NEGOCIERILE CU FMI AU URMAT AGENDA CORPORATIILOR. Maririle de salarii si pensii – praf in ochi pentru a ascunde TAXELE CRESCUTE PENTRU SĂRĂCANI SI RENUNTAREA LA ORICE FEL DE CRESTERE A REDEVENTELOR LA PETROL & GAZE

5-11-2013 7 minute Sublinieri

CUM DEPLASEAZA PRESA CORPORATISTA ATENTIA DE LA POLITICILE NEOLIBERALE LA CHESTIUNEA ”TAXEI PE STALP” SI A (NE)IMPOZITARII BISERICII

CE ZICE FMI DESPRE ROSIA MONTANA

ponta-chitoiu-fmi

Taxele mai trebuie să şi crească. Dar trebuie să privească totuşi vîrful piramidei de venituri, după 5 ani în care sărăcanii  au plătit pe toate căile criza, ba prin TVA, ba prin comisioane abuzive ale băncilor, ba prin salarii micşorate. Reproşul meu la adresa guvernului Ponta e că pune la plată în continuare baza piramidei şi că tace şi înghite în ce priveşte reglementarea minimală a pieţei în zona corporatistă. Aşadar nu sînt de acord cu cei care urlă din oficiu “ce taxe mari” fără să vadă jocul meschin în ansamblu.

Scandalul anului e ascuns bine printre declaraţiile ultimelor zile şi nu îndeajuns discutat. Avem ani de cînd vorbim despre folosirea resurselor, despre felul în care negociem cu marii extractori, şi nu s-a întîmplat nimic! Redevenţele se tot “negociază”, dar de fapt totul pare deja stabilit.

Victor Ponta s-a întîlnit cu FMI şi a scăpat repede printre rînduri chestia:

Vom introduce un impozit pentru construcţiile speciale – şi aici domnul vicepremier vă va da detalii la ce tipuri de construcţii ne referim, nu e vorba de construcţii de locuinţe, ci e vorba despre persoane juridice şi despre construcţiile civile cu un anumit caracter, o creştere a redevenţelor la resursele minerale cu excepţia petrol şi gaze, de 25%, o acciză de 7 eurocenţi la litrul de carburant, fie benzină, fie motorină. (gov.ro)

Din comunicatul oficial despre negocierile cu FMI:

– În privinţa redevenţelor, a fost stabilită o creştere cu 25% a redevenţelor pentru resurse minerale şi naturale, altele decât cele pentru petrol şi gaze, în sensul alinierii la media Uniunii Europene, dar totodată şi a menţinerii potenţialului de competitivitate în sfera investiţiilor din domeniilor respective.

Aşadar, iar a fost băgată poezia cu investiţiile care trebuie apărate. În secret. Era vorba că discutăm public, că analizăm nivelul foarte scăzut pentru redevenţele la petrol şi gaze (alea exploatate clasic). Era vorba că mărim redevenţele şi le orientăm către zone strategice, sănătate, educaţie, investiţii. Nu s-a mai întîmplat. S-a discutat cu FMI (după, probabil, alte negocieri secrete cu marile corporaţii implicate, OMV-PEtrom în primul rînd) şi gata! Scandalul ar trebui să fie imens. AICI. Aşa ajung nişte măriri ale salariului minim şi nişte măriri modice ale pensiilor praf în ochi.

Pe scurt, ne-au făcut iar, într-un mare fel. Corporaţia a făcut legislaţia, de mînă cu FMI şi Ponta. (Băsescu promovează ideea încă de acum doi ani, redevenţe mici pentru investiţii – deci chiar sînt curios cu ce fel de critici o să iasă în următoarele zile, pentru că Ponta îi duce cu brio politica mai departe).

CFR Marfa va intra in restructurare si va fi privatizata la jumatatea anului 2015, Oltchim nu va mai fi privatizata, iar 15% din actiunile Hidroelectrica vor fi vindute pe bursa in mai-iunie 2014, au anuntat luni premierul Victor Ponta si ministrul Finantelor, Daniel Chitoiu, la finalul negocierilor cu FMI.

Bugetul si planul de restructurare ale companiei CFR Marfa trebuie aprobate pana in data de 8 decembrie 2013.

Cei doi au mai spus ca la compania Electrica va fi privatizat un pachet de 51% din actiuni prin majorare de capital, iar pachetul de 15% din actiunile Complexului Energetic Oltenia va fi listat la bursa in trimestrul 4 din 2014.

De asemenea, Daniel Chitoiu a anuntat ca la sfarsitul lunii noiembrie va fi numit un manager profesionist la Hidroelectrica, iar toate contractele vor fi tranzactionate pe bursa de energie OPCOM. “Oltchim nu mai face parte din pachetul de negociere. Nu am discutat nimic despre Oltchim”, a mai spus Chitoiu.

Nota noastra:

Intr-adevar, Ponta sa laudase ca vor fi renegociate redeventele. Aiurea!, a strigat Ilie Serbanescu si asa a fost. Iata ca guvernul a renuntat complet la renegocierea redeventelor la petrol si gaze, desi resursele sunt uriase numai daca ne referim la cele din Marea Neagra. Ca sa mascheze, au ridicat redeventele la alte resurse minerale, insa e evident ca aici interesul corporatiilor nu este la fel de puternic.

Tot acest aranjament care continua politicile in favoarea marilor companii si impotriva micilor “sărăcani” este mascat nu doar de guvern, ci si de presa. Iata, de pilda, pe ce pune accent Gandul – dupa ce mentioneaza mecanismul de cresterea pretului benzinei, ce va antrena scumpiri in serie, focalizeaza pe ”taxa pe stalp” care, totusi, oricat de aberanta ar fi, este doar un simptom al slabiciunii guvernului fata de FMI si corporatii. ”Poporul” nu trebuie sa stie, insa, asta, el trebuie doar sa se revolte, incitat de editorialisti, pentru ca de la aceasta taxa asta stupida (“necesara” pentru ca OMV nu poate fi atinsa cu un pai) sunt exceptate, ca si in alte cazuri, cultele (si nu doar BOR). 

Si uite cum Biserica e iarasi de vina! Pentru taxe, tot in Biserica sa tragem, din obisnuinta si, mai ales, din interes, ca sa protejam marile companii de revolta oamenilor provocata de cresterile taxelor! 

Aici trebuie, insa, semnalat si o slabiciune a Bisericii. Nu in sensul in care ar trebui sa nu mai fie exceptata de anumite categorii de taxe, ci pentru ca trebuie sa constientizeze riscul implicat de o astfel de pozitie cvasi-privilegiata. Ar trebui sa explice faptul ca aceasta exceptare nu e pentru lafaiala unora mari in ierarhie, nici nu s-ar duce doar la catedrala. Ar trebui sa explice faptul ca Biserica inseamna o zona in care oamenii supravietuiesc, si inca pe cont propriu. E o zona in care lucrurile se misca si supunerea la o taxare excesiva ar sufoca, in cele din urma, tot ”sărăcanii”, nicidecum ”barosanii”. Dar ar trebui sa si protesteze fata de apasarea cumplita pe care ceilalti o resimt din partea fiscului, dupa modelul Bisericii Greciei. In orice caz, ceva trebuie facut pentru a sparge acest mit al Bisericii – afacere si pentru a arata ca problema reala nu este aici, ci in modul profund nedrept in care e distribuit costul crizei in care ne aflam. 

Ar trebui arata ipocrizia celor care iau la huo Biserica pentru ca e exceptata de la taxe si care nu zic nimic, in schimb, despre giganti ca OMV-Petrom care fac miliarde din petrolul romanesc! Oare de unde ar veni mai multi bani de la buget, de la taxarea Bisericii sau de la niste redevente de tara normala puse pe exploatarea gazelor si petrolului?! 

După aproape două săptămâni de întâlniri cu reprezentanţii FMI, cu discuţii ţinute la secret chiar cu ajutorul serviciilor speciale, de la tribuna Guvernului şi a USL, liderii actualei puteri fac un bilaţpozitiv al negocierilor: cota unică rămâne 16 la sută, salariul minim va creşte până la 900 de lei, pensiile vor fi majorate cu 3,76%, iar CAS are toate şansele să scadă cu cinci puncte procentuale în 2014. “O performanţă guvernamentală”, a comentat Crin Antonescu, la finalul negocierilor. O performanţă dacă ar fi să privim partea plină a paharului, pentru că măsurile fiscale negociate cu FMI pentru a compensa neîncasările la buget, îi vor afecta indirect pe români , reflectându-se în scumpirea vieţii de zi cu zi. Astfel, una dintre cele mai importante decizii, calcularea accizei raportat la inflaţie şi introducerea uneia noi de 7 eurocenţi pe litru de carburant, va avea ca prim efect majorarea preţului benzinei şi motorinei care va antrena scumpiri în lanţ de la alimente la transport. De asemenea, se vor scumpi alcoolul, ţigările şi cafeaua, produse supuse şi ele accizării.

O altă măsură care va avea impact indirect asupra românilor, prin majorarea preţurilor, este introducerea aşa-numitei “taxe de stâlp“, este vorba despre un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale aparţinând persoanelor juridice exceptate până în prezent, urmând a fi taxate reţelele electrice, eoliene şi hidrologice. “Toate companiile care deţin construcţii speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz.. Nu numai companiile de stat, dar şi companiile private”, a explicat ministrul de Finanţe Daniel Chiţoiu, după discuţiile cu FMI.

Ideea unei “taxe pe stâlp” nu este însă una nouă. Fostul ministru al Finanţelorm Gheorghe Ialomiţianu, a declarat la GÂNDUL LIVE că introducerea unui astfel de impozit a fost cerut de autorităţile locale şi în timpul guvernării PDL. Ialomiţianu a adăugat că a avut dicuţii pe această temă cu societăţile vizate, iar răspunsul acestora a fost că preţul la energie – curent electric sau gaze – va fi majorat până la 20%.

Preţul benzinei sare de 6 lei

Indexarea accizelor la carburanţi cu inflaţia, respectiv cu 3,3%, şi introducerea unei noi accize de 7 eurocenţi pe litru pentru construcţia de autostrăzi ar putea duce la scumpirea benzinei cu 36 debani şi a motorinei cu 35 de bani, reiese din calculele gândul. Astfel, preţul la carburanţi va sări de 6 lei, la cursul de marţi acesta fiind de 6,21 lei pentru benzină şi 6,3 lei pentru motorină.

Astfel, la un plin un şofer va trebui să scoată din buzunar cu circa 14 de lei în plus, în situaţia în care companiile petroliere vor decide să transfere aceste majorări de taxe în preţul carburanţilor.

Calculele au ţinut cont de faptul că acciza reprezintă 28% din preţul de la pompă al benzinei şi 23% din cel al motorinei. Totodată, s-a luat în calcul cursul BNR de marţi, de 4.4356 lei/euro şi un preţ mediu de 5,85 de lei/litru de benzină, respectiv 5,95 lei/litru de motorină.

Înainte de anunţul guvernului, gândul a prezentat cele dou scenarii şi cum se vor reflecta ele în preţul carburanţilor.

Cât costă majorarea salariului minim

Executivul s-a angajat totodată să mărească în 2014 salariul minim pe economie, de la 800 de lei în prezent, la 900 de lei, majorarea urmând să fie făcută în două tranşe, cu 50 de lei începând de la 1 ianuarie şi cu alţi 50 de lei începând din iulie.

Această măsură are impact atât asupra mediului privat, cât şi asupra cheltuielilor salariale ale statului.

În România există la ora actuală 400.000 de bugetari care câştigă sub 1.000 de lei pe lună. Cu toate că nu există o statistică oficială cu privire la numărul bugetarilor care câştigă salariul minim de 800 de lei, cheltuiala salarială anuală necesară pentru a majora veniturile acestor bugetari s-ar ridica la 48 de milioane de lei, circa 10,7 milioane de euro, la un curs mediu de 4,45 lei /euro, potrivit calculelor gândul.

Reducerea CAS-ului, o “gaură” de un miliard de euro la buget

Reducerea CAS-ului ar reduce încasările cu aproape un miliard de euro, reiese din calculelegândul pe baze datelor execuţiei bugetare din primele nouă luni ale anului.

În perioada ianuarie-septembrie, la bugetului asigurărilor sociale de stat s-au colectat contribuţii în valoare de 27,9 miliarde de lei, media lunară fiind de circa 2,3 miliarde de lei. Dacă încasările vor evolua într-un ritm similar şi în ultimele trei luni ale anului, contribuţiile totale colectate la bugetul pensiilor de stat se vor ridica la peste 27,9 miliarde de lei.

Aceste contribuţii sunt colectate atât de la angajaţi cât şi de la angajatori. Contribuţia salariaţilor este de 10,5%, în timp ce contribuţia angajatorilor se ridică la 20,8% din salariul brut.

Astfel, un punct procentual din totalul de 31,3% reprezintă circa 891,3 milioane de lei. Prin urmare, reducerea cu cinci puncte procentuale s-ar traduce printr-o “gaură” la bugetul pensiilor de stat de circa 4,4 miliarde de lei (aproape un miliard de euro), sumă apropiată de echivalentul contribuţiilor colectate timp de două luni.

Pentru a se încadra în ţinta de deficit de 2,2-2,3% din PIB, Guvernul a negociat cu FMI indexarea accizelor la carburanţi cu inflaţia, introducerea unei noi taxe pentru construirea de autostrăzi, impozitarea construcţiilor speciale şi majorarea redevenţelor la resursele minerale cu 25% cu excepţia celor percepute la petrol şi la gaze.

În prezent, redevenţa minieră reprezintă 4% din valoarea producţiei miniere pentru cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice”, potrivit Legii Nr. 85 din 18 martie 2003.

Totodată, în urma discuţiilor s-a convenit reducerea CAS-ului pentru angajator cu 5 puncte procentuale, majorarea salariului minim la 900 de lei şi majorarea pensiilor cu rata inflaţiei.

Guvernul va introduce, de asemenea, un impozitul pe proprietate pentru construcţiile speciale exceptate până în prezent, urmând a fi taxate  reţelele electrice, eoliene şi hidrologice. De excepţie vor beneficia însă în continuare construcţiile aparţinând bisericii.

“Toate companiile care deţin construcţii speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz… Nu numai companiile de stat, dar şi companiile private (…) Stabilim în perioada imediat următoare (nivelul taxării – n.r.) , noi stabilim ca măsură de principiu, măsură ce vom impozita ca şi construcţie specială, depinde de categoria de construcţie specială, va avea o cotă diferenţiată”, a arătat Chiţoiu, luni seara, după discuţiile cu FMI.

Chiţoiu a adăugat că pentru piscină cu destinaţie comericală va fi plătit de asemenea un impozit. Întrebat de presă dacă impozitul va fi aplicat şi pe parcări şi piscine, ministrul a răspuns: “Dacă au personele juridice, da”.

Fondul Monetar Internaţional nu este în postura de a face recomandări Guvernului României în ceea ce priveşte Roşia Montană şi asta deoarece proiectul are implicaţii care depăşesc aria de expertiză a Fondului, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, Guillermo Tolosa, reprezentantul rezident al FMI în România.

“Proiectul Roşia Montană are ramificaţii importante care merg dincolo de domeniul nostru de expertiză. Este vorba de un impact de mediu, prin urmare, noi nu suntem în postura de a putea recomanda Guvernului ceva şi această discuţie nu a intrat în negocierile noastre. Avantajele economice sunt destul de evidente, impactul asupra veniturilor guvernamentale este, de asemenea, clar, dar asta este o parte a imaginii totale, a impactului total acestui proiect. Nu suntem în postura de a evalua acest proiect”, a declarat, marţi, Guillermo Tolosa, reprezentantul rezident al FMI în România, în conferinţa de presă de la încheierea vizitei de două săptămâni.

Plenul reunit al Parlamentului a adoptat, în 22 octombrie, cu largă majoritate, proiectul de hotărâre care prevede prelungirea termenului de depunere a raportului pe care Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului referitor la proiectul de lege privind măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţii miniere în România.


Categorii

1. DIVERSE, Acordul cu FMI, Corporatism, Gazele de sist, Opinii, analize, ROSIA MONTANA

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la “NEGOCIERILE CU FMI AU URMAT AGENDA CORPORATIILOR. Maririle de salarii si pensii – praf in ochi pentru a ascunde TAXELE CRESCUTE PENTRU SĂRĂCANI SI RENUNTAREA LA ORICE FEL DE CRESTERE A REDEVENTELOR LA PETROL & GAZE

  1. Adica…daca imi cumpar o mica eoliana pt. producerea curentului electric si mai iau si niste panouri solare, trebuie sa platesc taxe? Pt. Ce? E vantul si soarele lor?
    Pai.. nu se implineste profetia lui Varlaam care zicea ca si pe aer o sa pua taxa?

  2. Pingback: STAPANII DE LA FMI. Adevaratul guvern al Romaniei si PLANUL ELABORAT AL INGENUNGHERII ECONOMICE a tarii. CAZUL TAROM si tactica “MANAGEMENTULUI PRIVAT” LA COMPANII DE STAT [VIDEO]/ Radu Golban: ROMANIA SI ALTERNATIVELE LA CORSETUL UE [carte pd
  3. Pingback: De ce NU avem nevoie de gazele de sist? DINU GIURESCU si MIRCEA DIACONU la Punctul de intalnire [VIDEO] - Recomandari
  4. Pingback: Cuvantul de plecare al lui Duane Butcher, oficial al Ambasadei SUA: “TAXAREA EXCESIVA” poate deraia “SECURITATEA ENERGETICA”!/ Economia SANTAJULUI COLONIALIST sau cum se bucura americanii si rusii de BANII SARACILOR ROMANIEI - Reco
  5. Pingback: ROMANIA – COLONIE PETROLIERA? Guvernul Ponta, acuzat ca vrea SCADEREA REDEVENTELOR - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare