NATO trimite SISTEME ANTIAERIENE in TURCIA/ RUSIA: rachetele rusesti pot PENETRA SCUTUL ANTIRACHETA din Polonia si Romania/ REPLICI INTRE POLONIA SI GERMANIA./ Viktor Orban despre anticoruptie: “Refuz să transform Ungaria în România”/ COMISIA EUROPEANA vrea prelevarea AMPRENTELOR DIGITALE ale migrantilor

17-12-2015 5 minute Sublinieri
www.hurriyetdailynews.com

www.hurriyetdailynews.com

Alianţa Nord-Atlantică va trimite echipamente militare suplimentare pentru supravegherea spaţiului aerian turc, dar va impune Turciei reglementări mai stricte, prin care să se evite doborârea din nou a vreunui avion militar rus, afirmă surse NATO citate de site-ul agenţiei Reuters.

Potrivit surselor citate, NATO urmează să trimită în Turcia sisteme antiaeriene de interceptare, avioane-radar de tip AWACS, o unitate navală de comandă şi fregate cu sisteme antinavale şi antiaeriene.

Sistemele vor avea funcţii duble – apărarea Turciei şi facilitarea operaţiunilor coaliţiei internaţionale conduse de Statele Unite care efectuează raiduri antiteroriste în Siria şi Irak.

În plus, prezenţa NATO va tempera unele acţiuni ale Turciei. “Este o iniţiativă care la prima vedere pare a fi o consolidare a susţinerii pentru Turcia, dar are şi rolul de a constrânge Ankara să se comporte mai inteligent”, explică Nick Witney, fost director al Agenţiei Europene pentru Apărare, în prezent analist la institutul Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR).

Asistenţa militară destinată Turciei urmează să fie aprobată de Alianţa Nord-Atlantică vineri. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, susţine că pachetul de măsuri era pregătit de acum zece luni, neavând legătură cu doborârea avionului militar rus de către Turcia, în noiembrie.

Conform unor surse NATO, doborârea bombardierului rus a convins aliaţii să ofere mai multă susţinere Turciei, în acelaşi timp reducând tensiunile dintre Moscova şi Ankara prin asumarea unui rol mai mare în gestionarea riscurilor în spaţiul aerian turc.

“Procedurile NATO de gestionare a ameninţărilor sunt mai prudente decât cele ale Turciei”, a explicat un alt oficial NATO.

Un oficial turc a dezvăluit, fără a oferi detalii, că Ankara şi NATO intenţionează să creeze un sistem prin care problemele din spaţiul aerian comun să fie evitate.

Chiar dacă Alianţa Nord-Atlantică a susţinut public Turcia pe fondul tensiunilor cu Rusia după doborârea bombardierului, unele state NATO au exprimat, în privat, preocupări grave, somând Ankara să aibă o atitudine prudentă. […]/ integral pe gandul.info

  • Cotidianul

Calin Marchevici: Nu poate rezista la un atac masiv şi sincronizat. Moscova avertizează România: Forţele Strategice pot penetra scutul antirachetă al SUA

Comandantul Forţelor Strategice ruse a declarat că rachetele ruseşti pot penetra sistemul antirachetă din Europa de Statele Unite, fiind vorba aici despre România si Polonia.

Generalul Serghei Karakayev a spus că rachetele balistice pe care le deţine Rusia pot lovi ţinte oriunde în lume şi că locaţiile multora dintre instalaţiile şi silozurile din Rusia sunt necunoscute altor puteri. “Sistemele din Rusia, din regiunea Tver până în Irkutsk, în Siberia, sunt bine ascunse de sistemele ofensive ale inamicilor”, relatează TASS.

Generalul Serghei Karakayev a declarat presei miercuri că “sistemul de apărare antiracheta al SUA care este desfăşurat acum în Europa nu poate rezista la un atac masiv executat de o unitate a forţelor stretegice ruse”, transmite site-ul Radio Europa Liberă, citând agenţii de presă din Rusia. Declaraţia lui Karakayev vine în ajunul sărbătoririi Zilei Forţelor Strategice Ruse. Agenţia rusă Sputnik oferă un citat uşor diferit, în care generalul Karakayev susţine că scutul american nu poate să reziste în faţa “utilizării sincronizate a informaţiilor şi capabilităţilor Forţelor Strategice Ruse”.

Karakayev a declarat in acest context ca amploarea proiectului sistemului american antirachetă este mult mai mare decât s-a prezentat iniţial. “Este greu să dăm un răspuns despre cum va arăta apărarea SUA antirachetă în 2015, spre exemplu. În acelaşi timp, analizând programul European Phased Adaptative Approach, care trebuie implementat până în 2020, putem spune că depăşeşte toate estimările prin scopul său şi prin consecinţele strategice”, a spus generalul rus.

Generalul rus a anuntat că Rusia va dubla numărul lansarilor de rachete în 2016. “La anul sunt planificate 16 lansări, dintre care doua vor fi destinate extinderii perioadei de folosinţă, iar 14 vor fi teste experimentale pentru sisteme de rachete care sunt în faza de dezvoltare şi urmăresc să ofere noi capabilităţi pentru Forţele Armate Ruse”, a spus Karakayev. În 2015, Forţele Strategice au executat şapte lansări. Una dintre ele a făcut parte dintr-un exerciţiu, iar două au fost pentru testarea capabilităţilor rachetelor strategice. O a opta lansare este programată în cursul lunii decembrie.

În urmă cu un an, Karakayev a anunţat că Rusia va avea în arsenal o nouă rachetă balistică intercontinentală cu combustibil lichid până în anul 2020. Preşedintele Vladimir Putin a subliniat în ultimele săptămâni că Moscova va continua să prioritizeze dezvoltarea forţelor nucleare.

Moscova a acuzat în repetate rânduri că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România și Polonia sunt încălcări ale prevederilor Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF). În luna martie, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului de Externe al Rusiei susținea că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie și lungă de acțiune. Acestea sunt interzise prin tratatul forțelor nucleare intermediare. Reactia americana a fost intodeauna aceea de a sustine ca aceste sisteme sunt unele pur defensive, nu sunt indreptate impotriva Rusiei si astfel nu poate fi vorba despre o incalcare a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare.

Parlamentul European a adoptat, miercuri, o rezoluție prin care a cerut monitorizarea amenințărilor la adresa statului de drept din Ungaria, după ce eurodeputații și-au manifestat îngrijorarea cu privire la mai multe măsuri adoptate de statul ungar în ultimul an, relatează Agerpres.

Rezoluția a fost adoptată cu 327 de voturi „pentru”, 293 „împotrivă” și 61 de abțineri.Totuși, rezoluția a fost votată fără două paragrafe paragrafe care făceau referire la Articolul 7 din Tratatul UE, care permite Consiliului European să suspende anumite drepturi, cum ar fi dreptul la vot, atunci când un stat membru comite „încălcări grave” asupra valorilor Uniunii Europene.

În documentul adoptat, eurodeputații au semnalat o serie de măsuri îngrijorătoare adoptate de Ungaria, printre care și cele care au făcut extrem de dificil accesul la protecție internațională pentru refugiați, imigranți și solicitanții de azil și care îi asimilau arbitrar cu „infractorii”.  Totuși, PE nu a cerut sancțiuni împotriva Guvernului condus de Viktor Orban.

Eurodeputații notează că ultimele măsuri se adaugă altora luate anterior, contribuind la “o deteriorare sistematică a statului de drept și a drepturilor fundamentale”.

Rezoluția evidențiază de asemenea “retorica xenofobă care face o legătură între imigranți și problemele sociale sau riscurile la adresa securității”.

De asemenea, europarlamentarii și-au exprimat îngrijorarea în mod special pentru drepturile minorităților, cum ar fi romii și evreii, precum și în privința independenței sistemului judiciar. […]

Premierul Viktor Orban le-a recomandat politicienilor și parlamentului din Ungaria să nu-și asume sarcina procuraturii și a poliției. ‘Refuz să transform Ungaria în România’, a afirmat șeful executivului ungar, adăugând că va respinge orice proceduri extraordinare de predare către comisiile parlamentare a puterii instituțiilor de aplicare a legii, relatează MTI.

Primul ministru al Ungariei a făcut această declarație marți, ca răspuns la o întrebare adresată în parlament de liderul partidului radical naționalist Jobbik, Gabor Vona.

Vona sugerase crearea a două comisii parlamentare, una pentru a investiga presupusele legături ale lui Jobbik cu Rusia și o alta pentru a examina modul în care persoanele având legături cu Fidesz, partidul de la putere în Ungaria, s-au îmbogățit foarte mult.

‘De ce persoane din cercul vostru s-au îmbogățit incredibil de mult în ultimii ani?’, l-a întrebat Vona pe premier, referindu-se la Arpad Habony, un consilier neoficial, Lorinc Meszaros, un om de afaceri din aceeași localitate cu Orban, și Andrew Vajna, un împuternicit guvernamental în industria filmului.

În replică, Orban a spus că nu a tolerat corupția de orice fel în trecut și nu o va tolera nici în viitor. Interesele țării sunt avute în vedere în orice hotărâre de guvern, a insistat el. Premierul a spus că s-a uitat la lista cu cei mai bogați oameni din țară, care este publică, și a afirmat că în clasamentul primilor 10 cei mai bogați oameni din Ungaria nu figurează susținători ai Fidesz, deși partidul se află de zece ani la putere.

‘În lumina acestui lucru, acuzațiile sunt ridicole și propun să vorbim despre această problemă serios atunci când cel puțin cinci suporteri Fidesz vor face parte din top 10’ al celor mai bogați unguri, a spus Orban, adăugând: ‘Mă tem că aceasta nu se va întâmpla mâine’. […]/ integral pe agerpres.ro

Comisia Europeana a indemnat, marti, Italia sa ia amprente digitale de la toti extracomunitarii intrati pe teritoriul italian, atragand critici ale politicienilor de la Roma, care acuza Bruxelles-ul ca cere folosirea fortei in acest efort.

“Cerem eforturi suplimentare pentru oferirea unui cadru legal mai solid in sensul luarii amprentelor digitale. Obiectivul este o eficienta de suta la suta in amprentarea imigrantilor extracomunitari”, a transmis Comisia Europeana Italiei, potrivit cotidianului Le Figaro, citat de Mediafax.

Ministrul italian de Interne, Angelino Alfano, a acuzat Comisia Europeana ca vrea folosirea fortei pentru luarea amprentelor digitale ale extracomunitarilor ajunsi in Italia.

“Faptul ca Uniunea Europeana legitimeaza utilizarea fortei contra imigrantilor prin incalcarea tuturor conventiilor ONU in materie de drepturile omului este foarte ingrijorator”, a reactionat Mario Marazziti, presedintele Comisiei pentru Afaceri Sociale din Camera italiana a Deputatilor.

Ministrul italian de Interne, Angelino Alfano, a dat asigurari ca legislatia italiana permite luarea amprentelor digitale ale imigrantilor. Un alt oficial guvernamental italian afirma recent ca a forta un imigrant sa ofere amprentele digitale reprezinta o agresiune.

Aproximativ 320.000 de imigranti extracomunitari au ajuns in Italia in ultimii doi ani, venind din nordul Africii si din Orientul Mijlociu.


Categorii

1. ȘTIRI, Rusia, Scutul antiracheta (Deveselu), Turcia, Ungaria, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare