Parintele Mihail Stanciu despre “miracolul” fotografierii luminii din Sfantul Potir: CUM NE INCHINAM ZEULUI INTERNET SI E-DUHOVNICIEI

9-06-2012 2 minute Sublinieri

“Renunțarea la experiența comuniunii și a credinței în detrimentul vederii oculare este una din apostaziile omului care aleargă după ‘semne și minuni’ individualiste…”

Și eu am primit zeci de mesaje Fwd cu poza în cauză și am bănuiala că încă voi mai primi… Dar nu le-am trimis, nici nu le voi trimite mai departe. De ce oare?

Catolicii idolatrizează ostia (azima rotundă) cu care fac și procesiuni „mamut” prelungind în plan liturgic și social erezia lor dogmatică ce constă în separația dintre Euharistia (ca Trup al lui Hristos) de pe pământ și Persoana lui Hristos din cer (dar și din Biserică). Logic și real așa și este la catolici, deoarece grația este creată și deci azima ține tot de ordinea firii (căzute), deci nu se ridică deasupra ei. Deci azima catolică (după Sfântul Grigorie Palama și toți urmașii lui în credința ortodoxă) este un simplu biscuite care nu se unește cu Persoana divină a Logosului-Hristos și, deci, nu este Trupul Înviat și Înălțat la cer al Dumnezeului Întrupat. Recomand a se citi și Tomul Bucuriei tipărit de Sfântul Antim Ivireanul în 1705 – cel mai cuprinzător tratat de Apologie ortodoxă contra ereziilor papaliste…

Revin acum. Orice imagine fotografică surprinde la un moment dat în timp realitatea creată, sensibilă, din spațiu, deci încadrabilă în margini și contururi limitate. Ea nu ține deci de credință, ci de vederea oculară.

Renunțarea la experiența comuniunii și a credinței în detrimentul vederii oculare este una din apostaziile omului care aleargă după „semne și minuni” individualiste și nu după iubirea lui Hristos și a semenilor, iubire care dilată spre infinit toată definițiile despre Dumnezeu.

Poza din articol tinde să facă aceeași separație ca la catolici: Unul ar fi Hristos „imortalizat” în poză sub forma luminii și Altul ar fi cel nemuritor și supraluminos din cer, „spre care îngerii nu cutează a căuta”, sfiindu-se de atotputernicia și atotsmerenia Lui.

Mai mult, în poza prezentată, lumina strălucitoare pare să nu li se adreseze celor ce participau și se rugau Mântuitorului Hristos în mod direct și nu o vedeau (conform atitudinilor lor), ci nouă, chipurile, celor ce peste ani de zile ne uităm la o imagine, fără absolut nici o pregătire sau rugăciune adresată direct Mântuitorului, și o vedem gratuit (ăsta e bonusul zeului Internet) și totuși ne „emo”- și „e”– duhovnicim în fața comploterului

Judecata care ne încolțește în mintea noastră de „adevărați creștini” e imediată: numai în unele altare strălucește potirul, eventual numai la rușii habotnici și antiecumeniști militanți, veezi?! Învățătura de credință a Bisericii ne lămurește că Mântuitorul Iisus Hristos este neîncetat cu Biserica Sa Ortodoxă, este unde sunt doi sau trei adunați întru numele Lui (în Adevăr și iubire adevărată, nu formală) și toate potirele din Liturghiile Bisericii strălucesc de slava dumnezeirii, chiar dacă nu sunt fotografiate sau nu se văd lucind în poze…

Lumina necreată o văd numai cei smeriți, smeriți și jertfitori, și nu doar la Sfânta Liturghie, ci în toată vremea când iubesc pe Hristos și pe semenii lor. Numai așa putem înțelege fericirea Domnului Hristos:

„Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu.” (Matei 5, 8).

Iar asta înseamnă că ei văd inima fiecărui om ca un potir în care este Hristos, viu, smerit, dar și slăvit, primit și recunoscut de cei smeriți și iubitori prin credință și fapte bune, care și ei sunt apreciați de Mântuitorul Hristos cu cuvintele:

„Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. … întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut.” (Matei 25, 34-40).

În concluzie, poza de mai sus este mai degrabă o „minune a tehnicii”, nicidecum a credinței care presupune iubire prin ascultare de Dumnezeu și slujire a semenilor.

P.S. Mă întreb: oare fotograful se va mântui (doar) pentru această fotografie sau pentru faptele bune din tot restul vieții lui? Și mai pun o întrebare: noi, care am văzut-o, ne mântuim doar pentru că vedem asemenea poze, articole și cărți pe net, sau pentru faptele bune din întreaga viață? Atunci, ce avem de făcut?

Părintele Mihail

Legaturi:


Categorii

Dezinformari, hoaxuri, diversiuni, manipulari, Erezii, secte, rataciri, sminteli, inselari, scandaluri..., Internet, New Media, Noile Tehnologii, Opinii, analize, Parintele Mihail Stanciu

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

9 Commentarii la “Parintele Mihail Stanciu despre “miracolul” fotografierii luminii din Sfantul Potir: CUM NE INCHINAM ZEULUI INTERNET SI E-DUHOVNICIEI

  1. Multumim Parintelui Mihail pentru aceste cuvinte lamuritoare care ne sunt aduse, atat de necesare astazi cand o mare parte din crestini acceseaza internetul si risca sa cada prada inselarilor de tot felul pe motivul ca “la Dumnezeu totul este posibil si prin urmare si ca El sa se manifeste fata de noi prin aceste mijloace ale tehnicii“. Aceasta presupune ca ar exista o cale de sfintire in fata calculatorului sau un sprijin important in a deveni mai duhovnicesti, ceea ce este cu totul eronat. “Duh este Dumnezeu” si daca vrem sa ne induhovnicim trebuie sa avem o cultura a duhului iar nu o cultura a aparitiilor internautice care vin cu deviza ca ne intaresc credinta.

    Consider ca este deosebit de important sa auzim acest rasunet al vocii bisericesti pentru a ne ghida in dreapta credinta si a nu ne lasa prada hranirii unor false credinte, in timp ce marturisim ca suntem crestin ortodocsi.

    Altfel mergand pe aceasta cale ratacitoare vom ajunge foarte usor sa fim adeptii salvarilor amagitoare atat de bine pregatite si testate de Antihrist si inaintemergatorii lui. De aceea e bine ca din fasa sa starpim orice amagire ce ii deschide calea.

    Domnul sa se milostiveasca si sa ne intelepteasca pe toti, si sa ne sprijinim unii pe altii pentru a ramane in vietuirea placuta lui Hristos!

  2. Anunt off-topic pentru cei din Bucuresti:

    ‘Doctor crestin, medic de familie Cristina Balan, face înscrieri pentru completarea numărului de locuri. Pentru a funcţiona contractul cu Casa Asigurărilor de sănătate este nevoie ca un medic de familie să aibă 1000 de pacienti inscrisi (!!!). [dna doctor mai are la dispozitie doar 4 luni si 20 de zile pentru a face mia de pacienti si dansa are abia suta!!! Daca nu se strang 1000 de pacienti pe lista medicului de familie in 6 luni, acesta pierde contractul cu Casa!!! – conditie impusa doar medicilor de familie.

    Are 7 copii şi merge la un mare duhovnic căruia nu-i putem face însă public numele din motive duhovniceşti.’
    http://doarortodox.wordpress.com/2012/03/10/anunt-medic-de-familie-crestin-face-inscrieri-in-bucuresti/

  3. Cred ca goana dupa “minuni si aparitii” care bantuie ortodoxia de la o vreme, face sa primim ca “minuni” niste efecte normale ale caderii unei raze de lumina pe un obiect metalic, mai ales aurit, cum este Sfantul Potir.
    Se vede clar in fotografie ca sus in dreapta este o fereastra la fel de luminata (cu aceeasi culoare de lumina) ca si Potirul, de unde se poate deduce clar ca este vorba de o raza de lumina solara foarte puternica care cade pe potirul stralucitor si care se reflecta, fiind amplificata in fotografie.
    Daca aceea fereastra nu ar fi existat, da, s-ar fi putut pune in discutie aceasta “lumina”, dar asa…este vorba doar de un fenomen fizic si optic normal si obisnuit.
    Si mie mi s-a intamplat sa vad fel de fel de lumini in Sfantul Altar, si dupa ce m-am uitat mai bine, aceste lumini erau provocate pur si simplu de razele soarelui reflectate pe/si de anumite obiecte de cult aurite sau argintate.
    Pe Dumnezeu trebuie sa-L intalnim in inima, nu in fel de fel de “lumini” care ne apar si care pot fi iluzie optica, sau…inselari diavolesti.

    Am citit si discutia de la linkul initial cu fotografia, si dau dreptate tuturor celor care considera aceasta fotografie o “dovada” de tip new-age, pentru ca pur si simplu diavolul se poate folosi de acest gen de “semne” tocmai ca sa-i faca pe crestini sa creada ca Dumnezeu se manifesta prin asemenea “aparitii luminoase”, de genul celor cu care antihristul va amagii pe cei insetati dupa “semne si minuni”, pentru a le pierde sufletele.

    Asa ca fratilor/surorilor, parerea mea este sa cautam pocainta, rugaciunea, iertarea si dragostea intre noi, ca nu avem nevoie de semne ca sa credem in Hristos Dumnezeu Cel Viu !

    Iartati-ma, si Domnul sa fie cu noi toti !

  4. Doamne ajuta.In sfarsit se facu lumina ….n-am crezut nici un minut ca-i o minune.Pacat ca majoritatea cred mult prea usor.

  5. Primim adesea in biserica iconite (mici fotografi ale icoanelor); Credeti ca o asemenea icoana poate aduce vindecare trupeasca, sufleteasca? Eu personal cand le primesc, ma bucur si cred ca si o astfel de iconite pot fi facatoare de minuni, dupa credinta fiecaruia;
    Fotografia pe care multi am primit-o prin e-mail suprinde interiorul unui altar in timpul unei sfinte liturghii ortodoxe (rusesti);
    Nu imi etse clar ce anume doreste parintele Mihail sa sublinieze: ca poza e falsificata de fotograf? eu nu am primit-o cu vreo mentiune “o sa va mantuiasca daca o priviti”;
    Eu cred ca ceea ce a surprins fotograful este adevarat; sa ne aducem aminte de pozele cu vladica Ioan (Maximovici) cand slujea sfanta liturghie;
    Ca vor fi unii care cred dupa cum spune parintele, e foarte posibil;
    Dar cred ca Domnul poate ingadui asemena daruri si pentru cei pacatosi si nesmeriti…

  6. @ Angelica:

    Ne pare rau ca multimea de argumente si de avertismente aratate aici si la postarea anterioara (mai ales), argumente, credem noi, extrem de limpezi – care macar ar putea sa ne puna pe ganduri si sa ne puna niste semne de intrebare necesare in sensul nelinistii bune – nu au folosit prea mult nici macar pentru unii dintre cititorii nostri mai vechi. Deja acum se dovedeste si ca fotografia este un fals, o facatura tehnica din pixeli, nici macar o falsa minune precum multe prin care ni se pregateste inselarea antihristica. Precum visele si vedeniile, se incepe cu ceva legat de cele sfinte, bun si frumos, cu neputinta de respins, pentru ca apoi sa incepem sa luam de bune toate semnele si aratarile luminoase. Si vai, cat de usor se poate astazi sa fii pacalit rin “coruri de ingeri” inregistrate cu reportofoane si su energii NECREATE filmate si fotografiate de camerele si de telefoanele noastre mobile racordate la frecventele subtile ale Duhului… OF! 🙁

  7. Trist este ca ne plangem de mila, vezi Doamne, traim vremuri grele cand nu mai sunt duhovnici mari, sfatuitori (stie toata lumea la ce ma refer). Adevarul este ca nu mai sunt de fapt ascultatori (asa cum bine zicea Sf Siluan).
    Suntem dispusi sa credem ca vedem lumina necreata pe internet, dar parerea unui parinte duhovnicesc nu o luam in seama. De ce? E greu sa renuntam la parerea noastra chiar si in fata unui parinte care nu numai o data ne-a scos din mari incurcaturi?
    Iata exemplu de lipsa de smerenie la noi!

  8. Doamne ajuta si fi cu noi..AMIN

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare