OLIGARHUL CIOCOLATEI – noul presedinte al Ucrainei/ ”STARE DE RAZBOI” in Donetk/ CRIMEEA – NON-NEGOCIABILA pentru rusi/ Rusia instituie UNIUNEA ECONOMICA EURASIATICA/ Georgia neaga intentia de amplasare a unui SCUT ANTIRACHETA

27-05-2014 12 minute Sublinieri

CONFRUNTARI DURE LA DONETK

UPDATE

  • Mediafax:

CRIZA DIN UCRAINA: Insurgenţii proruşi susţin că 30 de rebeli au fost ucişi

CRIZA DIN UCRAINA: Atac al separatiştilor proruşi asupra aeroportului din Doneţk. Armata a lansat o “operaţiune antiteroristă”. Locuitorii din Doneţk, sfătuiţi să nu iasă din casă – FOTO, VIDEO

În timp ce în Uniunea Europeană se forma un „cutremur politic”, după cum a fost descris votul antisistem din cadrul Europarlamentarelor, Ucraina respingea fără echivoc extremiştii şi se dădea un vot moderat. Miliardarul Petro Poroşenko, „oligarhul ciocolatei”, a fost ales preşedinte din primul tur, la aproape 40 de procente distanţă de Iulia Timoşenko, odată eroina Maidanului. Exploatând nevoia unei imagini paterne, a unui lider ocrotitor în perioade de criză şi pericol existenţial, Poroşenko a obţinut cea mai solidă victorie a unui preşedinte ucrainean din 1991 încoace. Oamenii au votat stabilitatea şi au demonstrat că paradigma Est-Vest, care a trasat o graniţă artificială în Ucraina, este falsă. Poroşenko nu are un program politic concret, dar lui îi revin două sarcini: să oprească războiul din est şi să îmbunătăţească relaţiile cu Vladimir Putin. Expertul ucrainean Sergyi Gerasymchuk (Strategic and Security Studies Group), Octavian Milewski (Center for Eastern Studies) şi Cristian Ghinea (Centrul Român de Politici Europene) comentează pentru Gândul rezultatul alegerilor din Ucraina:

Donbasul nu va deveni Somalia, a fost promisiunea pe care miliardarul Petro Poroşenko (48 de ani, 1,6 miliarde de dolari, conform Forbes) a făcut-o electoratului ucrainean care i-a acordat, duminică, un vot cum niciun alt preşedinte al Ucrainei nu a mai primit în ultimii 23 de ani. Cu cele 54 de procente pe care le are în rezultatele oficiale anunţate luni seară, „oligarhul ciocolatei” a obţinut „cea mai răsunătoare victorie” din 1991 încoace, a subliniat pentru gândul Octavian Milewski, Think Vişegrad Fellow al Center for Eastern Studies (OSW). „Nu există precedent prin care un preşedinte ucrainean să fi obţinut victoria din primul tur, la o distanţă de aproximativ 40% de următorul clasat. Poroşenko este cel mai legitim preşedinte al Ucrainei”, crede expertul, care admite că succesorul lui Viktor Ianukovici este un oligargh, dar unul „cu idei benigne şi reformiste despre viitorul Ucrainei”. Foarte important, este şi un proeuropean.

Câştigarea alegerilor din primul tur de către Petro Poroşenko este importantă pentru Ucraina din mai multe motive. În primul rând, îi conferă o legitimitate pe care nimeni nu o mai poate contesta. Pentru prima dată în cele trei luni post-Ianukovici, Rusia recunoaşte puterea de la Kiev, aceeaşi poziţie fiind anunţată chiar şi de preşedintele destituit, Viktor Ianukovici. De asemenea, Ucraina şi, alături de ea, Europa, nu mai trebuie să treacă prin eforturile organizatorice uriaşe ale desfăşurării unui nou tur de scrutin în condiţii de securitate, cu observatori internaţionali şi toate măsurile necesare unui vot corect şi sigur, punctează pentru gândul Cristian Ghinea, director al Centrolului Român de Politici Europene (CRPE).

„Important este şi că Poroşenko a luat voturi atât din est, cât şi din vest, desfăcând astfel paradigma Est-Vest. Pare că electoratul este obsedat de unitate”, este interpretarea votului ucrainean oferită de Ghinea şi întărită, într-un scurt interviu acordat gândul, şi de Sergyi Gerasymchuk, director de programe internaţionale în cadrul Strategic and Security Studies Group, din Kiev. Ghinea subliniază că, în ciuda precedentelor istorice care au arătat că, în situaţii de criză şi război, oamenii votează extremele şi naţionaliştii, ucrainenii au respins orice propunere extremistă.

Paradoxul unui mandat uriaş: candidatul nu a promis nimic concret

Directorul CRPE subliniază că lui Poroşenko i-a lipsit un program politic. El nu a promis paşi concreţi, dincolo de pace în termen de trei luni de la începerea mandatului şi recuperare economică: „Petro Poroşenko nu a zis nimic concret. Are o legitimitate imensă, dar nu e clar pentru ce a câştigat acest mandat. Nimeni nu ştie ce va face Poroşenko”.

Observatorii şi, alături de ei, electoratul, i-au pregătit însă lista de sarcini. Din punctul de vedere al lui Sergyi Gerasymchuk, de la Strategic and Security Studies Group (Kiev), „oligarhul ciocolatei” are două sarcini prioritare: „1. Să oprească războiul. Şansele lui Poroşenko în acest sens sunt relativ mici. Chiar dacă Rusia şi-ar retrage trupele de la graniţa cu Ucraina, este foarte probabil ca tensiunile de o magnitudine mai mică să persiste. 2. Să îmbunătăţească relaţiile cu Rusia. În această privinţă, preşedintele are mai multe şanse”.

Octavian Milewski i-a trasat trei sarcini lui Poroşenko: „1. Reconstrucţia şi consolidarea instituţiilor statului (armată, trupele ministerului de Interne, posibil anumite forme de lustraţie pentru diverse categorii de funcţionari) şi a economiei (datoria enormă şi reforma energetică); 2. Lupta împotriva corupţiei; 3. Controlul asupra teritoriilor din Donbas şi războiul asimetric din Est. La acestea s-ar putea adăuga reconcilierea naţională, însă acesrta trebuie să fie obiectivul pe termen lung.

Experţii consultaţi de gândul susţin că Poroşenko are şi legitimitatea, şi competenţele, şi experienţa necesare pentru a ţine piept Rusiei.  Noul preşedinte al Ucrainei îl cunoaşte bine pe Vladimir Putin, pe care l-a descris drept „un negociator puternic şi dificil”, cu care poate ajunge la un compromis. Moscova a transmis, luni, semnale că ar putea accepta un dialog real cu Poroşenko. „Petro Poroşenko a dat semnale că cel puţin va încerca să stea la masă cu Putin, însă cu condiţia ca UE şi SUA să aibă rolul negociatorilor”, notează Octavian Milewski.

Ispitele Kremlinului

Din punctul de vedere al ucraineanului, însă, două lucruri nu vor fi deschise negocierii când se va aşeza la masă cu Putin: Crimeea, care, în ciuda referendumului şi a alipirii la Rusia, „este şi va rămâne ucraineană”, şi „orientarea proeuropeană a Ucrainei”. Sergiy Gerasymchuk susţine că este „aproape imposibil” ca Poroşenko să recunoască anexarea peninsulei Crimeea şi „fără îndoială” nici Rusia nu va vrea să negocieze acest aspect, de vreme ce, din punctul de vedere al Moscovei, alipirea acestei regiuni la Rusia este o afacere încheiată.

„Cu siguranţă Poroşenko nu va vrea să repete greşelile predecesorilor săi, şi mai ales ale lui Ianukovici, de a purta negocieri ascunse şi a semna documente obsucure în detrimentul general al Ucrainei”, crede Milewski. Şi Sergiy Gerasymchuk a atins acest punct, respectiv speranţa că Poroşenko nu se va lăsa corupt de Putin. De aceasta depinde viitorul Ucrainei – fie colapsul Ucrainei, fie prăbuşirea preşedinţiei lui Poroşenko, într-un Maidan la fel de sângeros precum cel care l-a destituit pe Ianukovici. „Mulţi ani, Rusia a făcut tot posibilul să îi compromită pe liderii ucraineni, ţinându-i aproape de Kremlin şi folosindu-se de elitele ucrainene corupte pentru a promova ideea unei Ucraine care este de fapt un stat eşuat”, comentează expertul ucrainean pentrugândul.

*

Acesta atrage atenţia şi asupra imaginii de „părinte ocrotitor” pe care şi-a construit-o Petro Poroşenko, tată a patru copii, pentru a răspunde nevoilor electoratului de a vedea un lider gata să îl protejeze de agresiunea „marelui urs”. De altfel, şi Iulia Timoşenko a demonstrat că a înţeles această nevoie, însă ea nu a reuşit să o exploateze la fel de bine. Ucraina, „o societate posttraumatică, a trecut la psihologia războiului şi a avut nevoie de un lider care să dea dovadă de putere. În acelaşi timp, Timoşenko, numită cândva singurul bărbat din politică, se încadrează în mod paradoxal în stereotipul tatălui, dar nu a reuşit să îşi gestioneze campania cum trebuie. Se pare că anii în închisoare i-au afectat puternic intuiţia politică, iar consilierii săi nu au putut compensa această nevoie”, explică directorul din cadrul Strategic and Security Studies Group.

Ce se întâmplă cu Maidanul

Cu un vot chiar mai puternic (57%, faţă  decât Petro Poroşenko a câştigat primăria Kievului Vitali Kilciko, fostul campion de box devenit, la un moment dat, lider al mişcării EuroMaidanului. Luni, Kliciko a anunţat că baricadele rămase pe Maidan, adică în Piaţa Independenţei din Kiev şi pe străzile de lângă ea, vor fi demontate. „Maidanul şi-a îndeplinit obiectivul-cheie, am scăpat de dictator. Baricadele au avut rolul lor şi trebuie dezmembrate. Kievul trebuie să revină la o viaţă normală”, a îndemnat azi Kliciko.

Cristian Ghinea, de la CRPE, se arată rezervat în a comenta dacă noua putere din Ucraina are autoritatea necesară în faţa Maidanului pentru a-i trimite acasă pe cei rămaşi în stradă.

Maidanul are încă o puternică valoare simbolică”, în opinia lui Octavian Milewski. „Luptătorii de pe Maidan au trăit nu numai şocul luptelor şi a celor peste o sută ucişi, dar şi a dispariţiei subite a lui Ianukovici. Nimeni nu se aştepta ca Ianukovici să dea bir cu fugiţii. În prezent, Maidanul este un fel de câine de pază a idealurilor revoluţiei. Revendicările sale despre reforme abia dacă încep să fie satisfăcute prin alegerile preşedintelui (Poroşenko) şi a primarului Kievului (Kliciko)”, mai comentează expertul, avertizând că „reformele radicale şi dureroase” abia acum încep. Iar Maidanul, care a eşuat în 2004, ar putea să nu fie mulţumit şi să dea dovadă de mai multă vigilenţă.

Alina Matiş este editor al ziarului Gândul

  • Mediafax:

Petro Poroşenko susţine că nu va lăsa pe nimeni să transforme estul Ucrainei în Somalia

Viitorul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko a anunţat luni că nu îi va lăsa pe separatiştii proruşi să transforme estul ţării, devastat de o insurgenţă armată, “în Somalia”.

Creditat cu aproximativ 54 la sută din voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, viitorul şef de stat şi-a confirmat, într-o conferinţă de presă, voinţa de “integrare europeană” a ţării şi a declarat că vrea să îl menţină pe Arseni Iaţeniuk în funcţia de prim-ministru. El a anunţat, de asemenea, că va rezerva “foarte probabil” prima sa vizită în străinătate Poloniei, unde preşedintele Bronislaw Komorowski l-a invitat la 4 iunie.

CRIZA DIN UCRAINA: Atac al separatiştilor proruşi asupra aeroportului din Doneţk. Armata a lansat o “operaţiune antiteroristă”. Principalul terminal, atins de obuze – FOTO, VIDEO

Aeroportul din Doneţk, în estul Ucrainei, a fost închis după un atac al separatiştilor proruşi, a anunţat un purtător de cuvânt al aeroportului. O explozie şi tiruri sporadice se auzeau luni după-amiază, în apropiere de aeroportul din Doneţk.

UPDATE 17:20 – Terminalul aeroportului din Doneţk, vizat de obuze ale armatei ucrainene

Principalul terminal al aeroportului internaţional din Doneţk a fost atins de obuze lansate de elicoptere ale armatei ucrainene.

*

În zona terminalului aeroportuar poate fi observată o coloană de fum.

UPDATE 14:55 – Armata ucraineană a lansat o “operaţiune antiteroristă” la aeroportul Doneţk

Armata ucraineană a anunţat că a lansat luni o “operaţiune antiteroristă” la aeroportul de la Doneţk, aflat începând de luni dimineaţa sub controlul unor insurgenţi proruşi, a declarat un purtător de cuvânt al celulei regionale însărcinate cu operaţiunea pentru AFP.

“Operaţiunea a fost lansată la ora (locală) 13.00 (13.00, ora României)”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Mai multe avioane ucrainene de luptă de tip Suhoi-25 şi Mig-29 participă la operaţiune.

“Militari sunt paraşutaţi în acest moment din elicoptere (de tip) Mi-8 şi sunt pe cale să cureţe teritoriul”, a declarat sursa citată.

Un purtător de cuvânt al forţelor ucrainene, Vladislav Seleznev, a scris într-un mesaj postat pe Facebook că avioane ucrainene au distrus un sistem de apărare antiaeriană instalat pe aeroport şi “îndreptat împotriva forţelor ucrainene”.

UPDATE 14:21 – O explozie şi focuri de armă, pe aeroportul din Doneţk controlat de separatişti

O explozie şi tiruri sporadice se auzeau luni, în apropiere de aeroportul din Doneţk, în estul Ucrainei, care a trecut luni dimineaţa sub controlul insurgenţilor proruşi, a constatat un jurnalist AFP.

Fum negru se ridica deasupra zonei aeroportului şi se putea auzi zgomotul produs de avioane de luptă. Toate zborurile au fost anulate luni dimineaţa.

Aeroportul din Doneţk, în estul Ucrainei, a fost închis luni dimineaţă după un atac al separatiştilor proruşi.

“Mai multe persoane înarmate se află în faţa aeroportului şi altele sunt în interior”, a declarat Dmitro Kossinov, purtătorul de cuvânt al aeroportului.

El a adăugat că atacul a fost lansat de zeci de persoane, care s-au prezentat drept “reprezentanţi ai Republicii Doneţk”. Nu au avut loc confruntări armate, a mai afirmat purtătorul de cuvânt. Aeroportul a fost evacuat şi închis, iar zborurile anulate.

Cu puţin înainte de ora locală 10.00 (10.00, ora României), trei camioane la bordul cărora se aflau persoane înarmate, purtând uniforme militare, iar unele panglica negru-portocalie a Sfântului Gheorghe, au ajuns la aeroport, a constatat un jurnalist AFP aflat la faţa locului.

Separatişti proruşi au anunţat duminică faptul că nu vor recunoaşte puterea lui Petro Poroşenko şi că vor să continue lupta pentru independenţă.

Încă de duminică seara, miliardarul prooccidental, prezentat ca învingător în scrutinul prezidenţial, a anunţat că una dintre primele sale măsuri în calitate de şef de stat va fi să viziteze regiuni din Donbas, care şi-au declarat independenţa faţă de Ucraina, în urma unui referendum.

Mii de simpatizanţi proruşi care contestă scrutinul prezidenţial din Ucraina au organizat un miting în faţa vilei din Doneţk a omului de afaceri Rinat Ahmetov, patronul echipei de fotbal Şahtior Doneţk, care a criticat deschis mişcarea separatistă prorusă, relatează Itar-Tass, citată de Mediafax.

Comandamentul militar din Doneţk a anunţat că va garanta securitatea reşedinţei lui Ahmetov până la sfârşitul negocierilor dintre reprezentanţii acestuia şi liderii autoproclamatei “Republici Doneţk”.

Negocierile sunt în curs. Sperăm să primim un răspuns până luni”, a declarat Aleksandr Borodai, liderul “Republicii Doneţk”.

Protestele au izbucnit după ce Ahmetov, preşedintele companiei SKM, le-a cerut angajaţilor firmelor sale să intre în grevă în semn de protest faţă de autorităţile separatiste proruse din Doneţk.

Ahmetov, cercetat pentru evaziune fiscală şi fraudă, nu este în Ucraina în acest moment.

Forţele de ordine nu au intervenit împotriva participanţilor la marşul din Doneţk, organizat în timpul scrutinului prezidenţial din Ucraina. Însă, în faţa reşedinţei omului de afaceri Rinat Ahmetov sunt mobilizaţi agenţi înarmaţi având cagule pe feţe, cel mai probabil angajaţi ai unor firme private de securitate. Separatiştii proruşi nu permit derularea scrutinului prezidenţial “nelegitim” în regiunea Doneţk, unde doar 20 la sută dintre secţiile de votare sunt deschise.

Autoproclamata Republică populară Doneţk a instituit luni starea de război pe teritoriul său după reluarea ofensivei de către forţele guvernamentale ucrainene contra bastioanelor proruse din estul ţării, informează EFE preluată de romaniatv.net.

‘Cu începere de la miezul nopţii suntem în stare de război. Obiectivul nostru prioritar este să curăţăm teritoriul nostru de forţele de ocupaţie’, a afirmat liderul regiunii separatiste, Denis Puşilin, citat de agenţiile ruse de presă. Puşilin a făcut acest anunţ după ce ministrul de interne al Ucrainei, Arsen Avakov, a avertizat că operaţiunile antiteroriste contra rebelilor vor fi reluate la finalul alegerilor prezidenţiale de duminică.

  • Mediafax:

Dmitri Medvedev, într-o vizită neanunţată în Crimeea. REACŢIA Kievului

Premierul rus, Dmitri Medvedev, a sosit duminică în Crimeea, într-o vizită neanunţată în fosta regiune ucraineană anexată recent de Rusia, informează agenţia Itar-Tass. Administraţia proeuropeană de la Kiev a denunţat vizita “provocatoare” a premierului rus.

Potrivit Guvernului rus, Dmitri Medvedev a sosit într-o vizită de lucru de două zile în Crimeea.

“Vizita premierului rus în Crimeea ocupată, efectuată exact în ziua scrutinului prezidenţial din Ucraina, este o provocare deliberată care are scopul destabilizării situaţiei în Ucraina”, a reacţionat Ministerul ucrainean de Externe.

“Vizita intră în contradicţie cu dorinţa exprimată de preşedintele Vladimir Putin, privind derularea în mod calm a alegerilor din Ucraina”, adaugă diplomaţia de la Kiev.

Aceasta este a doua vizită în Crimeea efectuată de Medvedev după anexarea regiunii ucrainene de către Rusia. Pe 31 martie, Medvedev a organizat o şedinţă de guvern în Crimeea. Vizita premierului rus are loc în timp ce în Ucraina se desfăşoară scrutinul prezidenţial anticipat, pe fondul conflictului separatist.

Rusia exclude posibilitatea revenirii Crimeei în Ucraina: Este regiune a Federaţiei Ruse, teritoriu rus

Ipoteza revenirii regiunii Crimeea în cadrul Ucrainei, aşa cum doreşte noul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko, este exclusă, afirmă Preşedinţia Rusiei.

“Crimeea este regiune a Federaţiei Ruse, este teritoriu rus şi nu se pune problema revenirii în cadrul Ucrainei”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Miliardarul Petro Poroşenko, ales preşedinte al Ucrainei, a declarat în mai multe rânduri că regiunea Crimeea rămâne “teritoriu ucrainean”. Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în martie, după un referendum local în favoarea independenţei.

“Rusia este pregătită să dialogheze cu Petro Poroşenko”, a spus Peskov, fără a preciza dacă Moscova recunoaşte legitimitatea noului preşedinte al Ucrainei.

Rusia, Belarus şi Kazahstan semnează joi tratatul pentru constituirea Uniunii Economice Eurasiatice

Rusia, Belarus şi Kazahstan vor semna, joi, Tratatul pentru constituirea Uniunii Economice Eurasiatice, organizaţia urmând să fie înfiinţată oficial la 1 ianuarie 2015, anunţă Preşedinţia Rusiei, citată de Itar-Tass.

Tratatul va fi semnat la Astana de preşedinţii celor trei ţări – Vladimir Putin, Aleksandr Lukaşenko şi Nursultan Nazarbaiev.

“Preşedinţii celor trei ţări vor discuta probleme legale de funcţionarea Uniunii Economice Eurasiatice şi a Uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan”, precizează Kremlinul.

“Se va lua în considerare posibilitatea extinderii Uniunii, prin admiterea Armeniei. Crearea Uniunii Economice Eurasiatice va permite un nivel ridicat de integrare. Cele trei ţări asumă obligaţii pentru garantarea circulaţiei libere a mărfurilor, serviciilor, capitalului, forţei de muncă, precum şi pentru crearea unor politici comune în domeniile energiei, industriei, agriculturii şi transporturilor”, explică Preşedinţia Rusiei.

Rusia va face două zboruri de observaţie în spaţiul aerian al României şi Ungariei, între 25-31 mai

Rusia va face două zboruri de observaţie în spaţiul aerian al României şi Ungariei, în perioada 25-31 mai, a anunţat Serghei Rîjkov, directorul Centrului naţional rus pentru reducerea ameninţării nucleare, citat de Itar-Tass.

“Zborurile vor fi efectuate între 25-31 mai cu plecare de pe aeroporturile din Bucureşi, România, şi Kecskemet, Ungaria”, a declarat Serghei Rîjkov, precizând că vor fi folosite avioane Antonov-30B.

Partea rusă a stabilit rutele de zbor cu România şi Ungaria, ai căror experţi vor verifica echipamentele de monitorizare folosite de Rusia şi se vor asigura că prevederile Tratatului Cer Deschis sunt respectate, a mai spus Rîjkov.

În perioada 5-8 mai, o misiune comună Norvegia-SUA a efectuat zboruri de observaţie în spaţiul aerian al Rusiei, cu un avion de observaţie de tip An-30 din România, în cadrul Tratatului Cer Deschis, potrivit unui oficial rus de rang înalt, relatează agenţia Itar-Tass.

“În cursul zborului pe o rută coordonată, specialişti ruşi de la bordul avionului românesc de observaţie (de tip) An-30 vor controla observarea strictă a parametrilor coordonaţi şi utilizarea echipamentului de monitorizare prevăzut de Tratatul Cer Deschis”, a declarat pentru Itar-Tass Serghei Rîjkov, şeful Centrului naţional rus pentru reducerea ameninţării nucleare.

Potrivit lui Rîjkov, avionul de tip Antonov-30 nu este conceput să fie înarmat cu vreun tip de armament. Echipamentul de observaţie montat la bord respectă certificarea internaţională necesară, la care participă şi specialişti ruşi.

Tratatul Cer Deschis a fost semnat în 1992 de 34 de state. Zborurile de observaţie sunt efectuate în spaţiile aeriene ale Rusiei, Statelor Unite şi unor state europene.

Principalele obiective ale Tratatului sunt dezvoltarea transparenţei, acordarea de asistenţă în supervizarea îndeplinirii acordurilor privind controlul armelor, extinderea posibilităţilor de evitare a crizelor şi soluţionarea situaţiilor de criză în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi altor organizaţii internaţionale.

Tbilisi neagă existenţa vreunui plan privind amplasarea unui scut antirachetă în Georgia – presă

Reprezentantul special al premierului georgian pentru relaţii cu Rusia Zurab Abaşidze a declarat luni că nu există un plan cu privire la desfăşurarea unui sistem de apărare antirachetă NATO pe teritoriul Georgiei, relatează agenţia rusă RIA Novosti în pagina electronică.

Un purtător de cuvânt al diplomaţiei ruse, Aleksandr Lukaşevici, a exprimat anterior îngrijorarea Moscovei faţă de cererea ministrului georgian al Apărării Irakli Alasania privind plasarea unui scut antirachetă pe teritoriul Georgiei.

“În ceea ce priveşte declaraţia domnului Lukaşevici, potrivit căreia Georgia speră să găzduiască infrastructuri aparţinând Statelor Unite sau NATO pe tritoriul său, ţin să reafirm din nou că nu există niciun plan în acest sens şi că acest subiect nu este examinat, pentru moment. Este sigur că Moscova nu-l ignoră”, a declarat Abaşidze într-un interviu pentru o publicaţie georgiană.

Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a declarat anul trecut că Georgia ar putea să se alăture forţelor de reacţie ale Alianţei Nord-Atlantice, în 2015. Premierul georgian Irakli Garibaşvili a anunţat în ianuarie că ţara speră să integreze planul de acţiune în vederea aderării la NATO (MAP) la summitul NATO din 2014. Însă preşedintele american Barack Obama a declarat că NATO nu intenţionează să se extindă, pentru moment.

Cooperarea între Georgia şi NATO a început în 1994 cu aderarea Tbilisi la Programul Parteneriatului pentru Pace. După “revoluţia trandafirilor” din 2004, această cooperare s-a intensificat. La summitul NATO de la Bucureşti, în aprilie 2008, participanţii au reafirmat că Georgia şi Ucraina ar putea, la un moment dat, să devină membre ale Alianţei Nord-Atlantice, cu conduiţia să îndeplinească exigenţele organizaţiei.

British Petroleum (BP), una dintre cele mai mari companii petroliere din lume, şi-a confirmat angajamentul faţă de parteneriatul cu Rusia după semnarea unui acord cu cel mai mare producător de petrol al ţării, compania petrolieră rusească de stat Rosneft, în vederea exploatării de şisturi bituminoase în pofida sancţiunilor impuse de guvernul SUA contra directorului general al Rosneft şi a Moscovei, scrie Financial Times.

Contractul a fost doar unul din şirul de oferte semnate la Forumul Economic din Sankt Petersburg, Davosul Rusiei, de către directorul general al Rosnaft Igor Sechin, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin. Sechin a semnat cu BP acordul prin care cele două mari companii petroliere vor exploata împreună şisturi bituminoase din zona câmpurilor petroliere Volga-Ural din centrul Rusiei.

Aceste şisturi sunt minerale com­­bus­tibile care elibe­rea­ză pe­trol când sunt încălzite. Şeful  Rosnaft a ironizat sancţiunile venite din partea SUA şi a spus că “nu mai par atât de ameninţătoare”. De asemenea, grupul petrolier francez Total a semnat recent cu Lukoil, cea mai mare companie petrolieră din Rusia din punct de vedere al rezervelor, un acord pentru înfiinţarea unei companii mixte care va căuta petrol în regiunea Bazenov din Siberia.

Washingtonul a îndemnat companiile occidentale să boicoteze summitul din Sankt Petersburg, însă reprezentanţii unora dintre cele mai mari companii petroliere occidentale au arătat mai degrabă interes pentru afacerile pe termen lung cu Rusia decât teamă faţă de represaliile din partea americanilor.

Bob Dudley, directorul general al BP, nu a semnat personal acordul de 300 milioane de dolari cu Rosnaft, însă a participat la o şedintă cu uşile închise cu liderul rus şi a întărit astfel angajamentul BP faţă de Rusia. Compania britanică este al doilea mare acţionar al Rosneft după statul rus cu o participaţie de 19,7%.

“Cred că este important să participi, să observi şi să asculţi. Avem responsabilitatea să fim alături de partenerii noştri în timpuri dificile” a spus Dudley.

Acordul dintre compania britanică şi Rosnaft este cel mai recent dintre acordurile încheiate de companii occidentale în Rusia. Acestea vor să profite de avantajele lipsei de impozitare pentru aşa numitele “zăcăminte dificil de extras” date de o lege intrată în vigoare în luna septembrie a anului trecut.

Producătorul american de petrol şi gaze îşi construieşte de mult timp legăturile cu Kremlinul, iar în 2011 a intrat într-o afacere de miliarde de dolari cu Rosneft. Putin a acordat directorului general al Exxon, Rex Tillerson, Ordinul Prieteniei, cea mai mare distincţie a Rusiei pentru “mari contribuţii aduse de companie pentru dezvoltarea cooperării în sectorul energiei”. Printre multele acorduri încheiate de Rosneft la “Davosul” rusesc cu mari grupuri petroliere se numără şi acordul de achiziţionare de resurse petroliere şi produse de la compania petrolieră de stat a Venezuelei.


Categorii

1. DIVERSE, Rusia, Ucraina, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

10 Commentarii la “OLIGARHUL CIOCOLATEI – noul presedinte al Ucrainei/ ”STARE DE RAZBOI” in Donetk/ CRIMEEA – NON-NEGOCIABILA pentru rusi/ Rusia instituie UNIUNEA ECONOMICA EURASIATICA/ Georgia neaga intentia de amplasare a unui SCUT ANTIRACHETA

  1. Iata ca alegerile au avut loc, pericolul razboiului au trecut deocamdata, chiar daca el va avea loc pe alte fronturi. Cred ca lucrurile se vor linisti putin cite putin. Putin lost this one! Daca joaca terenul bine, se va alege cu ceva profite economice.

    Iar Ucraina va intra in Nato, poate si in EU eventual si va avea aceeasi soarta ca Romania. Nimic nou.

    The End.

  2. @emma:

    Cu atacuri si pierderi ale partilor combatante in fiecare zi in Donetk? No way…

  3. @ admin:

    Este complicata problema, de aceea am scris “putin cite putin”. Insa acum Ucraina are un lider, Putin nu se mai poate indreptati cu o interventie militara {nu ca era indreptatit inainte, dar putea avea niste scuzie, fie ele intemeiate sau nu}.

    Ramane de vazut daca isi va retrage trupele, asa cum a promis {de 2 ori din cite am citit eu, asa pe sarite}. Si in eventualitatea retragerii trupelor, cit vor rezista separatistii singuri? Desigur ca pot primi ajutor armant de la Putin. Sper insa ca nu se va intimpla pentru ca atunci chiar ca vom avea o situatie a la Syria la granita.

  4. @emma
    Eu nu vad ca acest conflict s-ar atenua – in cele doua regiuni separatiste vor fi mari probleme in continuare.

  5. Si, oricum, Rusia s-a trezit din somnolenta. Pare doar o relaxare temporara, pt. o eventuala urmatoare miscare. Kasparov si Karpov erau doar rusi!

  6. Poate sa aiba si trei lideri Ucraina, deocamdata se confrunta cu niste probleme foarte grave in interiorul tarii. Barem Crimeea a trecut deja la categoria exteriorul tarii. Actualul presedinte se potriveste de minune situatiei si a atins multe categorii de electori. A fost si prorus e si proeuropean a fost si cu Ianukovivi, a fost si impotriva, e si oligarh, dar si politician cu miscari sub forma de evantai, si s-ar putea ca lui sa-i datoreze ucrainienii “retragerea” rusilor inca dinainte sa fie ales. Daca rusii isi dadeau seama ca va fi ales Klicko sau Timosenko, nu avea loc nicio alegere sau in conditii foarte grele. Maidanezii au reusit sa bage tara in gura FMI-ului si de acolo cred ca nu va mai fi scoasa, doar pe bucati, daca se mai divide in viitor, dar deocamdata toti vor fi baieti buni. Mai putin separatistii. Stati sa vedem cand le-or baga si lor pe gat legile cu drepturile homosexualilor si incercarea de-ai atrage catre UE, atunci sa vedem cum incepe sa se zbata estul, daca nu li se baga inca de la inceput un pumn de fier in gura. Ucraina poate sa intre in NATO pur ipotetic, dar cine e atat de picat in cap sa-si bage tara intre ciocan si nicovala? Ca sa faca tara piftie fara sa fie necesar? Bani sa se militarizez nu vor mai avea o perioada buna de timp oricum si nici NATO nu vaneaza calici si cu risc crescut de revolte sociale, zic eu.

  7. Ceea ce pare şocant pentru mine, între multe alte lucruri legate de situaţia din Ucraina, este discrepanţa enormă între tonul produselor mediatice destinate occidentului, nouă inclusiv, şi cele destinate publicului intern. Te uiţi pe RT şi ai impresia că vorbesc despre un serial tv sau un meci de fotbal, în timp ce publicului intern din Rusia îi sunt puse înaintea ochilor victime reale asemenea lor, care le vorbesc limba, le împărtăşesc cultura, persoane îngrozite şi disperate, tehnică militară indigenă (taburi ruseşti, tancuri ruseşti, elicoptere ruseşti, uniforme ruseşti..). Toate acestea într-o tehnică de prezentare alertă, dinamică, tensionată.
    Am scris cu altă ocazie despre faptul că în termen foarte scurt poporul rus va fi pregătit şi motivat pentru un război pe care noi nu reuşim să îl înţelegem încă sau să îl cuprindem cu mintea. Ucaina a ajuns la un război real incredibil de repede, plecând de la un moment festiv, cu încărcătură simbolică.. semnarea acordului de la Vilnius. Din miezul recuzitei europene/civilizate a reformelor, a aquisului, a parteneriatelor, s-a plonjat direct în război. În fine, vă îndemn să urmăriţi pe îndelete, chiar dacă nu înţelegeţi limba rusă. Suferinţa şi frica sunt limbi universal înţelese:

    https://www.youtube.com/watch?v=lV9i3bqFPos

    Dumnezeu să ne miluiască. Doamne, ajută!

  8. @ Stef:

    Eu nu am zis ca nu vor mai fi probleme, ci ca deocamdata, razboiul de care s-a facut atita tam-tam, nu mai este un pericol eminent pentru ROmania. Sigur ca situatia se poate schimba. Mai ales ptr. ca noul pres. al Ucrainei nu a promis nimic! Din cite am citit eu asa pe sarite, este pro EU si pro NATO. Deci cred ca in directia aia va conduce Ucraina.

    Fiind mare ceocolatier, poate va indulci lucrurile, poate nu. Deocamdata nu a promis nimic concret: „Petro Poroşenko nu a zis nimic concret. Are o legitimitate imensă, dar nu e clar pentru ce a câştigat acest mandat. Nimeni nu ştie ce va face Poroşenko”. Deci orice speculatie despre ce se va intimpla, este decit o… speculatie. Nici macar Porosenko nu are un plan despre cum intentioneaza sa resolve problemele Ucrainei. TOtul depinde de cit de talentat este el sa resolve criza Ucrainei si cum se va implica in jocul prolitic cu Rusia si restul lumii.

  9. Pingback: UCRAINA – CONFRUNTARI VIOLENTE CU PIERDERI MASIVE IN EST. Noul presedinte: “Suntem intr-o situatie de razboi” - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare