Da, într-adevăr, nu George Soros însuși se află în spatele tuturor acestor acțiuni. În spatele lor se află o întreagă rețea creată de Soros, cu mai mult sau mai puțin sprijin din partea National Endowment for Democracy, USAID, Rockefeller Brothers Fund, Biroul pentru Democrație și Drepturile Omului din Departamentul de Stat, plus pleiada de organizații și institute înființate de, deja, o întreagă generație de activiști creată cu migală de Open Society în ultimele decenii.
Marea minciună este o tehnică de propagandă neagră specifică mișcărilor totalitare care consta în falsificarea atât de brutală a adevărului, încât opinia publică, neputând crede că cineva ar minți atât de grosolan, lua de bună enormitatea proferată. În zilele noastre, marea minciună repetată până la sațietate este că trăim într-un fel de dictatură comunistă care ucide statul de drept. Aceasta este o manevră frauduloasă prin care zona ideologică declarată anti-PSD își ascunde, pe de o parte, propriile origini și afilieri și, pe de altă parte, manipulează limbajul și înțelesul unor termeni cheie: stat de drept, comunism și dictatură.
Aici se ascunde miza susținerii cu orice preț la putere a unei persoane pe care poporul ei nu o mai dorește: în scopurile anexioniste ale antantei. Laura Kovesi nu este nicidecum o persoană de neînlocuit. Ea doar este prezentată astfel, pentru a putea fi valorificată mai bine ca instrument și pretext. Instrument de epurare politică și pretext de dezbinare națională. Strategie care, până în prezent, a funcționat. Prima fază a procesului anexionist a fost slăbirea țării prin dezbinare și deznaționalizare. Apoi a urmat distrugerea mediului de afaceri autohton. În prezent ne aflăm în faza de transfer total al controlului politico – economic asupra țării în mâinile de încredere ale „aliaților” de antantă.
Într-un interviu înregistrat și difuzat de Telewizja Trwam la câteva ore după nominalizarea pentru funcția de prim-ministru și citat de Politico, Morawiecki a respins ideea ca Poloniei să îi fie refuzat accesul la fondurile de coeziune, ca urmare a abuzurilor considerate de Uniunea Europeană ca fiind îndreptate împotriva statului de drept, și a spus că acestea sunt „amenințări urâte”. „Polonia este o națiune mare și mândră și nu va permite acest tip de șantaj”, a declarat el, potrivit News.ro.
Dacă vă întrebați cum a fost posibil stalinismul în România, priviți ce se întâmplă în ultimele zile. Nu, nu sovieticii l-au adus: noi, românii, l-am construit. Și, în multe aspecte ale sale, i-am depășit, în ticăloșie, pe sovietici. Așa că ne-am mai luat-o încă o dată peste bot. Noi, cei care am făcut prostia să credem că România poate fi o țară liberă și democratică. Din păcate cetățenii ei nu vor asta. Ei vor mai mulți securiști, mai multe închisori, mai pline de dușmanii poporului, mai multă slugărnicie față de ocupanți.
România este evaluată, nu doar din cauza lui Ceauşescu, ci şi din cauza succesului interbelic al mişcărilor legionare, ca un mediu social premodern cu un puternic potenţial naţionalist (fie prin manipulare externă, maghiară sau rusească, fie prin forţa charismatică a unor lideri politici autohtoni). Pentru ca acest potenţial să rămână latent, inactiv, fără expresie publică, în 2005, SUA (prin CIA) au convins preşedintele României să accepte reţeta FBI pentru Mexic. Sub masca unei mari campanii Anticorupţie urma să fie implementate, în secret, toate ingredientele unei noi poliţii politice, a cărei misiune esenţială trebuia să fie neutralizarea germenilor naţionalişti. Misiunea a reuşit. Azi, în UE, România este cel mai puţin expusă unor mişcări eurosceptice ori naţionaliste. Din păcate, în colateralele ei, misiunea a fost exploatată şi pentru răfuieli politice de interes personal sau partinic, lăsând în urmă multe abuzuri judiciare.
Dar ambianța aceasta de război civil care ne înconjoară de câteva zile nu ar putea fi cu adevărat explicată decât prin voința ”mecanismului judiciar” de a-și păstra redutele cucerite. Ca să nu piardă teren, este necesar ca legea grațierii să nu treacă, să fie, într-un fel sau altul, stopată. Eliberarea fie și a unui singur politician dintre cei condamnați în ultimul ani pentru acte de corupție i-ar diminua capacitatea de a influența cursul politicii interne. O veche militantă pentru libertățile civile, care în mod cert nu este ”aliniată”, spunea la un post de televiziune că manifestațiile surprinzător de ample și de prompte din seara de miercuri vor fi fost organizate de un serviciu secret. Nu sinceritatea participanților ar fi de pus la îndoială, spunea ea, ci capacitatea de mobilizare a societății civile, care nu ar fi reușit să adune atâția oameni într-un timp atât de scurt.
Însă, ultimele luni relevă un spectacol în care ticăloșia și obnubilarea își dau mâna într-un dans macabru. Eseiști de bon ton, adepți ai moderației și relativismului, dilematici subtili în scrieri spumoase, cer, fără niciun fel de dileme interioare, închiderea unor televiziuni incomode pentru povestea facilă de până acum, în care o mână de incoruptibili se luptau pe viața și pe moarte cu o mulțime de corupți. Lidera societății civile autohtone vrea și ea același lucru. Pur și simplu! Un profesor universitar de științe politice dorește sancțiuni internaționale imediate pentru România deoarece nu mai respectă “statul de drept”.
Aș dori să atrag atenția autorităților competente și celor care și-au propus demonizarea medicilor români și ruinarea sistemului medical de stat (se știu ei care sunt). Credeți că toată lumea va putea fi operată pe E 112? Credeți că dacă sădiți frica în doctori și ura în pacienți, își va mai asuma vreun chirurg vreo operație? Dacă avem un caz grav, care nu poate fi transportat, cine-l operează? Credeți că toți românii vor avea bani pentru asigurările private de sănătate? Credeți că dacă un copil de 19 ani, neasigurat, va face apendicită îl va primi vreo clinică privată dacă nu va avea bani să plătească? Și atunci ce faceți? Doriți să ne omorâți pe toți? Credeți că o clinică din străinătate garantează reușita? Nu cred că există doctori care să-și asume moartea pacienților. Cred că-i vor trimite mai departe atunci când e necesar. Doctorii români nu sunt dumnezei, dar nici criminali. Încetați demonizarea sistemului pentru interese meschine, ascunse sub umbrela binelui. Iar jurnaliștii care sunt implicați în această mocirlă (nu dau nume) se mai pot privi în oglindă? Degeaba vă mințiți. A face bine nu înseamnă sacrificându-i pe alții pentru bani sau credințe eronate.
Pe de alta parte, cifrele Eurbarometrului Comisiei Europene demasca practic intreaga inselatorie pusa la cale in numele DNA, ICCJ si SRI, caci mai nou, in mod absurd, Serviciul Roman de Informatii este alaturat ideii de Justitie. Si cand spunem inselatorie, ne referim la manipularile aparatului de propaganda al institutiilor de forta, care de cativa ani incearca sa acrediteze ideea ca DNA, ICCJ si SRI sunt institutiile in care romanii au incredere cel mai mult.
Aproape un sfert, 24 de milioane, numai pentru Dna, pentru dezvoltarea centrului de interceptări, sediu nou si 90 de ofițeri de poliție. Mai tare e ca, in aceeași strategie, guvernul spune ca trebuie sa ia măsuri pentru JUDECAREA, atenție, mai rapida a marilor dosare de corupție. Adica executivul sa se bage peste puterea judecătorească.
Românilor li se spune, la o ureche, că politicienii lor sunt corupți, că nu mai există vreo șansă de reformare a clasei politice “clasice, că singura soluție sunt lideri “curați”, gen Nicușor Dan, susținuți din așa-zisa “societate civilă”, iar la cealaltă ureche, românilor li se țipă că Biserica este retrogradă, medievală și decăzută, că valorile tradiționale sunt inutile, că familia naturală este o aberație învechită, că singura soluție pentru binele personal este asumarea culturii europene, a “libertății” multiculturaliste, a confortului pe care l-ar oferi apartenența României la “Noua Ordine”.
Tot spun că ne îndreptăm spre un nou regim cu partid unic. Culmea, cu sprijinul campionilor libertății și democrației! Ce facem? O luăm iar de la 1944, august 23? Vrem noi lagăre de concentrare? Noi experimente scelerate, de genul Pitești? Un nou canal săpat de adversarii partidului DNA? Că într-acolo ne ducem. Iar lașitatea noastră hrănește lașitatea politicienilor. La fel ca în anii 40-50. Poate asta vrem. Poate ne e dor de mașinile negre și de tipii cu haine de piele negre, cu ochelari negri. Iar noua ”putere” ar putea profita că mai trăiesc niște torționari, precum Vișinescu. Să-i pună la muncă, să pregătească noile cadre de nădejde ale noului univers concentraționar.
“Reasezarea din sistem” ar putea insemna intarirea autonomiei DNA in raport cu celelalte institutii de forta. Decizia CCR taie doar rolul SRI in interceptarile din dosarele anticoruptie. Pentru ca acestea sa fie duse la acelasi nivel operativ, DNA isi va construi propriul aparat si propria infrastructura necesara. Acest lucru poate ca nu se face peste noapte, insa, in perspectiva, inseamna crearea unui SUPER-DNA, cu puteri mult crescute atat in aria sa de manevra, cat si, poate mai important, in sistem.
Este cert că o lungă listă de persoane publice (din ONG-uri, mass media, mediul de afaceri și asociativ) au o carieră formată pe același tipar, fără să aibă aparent o legătură directă cu structurile de forță (serviciile de informații și procuratură). Ei sunt în marea lor majoritate “agenți de influență’’; uzual, ei sunt denumiți “acoperiți”, chiar dacă nu toți au acest statut în mod formal.
Raportul e captivant. Nimic nu e, însă, mai fascinant decît ritualurile de primire care îl înconjoară pios, imediat după publicare. Odată ieşit din spaţiul Schengen şi intrat prin vama Borş, Raportul e primit în ţară cu alai şi studiat cu o evlavie de care se mai bucură doar versetele Coranului. Oameni altfel întregi la minte şi ageri la critică, renunţă la ce pot gîndi cu capul lor şi rabdă coatele cu care îi împunge bunul simţ.
Materialul face o prezentare a activitatii DNA, condus de “agresivul procuror” , adica Laura Codruta Kovesi (o fi de bine sau de rau?), in urma careia s-a ajuns la blocarea a 1,7 miliarde euro de la Banca Europeana de Investitii menite proiectelor majore de infrastructura. Motivul – teama functionarilor publici de a semna orice este legat de gestionarea unor astfel de fonduri ca nu cumva sa se trezeasca, apoi, intr-un dosar instrumentat de DNA.
VIZITA DE IERI a dnei NULAND. Presa română naivă sau manipulată (rușii au foarte buni psihologi) a prezentat APĂSAT știrea că Nuland susține votarea cât mai repede a unui guvern pro-european. Cei de la Chișinău au tradus (pe bună dreptate) această declarație drept una de susținere a oligarhului Plahotniuc și a guvernului Filip Pavel, omul de casă a lui Plathoniuc. Peste câteva zile guvenrul urmează să fie aprobat de Parlament. Zecile de mii de proeuropeni de la Chișinău, disperați de corupția, hoția, sărăcia pentru care consideră vinovat sistemul oligarhic, sunt consternați. America, pe care ei o invocă în promovarea reformelor, a anti-corupției se pare că susține politic pe un șef mafiot, detestat de peste 90% din populație!
“În urma verificărilor efectuate de către instituţiile abilitate, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. Rezultatele verificărilor au fost comunicate atât Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi Ministerului Justiţiei, în funcţie de instituţia care a solicitat efectuarea acestora”, se arată în comunicat.
Ministrul polonez de Externe, Witold Waszczykowski, a calificat declaratiile lui Schulz drept “nefondate, nejustificate şi scandaloase”. Ministrul a răspuns şi acuzelor aduse de Germania cum că Polonia nu dă dovadă de solidaritate europeană când respinge cotele obligatorii de refugiaţi gândite de Berlin. “Când le-a permis Germania cetăţenilor polonezi să muncească în Germania, după ce am aderat la UE în 2004? După şapte ani. De ce atunci nu a vorbit nimeni despre lipsa de solidaritate?” “Astăzi Germania primeşte un milion de sirieni, foarte bine, oameni de pe alt continent”, a spus ministrul pentru Berliner Zeitung, într-un interviu publicat marţi.
Așadar, în numele anti-corupției, establishment-ul politic și civil din România (vezi, bunăoară, libertarienii proaspăt numiți consilieri de stat) au conferit legitimitate unei politici de austeritate cu consecințe fatale previzibile și care este, la rândul ei, o formă mai sofisticată de corupție. Căci austeritatea nu este nimic altceva, la urma urmei, decât un furt legalizat la scară socială comis de către elitele financiare și politice asupra oamenilor obișnuiți, prin care cei din urmă sunt puși să plătească pentru o criză pe care elitele au făcut-o posibilă și de pe urma căreia tot ele beneficiază. Cu alte cuvinte, austeritatea e Robin Hood întors pe dos: se fură de la săraci pentru a li se da tot bogaților.
Zeci de ortodocşi, clerici şi mireni, m-au implorat şi m-au ameninţat în timpul campaniei electorale prezidenţiale, încercând să mă determine să-l sprijin public pe Klaus Werner Johannis. Faţă de afirmaţia mea că nu pot alege răul, motiv pentru care nu pot vota cu nici unul dintre cei doi candidaţi, am avut parte de apologii care au mers până la a-l prezenta pe candidatul sibian drept curat ca neaua, singura speranţă pentru o Românie fără corupţie etc., etc., etc. Nu mai amintesc de insultele şi injuriile ce au însoţit unele din aceste apologii pretins ortodoxe. Pentru ca acum să văd… ce?
Cititi si: *** Rezistența Urbană\ Facebook: La ora la care scriu asta PSD a retras susținerea lui Ponta cu o declarație că îl vor schimba “când vor găsi un înlocuitor”. Este o consecintă a protestelor de aseară. Și o demisie …
Românii trăiesc într-o istorie în care totul este compromis, degradarea avansând fără oprelişti. Magia fostei Securităţi atotputernice reprezintă în mod dovedit mitul fondator al acestui sistem malefic. Suntem o ţară în care foşti securişti, miliţieni şi activişti, împreună cu propagandiştii lor fac legea.
[…] – Am văzut că îi îmbrăcaţi în costume populare, că îi îndemnaţi să le îmbrace, să poarte portul popular. Ce vreţi să faceţi cu treaba asta? – În niciun caz nu vrem să creăm o mişcare exterioară, ci, mai …
Cercurile puterii nu au nicio legătură cu votul cetăţenilor. România este condusă de oameni care nu au fost votaţi niciodată. Pentru că nu au candidat niciodată. Există cercuri de putere mult deasupra oamenilor pe care îi votaţi. Acesta este adevărul.
De aceea, e de așteptat ca DNA să dezlănțuie împotriva lui Ponta tot uraganul de care e capabilă. Cu cît el va insista să rămînă premier, cu atît procurorii vor săpa mai adînc. Vor coborî în străfundul chitanțelor, vor trece de stenograme și de stratul bilețelelor scrise de mînă, vor răzbate în emisfera sudică dacă e nevoie, dar e clar că nu se pot opri. E prea tîrziu. Groapa va fi adîncă, iar pe fundul ei vor sta ori Ponta, ori DNA.
Eu nu ştiu ce concluzie trageţi dumneavoastră, dar din punctul meu de vedere, România are un viitor foarte sumbru, indiferent de direcţia în care ne-am îndrepta privirile pline de speranţă…. Iar cine e fericit că procurorii le răzbună frustrările pe anumiţi politicieni dintr-o tabără sau alta, să nu uite că ţara în care procurorii fac şi desfac viaţa politică se numeşte dictatură, nu democraţie.
Teza dominanta care insoteste “lupta anticoruptie” a DNA este ca romanii sunt afectati pana la gena de fenomenul coruptiei. Unul din cei care raspandesc aceasta teza este editorialistul Gandul.info, Cristian Tudor Popescu, ce a afirmat si a scris ca Romania trebuie “operata la ADN” de catre DNA, caci fenomenul coruptiei ar fi mult prea adanc intiparit in “gena” societatii noastre.
E un articol care spune pentru prima oara lucruri, in parte adevarate, dupa parerea mea. Show-ul catuselor, purpwalk se numeste asta, toata jucaria asta (…) – e o promenada, cam multa promenada, cam multe catuse, gulerele albe, chiar dintr-o furie suprajustitiara, de tip orwelian scrie autorul, sunt aruncati foarte repede in arestul preventiv. E adevarat ca in Orwell, arestul preventiv este unul dintre instrumentele dictaturilor in devenire sau dictaturilor identificabile.
SRI persistă, totuși, în această confuzie și, încet-încet, la capătul a două decenii de reformare a serviciului, a ajuns azi să se substituie parțial organelor de cercetare penală. Faptele de corupție – presupuse sau reale – nu sînt amenințări la adresa securității naționale, fiindcă nu există nici o lege care să spună așa ceva. Cît despre protocoalele care o spun, ele au aspirații de lege, dar nu sînt altceva decît niște contracte între instituții. Faptul că au caracter de secret de stat și nu sînt accesibile decît persoanelor cu certificat ORNISS spune destule despre intenția SRI de a fugi de lumina legii.
Pe scurt „tânăra elită socială ţării. Sunt oamenii care chiar acum în criză duc greul în România, ei fac totuşi parte din plusvaloarea care încă mai există, restul doar consumă”. Mai mult, în acelaşi reportaj, românii angajaţi la stat sau la privat sunt trataţi batjocoritor, drept oameni care n-au reuşit în viaţă, exact opusul modelului Tudor Breazu: „Cum de n-au devenit şi ei nişte bugetari care să tremure zi şi noapte la gândul că vor fi daţi afară? Cum au reuşit în viaţă?Pentru ei nu există criză sau şefi câinoşi„.
Statul de drept descris de Elena Udrea e de fapt unul poliţienesc, corupt şi discreţionar, în care puterea a fost exercitată printr-o (ori de o, raporturile sunt neclare) instituţie represivă şi netransparentă, SRI, care influenţează ilegal politica, dirijează selectiv procesul anticorupţie şi colectează bani negri pentru afacerile unor pr-işti personali.
Incepusem prin a va spune ca intr-o tara in care pe oricine aproape ai putea sa acuzi in orice moment, cel care are catusele este si cel care conduce Romania. Ganditi-va cine ar avea curaj sa se opuna sau care dintre oamenii politici ii vedeti ca au curaj sa abordeze frontal acest subiect al finantarii partidelor politice sau al finantarii campaniilor electorale? Nimeni, toata lumea se ascunde, desi stim cu totii ca in mare parte exact asa procedeaza oricine candideaza si asa procedeaza orice partid.
Nu cred că mai e loc de comentarii. Mi se pare însă că, după celebra remarcă „şcoala românească produce numai tâmpiţi”, halucinanta „metodologie privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul MEN” este cea mai gravă insultă ce li aduce dascălilor. Şi care, cred eu, marchează apoteotic, moartea clinică a şcolii româneşti.
