bail-out-ul mincinos… de medialert

*

 


Categorii

1. DIVERSE, Grecia, ILIE SERBANESCU, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE), Video

Etichete (taguri)

, , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

19 Commentarii la ““GRECIA – LABORATOR DE TESTARE A AUSTERITATII” – discursul lui Tsipras in Parlamentul European/ Seful liberalilor europeni face agenda “reformelor” grecesti: “REDUCETI SECTORUL PUBLIC, PRIVATIZATI BANCILE, REDUCETI PRIVILEGIILE BISERICII ORTODOXE!”/ Ilie Serbanescu despre “programul de salvare” mincinos: BANII CREDITORILOR ERAU PENTRU BANCI, NU PENTRU GRECIA (video)

  1. Guy Verhovstadt: gura pacatosului adevar graieste. Despre asta era vorba.

    Ce o fi intelegand el prin ‘privilegii’?

    Inteleg ca lui Tsipras acest discurs i-a placut cel mai mult. Ce nu pricepem? Ne batem capul inutil cu povestea asta. Mi-e foarte mila de greci. Raman la parerea mea ca englezul ala a avut cea mai buna idee (care, intre altele, arata ca nu despre bani e vorba aici). O sa donez si eu la crowdfunding.

  2. de pe Agerpres:
    ‘Șeful guvernului de la Atena a subliniat totodată că datoria publică a Greciei trebuie făcută să devină sustenabilă.

    “Este nevoie de un acord care să ne permită să zărim luminița de la capătul tunelului, cu reforme credibile, dar care să redistribuie în același timp povara și pe umerii celor care o pot suporta”, a declarat Tsipras, potrivit EFE. El a acuzat în același timp că banii primiți până acum de Grecia ca împrumuturi nu au ajuns niciodată la cetățeni, ci au fost folosiți pentru salvarea băncilor.

    “‘Vrem un acord care să prevadă reforme credibile și cu cât mai puține măsuri de austeritate, dar cu o agendă de creștere economică. Propunerea noastră prevede de asemenea chestiunea restructurării datoriei. Nu ar trebui s-o considerăm un subiect tabu”, a spus el.

    Premierul elen s-a declarat totuși ‘încrezător’ că Atena va putea răspunde ‘în următoarele două-trei zile’ obligațiilor sale, ‘în interesul Greciei și al zonei euro’, potrivit AFP. “Nu vom lăsa Europa să se divizeze”, a adăugat șeful guvernului grec, făcând apel la asumarea unei ‘responsabilități istorice’ pentru a nu permite o astfel de ruptură a UE.”

    “O restructurare a datoriei (…) este, în opinia noastră, necesară în cazul Greciei pentru a avea o datorie viabilă”, a declarat Christine Lagarde în cursul unei conferințe la Washington, luându-i prin surprindere pe europeni, care resping pentru moment o asemenea opțiune.

    Atena, care solicită o reducere a masivei sale datorii, a promis miercuri să prezinte un nou program de reforme “credibile”, ca răspuns la ultimatumul lansat de liderii europeni

    “Grecia s-a angajat miercuri la reforme în domeniul impozitării și al sistemului de pensii ‘începând de săptămâna viitoare’, în schimbul unui împrumut pe trei ani acordat de Mecanismul European de Stabilitate (MES), a declarat noul ministru de finanțe grec, Euclid Tsakalotos, informează AFP[…]Tsakalotos a propus ‘punerea în aplicare imediată, începând de săptămâna viitoare, a unor măsuri pentru reformarea sistemelor de impozitare și al pensiilor’. De asemenea, el s-a angajat la ‘măsuri suplimentare pentru a întări și moderniza economia’.
    Propunerile Atenei vor fi trimise ‘cel târziu joi’ partenerilor săi, pentru ca acestea să fie prezentate în cadrul reuniunii miniștrilor de finanțe din zona euro (Eurogrup), asigură Euclid Tsakalotos”
    “Șeful guvernului spaniol, Mariano Rajoy, a calificat miercuri drept ‘pozitiv’ faptul că tonul Greciei s-a schimbat, subliniind angajamentul Atenei de a ‘respecta regulile’, de a onora achitarea datoriei și de a desfășura reforme, informează AFP”

    P.S.
    „Alegerea ta este foarte simplă. Cum vrei să rămâi în istorie. Ca un accident electoral care şi-a sărăcit poporul sau ca un lider revoluţionar care a modernizat ţara? Arată că eşti un lider real şi nu un profet mincinos”, a spus Guy Verhofstadt, europarlamentar.
    curat conformism in gandire….si cand ma gandesc ca Tsipras l-a mai si aplaudat.

  3. hm.. deci ajungem de unde am plecat: impozitarea pensiilor si ‘reformele’ care stau tot pe umerii grecilor de rand. ca sa nu mai vorbim de taierea ‘privilegiilor’ Bisericii Ortodoxe – conditia evidenta pt Tsipras daca vrea sa ramana o referinta istorica, nu? Asta era de fapt problema Greciei si de-aia a ajuns Grecia la mana creditorilor.

  4. Deci dupa cum spuneam….referendumul nu prea a contat.

    F. probabil ca Tsipras va accepta sa taie din privilegiile BOG. Ca prea putin il doare pe el de BOG!
    Va mai taia si din pensii si din salarii…pe ici pe colo.

    In shimb va mai primi o pasuire si o reducere din asa-zisa datorie. Si va mai ridica putin presiunea populara de pe umerii guvernului.
    Ca mai are si sprijin American cum se pare, vezi admin. si Ilie serbanescu.

    Si cam atit…..pe moment. Sa vedem si cu razboiul….

    Totusi nu pot sa remarc..remarca lu Serbanescu apropo de Bancile Grecesti d
    Vedeti, noi ii tot cainam pe bietii greci, dar Grecia a avut si ea partea ei din placinta jafului organizat de catre UE la noi in tara. O sa mi se spuna…pai nu grecii ci bancile lor si guvernul lor…Da, dar atitudinea aroganta si tafnoasa a grecilor fata de “tiganii” de romani e tot acolo; iar spre deosebire de noi grecii chiar au avut ceva avantaje din faptul ca au participat la proeictul UE, avantaje de care a beneficiat si populatia – vezi scutirea de impozite si de datorii a asociatilor de fermieri, programe de refinantare a sectorului agricol, scutirile de taxe de pe insule de care au profitat grecii de rind cu afacerile lor de familie.

    Ce vreau eu sa spun cu asta: ca, da, sigur ca e rau ce se intimpla la ei acum, dar….Grecia nu este atit de victima pe cit am vrea noi s-o credem. Diferenta istorica pina la urma intre Romania si Grecia este ca Romania nu prea a facut probleme vecinilor sai. Nu a avut o istorie de distrugere a celorlalti fie prin razboi, fie prin capusare economica si culturala. In schimb nu acelasi lucru se poate spune de Grecia. Si asta chiar in prezentul apropiat. Asa ca mie imi este mult mai mila de noi.

  5. un analist calm si cu capul pe umeri precum si o invitatie sa parcurgeti articolul:

    “Those fretting that a Greek departure from the eurozone will unleash a flood of migrants and send Athens into the arms of a waiting Putin should calm down. None of this is going to happen.

    The doomsday scenario goes like this: An angry, desperate Greece, alienated from Europe and with nowhere to turn, looks around for help. It glances eastward and sees the open arms of none other than Russian President Vladimir Putin. Moscow offers its assistance — for a price: Greece and Russia form a relationship. Greece either leaves the European Union and NATO, or sticks around to play the spoiler, foiling their efforts to build the unanimity they need to move forward with policies against Putin or his allies. At the same time, Greece’s relationship with Turkey falls apart, introducing a new element of instability on Europe’s eastern frontier. Then — amid all these pressures — the country collapses, releasing a wave of asylum-seekers previously contained within its borders, leaving them free to romp throughout Europe.”

    But those sounding the doomsday scenario alarm should think twice. For one, Tsipras and his government have, by and large, continued with the foreign policy they inherited, threading a fine line between multilateral commitments and perceived national interest. Unlike the classical Greek populists of Andreas Papandreou’s 1970-1980 vintage, they are not calling for an exit from the EU and NATO. Russia enjoys near universal popularity in Athens, but it is a marriage of convenience rather than a love affair. And while the spillover of economic troubles remains a concern, diplomatic relations with neighbors — notably Turkey — are, overall, on a positive trajectory. Even if Athens wanted to foment trouble — and there are few signs that it does — it has little power to actually do so.”
    “This analysis calls for a deep, calming breath.”

    A review of each cause for alarm reveals how unlikely they all actually are; let’s start with Putin. At this point, Greece has no opportunity to roll back the EU’s sanctions against Russia for its role in the fighting in eastern Ukraine. The Syriza-led government went along with the rest of the Union both in January, when it was inaugurated, and in June, when the EU Council extended sanctions until the end of January 2016. While it surely wants to see the restrictions lifted (ending sanctions would help boost its agricultural exports, attract Russian investment, and reduce its gas bill), Athens is highly unlikely to wield a unilateral veto next time the issue arises in Brussels. Come next December, if Tsipras and his foreign minister, Nikos Kotzias, decide to play tough, they will do so in alliance with other member states such as Italy or Hungary, who are keen to return to “business as usual” with Putin, with German Chancellor Angela Merkel acting, yet again, as the arbiter between Europe’s Russia “hawks” and “doves.” Meanwhile, the disagreements between Moscow and Ankara regarding the projected Turkish Stream pipeline have quashed hopes for billions of dollars pouring into Greece from Russia. Links with the Kremlin are no shortcut to an economic rebound, whatever the rhetoric.

    There also is no indication that Greece is prepared to rock the boat on other external dossiers such as Iran or the Transatlantic Trade and Investment Partnership. Some prominent Syriza members have vowed the Parliament in Athens would refuse to ratify the trade pact with the United States, but Tsipras has not spoken out against it. Picking a fight over the prospective Iran deal makes no sense. On the contrary, a normalization of ties with the Islamic Republic, which would keep crude oil prices down, is surely good news for a country dependent on energy imports that is struggling to balance the books.

    “Greece’s capacity to make trouble, as it did during the heyday of its competition with Turkey or the war in the former Yugoslavia, is today quite limited. Athens has neither plans nor the capacity to single-handedly overturn key Western policies, whether in Southeast Europe or the Eastern Mediterranean.”
    https://foreignpolicy.com/2015/07/08/the-boring-geopolitics-of-a-grexit-tsipras-syriza-eurozone/
    am citat cam mult din articol..daca e vreo problema cu drepturile de autor, blocati, va rog ,comentariul.

  6. @Petra

    De acord cu ultimul comentariu, mai putin cu faptul ca se va ajunge la un compromis. Am o senzatie ciudata ca exista dedesubturi in politica si actiunile lui Tsipras care scapa publicului larg si contravin logicii si bunului simt. La inceput i-am admirat darzenia si respectul fata de promisiunile facute grecilor in campania electroala. Dupa referendum nu ma mai convinge, pare sa joace un joc duplicitar. Totusi, am senzatia ca grecii nu vor putea evita falimentul de facto si umilintele care vor urma. Vom trai si vom vedea in final ce va ingadui Dumnezeu. Pe termen mediu cred ca romanii se vor afla intr-o situatie mai grea decat cea a grecilor.

  7. Evoluția Greciei din ultimele săptămâni seamănă binișor cu cea a tipului din video-ul de mai jos

    https://www.youtube.com/watch?v=x84GKqcpY4E

    Luptându-se cu demnitate cu vicisitudinile vieții, nici n-a căzut dar nici n-a rezolvat nimic.

  8. @doroteea

    Donezi degeaba.

  9. @petra

    E destul de penibil,avand in vedere ca Grecia ca tara (si ca popor) a fost mereu subjugata si mai mereu ocupata.Daca te referi la fanarioti,iti spun ca nu se compara “ocupatia ideologica” a fanariotilor cu ocuparea Transilvaniei de catre saso-unguri si instrainarea dreptei-credinte din Transilvania.

  10. @CrackXOR

    in sfarsit o analiza politica limpede! :))).

  11. Iata ca loveste pe fata UE intr-o biseirca ortodoxaa, cea greceasca. De mult timp au asteptat momentul acesta si l-au gasit acum cand Grecia se afla in mare dificultate acum.

  12. “Grecia a transmis Eurogrupului un nou plan de reforme
    Noile propuneri greceşti au fost primite de preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem”, a anunţat joi seara pe Twitter purtătorul său de cuvânt, Michel Reijns.

    “Este important ca important ca instituţiile (creditoare) să le ia în calcul la evaluarea lor”, a subliniat el.

    Noul plan de reforme include o creştere a TVA-ului la 23% pentru serviciile de restauraţie şi la 13% pentru industria hotelieră, precum şi reforme în sistemul de pensii şi în domeniul funcţiei publice. În plus, Grecia intenţionează să elimine scutirea de TVA pentru insulele greceşti, până la sfârşitul lui 2016.
    De asemenea, Atena prevede creşterea impozitelor pentru societăţi şi armatori. Propunerile vizează şi creşterea imediată a taxelor pentru produsele de lux şi publicitatea la televiziune.

    Atena mai propune relansarea privatizărilor, îngheţate de la sosirea la putere a lui Alexis Tsipras.

    Aceste propuneri urmează să fie analizate vineri de creditori – UE, BCE şi FMI – şi supuse sâmbătă miniştrilor de Finanţe din zona euro.

    Parlamentul grec va dezbate de asemenea vineri asupra acestui plan de reforme, transmite agenţia ANA.”
    http://www.mediafax.ro/externe/grecia-a-transmis-eurogrupului-un-nou-plan-de-reforme-14570749
    this is Sparta:
    https://www.youtube.com/watch?v=eZeYVIWz99I

  13. Pingback: Ce joc face Tsipras? Propunerile guvernului GRECIEI sunt echivalate de mass-media cu o CAPITULARE fata de AGENDA AUSTERITATII/ Grecia recunoaste oficial ACORDUL cu RUSIA pentru TURKISHSTREAM/ Papa Francisc denunta NOUL COLONIALISM al AUSTERITATII/ Teoria
  14. Pingback: UPDATE: Ce joc face Tsipras? Propunerile guvernului GRECIEI – CAPITULARE fata de AGENDA AUSTERITATII?/ Grecia recunoaste oficial ACORDUL cu RUSIA pentru TURKISHSTREAM/ Papa Francisc denunta NOUL COLONIALISM al AUSTERITATII/ Teoria si practica DATORI
  15. Pingback: O analiza despre capitularea guvernului TSIPRAS: INTRE OBEDIENTA FATA DE TEHNOCRATII NEOLIBERALI SI PRETUL NEASUMAT AL LIBERTATII/ Marturii din culisele negocierilor: EUROGRUPUL – PRACTICI DE CONTROL SI SANTAJ BRUTAL | Cuvântul Ortodox
  16. Pingback: O analiza despre capitularea guvernului TSIPRAS: INTRE OBEDIENTA FATA DE TEHNOCRATII NEOLIBERALI SI PRETUL NEASUMAT AL LIBERTATII/ Marturii din culisele negocierilor: EUROGRUPUL – PRACTICI DE CONTROL SI SANTAJ BRUTAL. Cum sa “ASFIXIEZI PRIN CR
  17. Pingback: GRECIA SUB TUTELA – o analiza economica. “Nicio tara nu ar trebui sa intre vreodata intr-o uniune momentara ca zona euro” | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare