Romania isi face datoria de PION NATO fata de RUSIA

30-11-2011 5 minute ~~Sublinieri~~

Realitatea.net:

RĂZBOIUL AMBASADELOR Londra expulzează tot corpul diplomatic iranian

Protestele organizate ieri la ambasada Marii Britanii la Teheran au provocat, inevitabil, suspendarea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. Berlinul s-a grăbit să susţină poziţia Londrei. Marea Britanie a anunţat azi închiderea ambasadei Iranului la Londra şi expulzarea întregului corp diplomatic iranian, la o zi după ce misiunea diplomatică britanică la Teheran a fost atacată şi devastată de manifestanţi.

Ambasada britanică la Teheran va fi de asemenea închisă, a anunţat azi în parlament ministrul britanic de externe, William Hague. Măsura reprezintă practic o suspendare a relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. Şeful diplomaţiei britanice a justificat gestul precizând că atacul de la Teheran nu avea cum să se producă “fără consimţământul până la un anumit punct” al regimului iranian.

Mai înainte, premierul britanic David Cameron a ameninţat Iranul cu “măsuri foarte dure” după atacul “scandalos” de marţi împotriva ambasadei Marii Britanii de la Teheran, precizând că prioritatea este securitatea personalului diplomatic. David Cameron a precizat în faţa deputaţilor britanici că a prezidat o celulă ministerială de criză marţi şi miercuri dimineaţă şi a vorbit cu ambasadorul în legătură cu securitatea personalului său.

“Securitatea lui trebuie să fie preocuparea noastră numărul unu”, a spus el. “După aceasta, vom examina posibilitatea de a lua măsuri foarte dure ca răspuns la acest comportament scandalos şi ruşinos al iranienilor”, a adăugat primul ministru. Londra a primit susţinere de la Germania, care a anunţat că îşi recheamă, temporar, ambasadorul la Teheran pentru consultări. Şi Italia a anunţat că intenţionează să îşi închisă ambasada la Teheran. (…)

PETROL ŞI DIPLOMAŢIE “Paralizarea” regimului iranian, plănuită în Europa

Statele europene discută o serie de sancţiuni cu scopul de a “paraliza” regimul iranian, acuzat că dezvoltă un program nuclear militar şi condamnat pentru atacul de ieri asupra ambasadei britanice la Teheran. Marile state din UE intenţionează să aplice sancţiuni dure regimului de la Teheran, ce ar putea include interzicerea importurilor europene de petrol iranian, o măsură care nu se bucură însă de sprijinul tuturor aliaţilor. Miniştrii de externe din UE se întâlnesc mâine la Bruxelles pentru a discuta pe această temă.

UE era deja decisă să sancţioneze Iranul, ca urmare a recentului raport ONU, care a evidenţiat dimensiunea militară a programului nuclear iranian. Discuţiile partenerilor europeni au fost însă impulsionate de atacul brutal de ieri al protestatarilor iranieni de la ambasada britanică la Teheran. Ocuparea misiunii diplomatice de către protestatarii iranieni a primit azi un răspuns dur de la europeni. Marea Britanie a decis să îşi retragă ambasadorul din Iran şi să expulzeze întregul corp diplomatic iranian de la Londra, o decizie care a fost primită cu iritare la Teheran.

Londra a beneficiat de susţinerea aliaţilor europeni. Germania şi Franţa au decis să îşi recheme pentru consultări ambasadorii din Iran, în vreme ce Italia a sugerat că ar putea lua decizia de a-şi închide ambasada din Teheran. Discuţiile ce vor avea loc mâine se îndreaptă acum spre sancţiunile ce urmează să fie adoptate împotriva Teheranului. Surse din guvernul de la Londra citate de Reuters au precizat că Marea Britanie ar susţine un embargo pe importurile de petrol iranian şi că ar fi atât de decisă în această privinţă încât ar merge mai departe chiar şi unilateral.

Britanicii nu sunt însă singuri în acest demers. Franţa a anunţat deja că doreşte un embargo pe importurile de petrol din Iran. Într-un interviu acordat publicaţiei l’Express, ministrul francez de externe Alain Juppe a declarat că “Franţa doreşte sancţiuni care ar putea să paralizeze regimul iranian: un embargo pe importurile de petrol şi îngheţarea conturilor băncii centrale”. Diplomaţii europeni subliniază însă că nu toate capitalele europene sunt gata de a susţşine un embargo european. UE importă zilnic în jur de 450.000 de barili de petrol iranian. Italia este cel mai mare importator, cu 183.000 de barili, urmată de Spania şi Franţa. Surse din industria petrolieră citate de Reuters spun că statele europene ar putea discuta cu Arabia Saudită pentru a compensa deficitul de petrol provocat de un eventual embargo.

Guvernul britanic a impus deja sancţiuni Teheranului, dupa publicarea unui raport ONU privind dimensiunea militară a programului nuclear iranian. Sancţiunile britanice prevad, printre altele, oprirea tutruror relatiilor cu bancile iraniene, inclusiv cu Banca Centrala, şi se adăugau sancţiunilor anunţate deja de SUA şi Canada. Tensiunile în regiune au crescut după raportul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), dat publicităţii în urmă cu câteva săptămâni. Citând mii de pagini de documente, fotografii făcute din satelit şi informaţii obţinute de la 10 state membre, agenţia a afirmat că Iranul face paşi către dezvoltarea bombei nucleare, deşi republica islamică susţine că programul său este pur civil.

Americanii admit: Nu ştim dacă Israelul ne va avertiza în caz că atacă Iranul

Israelul ar putea lansa un atac preventiv pentru a distruge elementele programului nuclear iranian fără să avertizeze SUA. Şeful Statului Major Interarme american, generalul Martin Dempsey, a declarat pentru Reuters că oficialii americani nu ştiu sigur dacă Israelul îi va avertiza în avans în cazul în care va lansa un atac pentru neutralizarea programului nuclear iranian. Dempsey a admis totodată că între SUA şi Israel există diferenţe de viziune în privinţa măsurilor ce ar trebui luate în privinţa programului nuclear iranian. (…)

Antena3: Iranul avertizează Marea Britanie cu “repercusiuni” după închiderea ambasadei de la Teheran

Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul iranian, Alaeddine Borujerdi, a avertizat Marea Britanie cu “repercusiuni” după ce autorităţile britanice au decis închiderea ambasadei de la Teheran, informează AFP. Primul ministru britanic a ameninţat Iranul cu “măsuri foarte dure” în urma atacului de marţi.

“Examinăm posibilitatea luării unor măsuri foarte dure ca reacţie la comportamentul total scandalos şi ruşinos al iranienilor”, a avertizat David Cameron. În urma retragerii diplomaţilor britanici din Iran, Franţa, Suedia şi Olanda şi-au rechemat pentru consultări ambasadorii, iar Italia analizează chiar posibilitatea închiderii ambasadei de la Teheran.

În cursul zilei de marţi, zeci de protestatari islamişti radicali au atacat, ocupat şi devastat ambasada Marii Britanii la Teheran, cerând închiderea ei. Personalul diplomatic al ambasadei a putut ajunge într-un loc sigur din interiorul sediului şi nimeni nu a fost rănit. Acest atac, comis fără ca poliţia să intervină pentru a-l împiedica, a suscitat marţi un val de condamnări internaţionale, Consiliul de Securitate al ONU denunţând incidentul “în termenii cei mai severi”, în timp ce Iranul şi-a exprimat “regretul”.

Foto: isis-online.org

Gandul: LUMEA, SUB AMENINŢAREA RĂZBOIULUI. Cum arată baza nucleară din Iran, distrusă în urma unei explozii

Două imagini din satelit, realizate înainte şi după accidentul de la o bază militară din Iran, arată distrugerea survenită în urma explozii care a creat puternice tensiuni diplomatice între Iran, Turcia, Israel şi Statele Unite, relatează The Huffington Post.

La începutul lunii noiembrie, o explozie puternică la baza nucleară din Bid Kaneh, localitate situată la 40 de kilometri de capitala Teheran, a dus la moartea a 17 soldaţi din Garda Revoluţionară a Iranului, accidentul fiind pus pe seama unor probleme apărute la mutarea unor muniţii. Printre soldaţii decedaţi în urma exploziei se află şi generalul Hassan Moghaddam, “arhitectul” programului nuclear iranian. Mai mult, la o săptămână de la incident, mai multe persoane au relatat despre o altă explozie, produsă în oraşul sudic Isfahan care găzduieşte o centrală de prelucrare a uraniunului.

“Este imposibil să stabileşti dacă explozia s-a produs din cauza unui posibil sabotaj”, crede Paul Brannan, analist al Institutului pentru Ştiinţă şi Siguranţă Internaţională, potrivit The Daily Mail. Analistul a mai precizat că institutul pentru care lucrează a primit mai multe ponturi conform cărora Iranul reuşise să se apropie de dezvoltarea unei rachete noi. Cel mai probabil, explozia s-a produs în timpul “unei operaţiuni volatile care implica un motor de rachetă”.

Mediafax: România opreşte temporar furnizarea de informaţii Rusiei în Tratatul privind Forţele Convenţionale

România a decis să oprească temporar furnizarea de informaţii Rusiei în cadrul obligaţiilor ce revin din implementarea Tratatului privind Forţele Convenţionale în Europa, hotărârea fiind o contramăsură faţă de Federaţia Rusă, potrivit unui comunicat MAE. “România a anunţat adoptarea de contramăsuri faţă de Federaţia Rusă privind implementarea Tratatului privind Forţele Convenţionale în Europa”, a precizat MAE într-un comunicat remis MEDIAFAX. Potrivit MAE, România a făcut anunţul marţi, la Viena, în cadrul unei reuniuni a Grupului Consultativ Comun.

“Contramăsurile adoptate de România au menirea de a determina acest stat să revină la implementarea obligaţiilor care derivă din Tratatul CFE, după 4 ani de la decizia Federaţiei Ruse de a suspenda implementarea acestui tratat internaţional (12 decembrie 2007). Decizia autorităţilor de la Bucureşti se referă la: încetarea transmiterii de informaţii Federaţiei Ruse cu ocazia chimbului anual de date (15 decembrie); încetarea furnizării de notificări Federaţiei Ruse; neacceptarea de inspecţii care ar putea fi solicitate de Federaţia Rusă”, explică MAE.

Ministerul de Externe precizează că decizia a fost luată în coordonare cu celelalte state aliate NATO şi părţi la CFE. România va continua să implementeze prevederile Tratatului CFE faţă de celelalte state părţi, în număr de 28, mai explică MAE.

“Decizia are caracter temporar, până la revenirea Federaţiei Ruse la implementarea Tratatului”, mai spune MAE.

Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa reglementează cantitatea de armament convenţional din cinci categorii – tancuri de luptă, vehicule blindate, artilerie grea, avioane şi elicoptere de luptă -, pe care o deţineau statele NATO şi cele membre ale Pactului de la Varşovia. În contextul extinderii NATO, Federaţia Rusă a suspendat, la 12 decembrie 2007, aplicarea Tratatului CFE, deşi acţiunea de suspendare nu este prevăzută de Tratatul CFE. România şi-a exprimat la acel moment regretul faţă de decizia Rusiei.

Săptămâna trecută, pe 23 noiembrie, Statele Unite au decis să nu mai respecte obligaţiile faţă de Rusia conform termenilor Tratatului privind forţele convenţionale din Europa (CFE), pe care Moscova l-a suspendat încă din 2007.“După patru ani în care Rusia nu a pus în aplicare acest Tratat şi după eforturi repetate (…) pentru salvarea documentului, noi considerăm importantă luarea unor contramăsuri împotriva Rusiei”, explica purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Victoria Nuland. Potrivit acesteia, “mai mulţi aliaţi din cadrul NATO, dacă nu toţi, vor lua măsuri similare”, ceea ce înseamnă că Tratatul va fi anulat.