OTOMAN SHOW OFF. Celebrarea indecenta a CADERII CONSTANTINOPOLULUI de catre Turcia lui Erdogan (Video)
Ceremonie grandioasă în Turcia la 563 de ani de la cucerirea Constantinopolului de către imperiul otoman.
La eveniment au fost un milion de oameni, alături de preşedintele turc Recep Erdogan şi alţi înalţi oficiali. Mulţimea adunată la petrecerea din ţara Semilunei a fost păzită de 5 elicoptere, potrivit B1TV.
Pentru că Turcia a fost zguduită de numeroase atentate în ultimul timp, ceremonia de sărbătorire a celor 563 de ani de la cucerirea Constatinopolului a fost marcată de măsuri speciale de securitate.
Astfel, mulțimea adunată la petrecerea uriașă din Istanbul a fost păzită de cinci elicoptere, dar și un submarin și o fregată unde se aflau 40 de lunetiști de elită.
În plus, zeci de câini polițiști s-au aflat la datorie, potrivit agenției Anatolian, care îl citează pe șeful Poliției din Istanbul.
Participanții la ceremonie au avut parte, printre altele, de un impresionat show aviatic și spectaculoase focuri de artificii.
- DUREROASA SI DE-A PURURI PILDUITOAREA ISTORIE A CADERII CONSTANTINOPOLULUI
- CADEREA CETATII SFINTE: Predici ale Parintelui Simeon Kraiopoulos despre SENSUL DUHOVNICESC AL CUCERIRII CONSTANTINOPOLULUI: “Cu Dumnezeu nu este de gluma! Sa nu ne astupam urechile, fratii mei!”
- 560 DE ANI DE LA CADEREA CONSTANTINOPOLULUI (29 mai). Cronica ultimei batalii a Bizantului. Prefigurarea stapanirii lui Antihrist, precedata de CADEREA IN APOSTAZIE SI DEPRAVARE
- RUGACIUNEA SFANTULUI GHENADIE LA CADEREA CONSTANTINOPOLULUI. “Daca te avem pe Tine, Doamne, nimic n-am pierdut”
- CADEREA CONSTANTINOPOLULUI. Sa recitim impreuna, pentru ca ne priveste…
- “CADEREA UNUI IMPERIU – LECTIA BIZANTINA”: filmul documentar realizat de arhim. Tihon Şevkunov (VIDEO, subtitrat in limba romana). CARE AU FOST CAUZELE DUHOVNICESTI ALE PRABUSIRII IMPERIULUI BIZANTIN?
Doneaza pentru filmul "Scrum"
http://greece.greekreporter.com/2016/05/29/turkeys-continued-siege-of-constantinople-insulting-celebration-of-greek-bloodshed-on-may-29/
Daca cineva mai avea dubii în privința lui Erdogan si a politicii sale , cred ca acum s-a lămurit pe deplin. Faptul ca celebrează cu atata fast si exuberanta , o cucerire care pentru întreaga crestinatate a constituit un moment de cotitură al istoriei , ar trebui sa spună mult întregii lumi , nu doar noua , nu doar aliaților din NATO , nu doar politicienilor si ar trebui sa aiba repercursiuni imediate atât in spectrul politic dar si in cel economic . Dar cum nimănui din UE nu-i mai pasă de credinta crestină si pun in balanța oricare alt tip de interes , când si coana Iuropa mimează un spectacol la Verdun , parca vrând sa ne abată ochii mai abitir de la show-ul turcesc , ce sa mai spui despre mersul actual al lumii nebune , nebune ?….
Spectacolul este splendid, fără cuvinte, să recunoaștem. Dar dacă fac dintr-un război de ocupare și subjugare o sărbătoare, este absurd, irațional și nu reprezintă nici un fel de mândrie națională ci o pată destul de rușinoasă în istoria lor și o dovadă pentru atrocitățile comise de ei. Din punctul meu de vedere, simbolistic vorbind, acest spectacol reprezintă perfect ce se întâmplă la ora actuală în Europa, unde creștinismul este atacat și se încearcă ștergerea din istorie chiar, iar ideologiile anticreștine se propagă cu puterea “tunului” sau a mass-mediei. Și din această cauză au atâta tupeu pentru asemenea eveniment fiind că nici cei de la conducerea Europei nu dau doi bani pe creștinism.
mi- a placut comentariu
Videos are not responsive, looking bad on me tablet, dot tore!
Alfel, superb spektacolu, tre sa recunoastem. Au bani de spart ienicerii – se vede treaba ca afacerile cu alde isisu o mers din plin.
Eu văd în asta mustrarea Domnului, ca să ne arate prin fapta asta a musulmanilor că azi chiar și memoria căderii Cetății Sfinte este batjocorită. Că Cetatea Sfântă a Bisericii Luptătoare a Ortodoxiei cade din nou, în vremea noastră, în zilele noastre. Sau că e în pericol să cadă, înghițită de noua lume, cea satanică, a fraților întru minim dogmatic, care când se închină de trei ori nu se închină Preasfintei Treimi, ci o dată unui mincinos mesia pseudo-creștin, o dată semilunii islamice și o dată stelei sioniste hexagramate.
Se trece de la steaua cu cinci colțuri la cea cu șase colțuri, cum zice Părintele Sfânt Arsenie.
Domnul să ne ierte și să nu ne lase întru nemerniciile noastre!
Acum eu nu inteleg: e prima oara cand turcii sarbatoresc cucerirea Constantnopolului? M ar mira..
Aa, ca au facut mare show asta e altceva (desi nici aici n as baga mana in foc ca e prima oara). Au organizat dupa modelul european, am mai vazut si la altii genul asta de proiectii.
Pe scurt, nu vad motiv de mirare si nici mare noutate in eveniment. Eventual din perspectiva tehnologica, dar nu mai mult…
Dacă pui faptul în contextul lui atât imediat, cât și larg, atunci poate fi înțeles sensul lui real. Altfel, nu.
@Lucian-Octavian Anghel:
Poate. Dar exista si riscul sa am o unica interpretare a contextului care sa imi distorsioneze obiectivitatea analizei.
M-am uitat si eu. Foarte sincer, nu `indecent` este cuvantul cu care as defini acest spectacol. Nu s-a pus accentul pe umilinta invinsilor, cat pe dificultatea cuceririi. Nu am vazut exces de simboluri religioase (exceptie Crucea de la inceput, dar nici aceasta nu a fost infatisata ca fiind spulberata, sau ceva de genul, ci clatinata – ceea ce e f realist).
Era clar ca momentul asta a fost si este pt ei unul care evoca mandria nationala, nu ma mira deloc asta. Spectacolul e grandios dar, dupa mine, realist – a fost un moment teribil si lupta a fost crunta, poate chiar insuficient redata. Sub rezerva comentariilor (pe care nu le inteleg), apreciez acest spectacol ca unul grandios in imagistica dar moderat in mesaj – axat pe fapte, nu pe simboluri.
Socul pe care unii din noi il resimt presupun ca vine din faptul ca vizualizarea acutizeaza constiinta faliei culturale dintre noi si ei – desi aceasta falie a existat dintotdeauna.
Acum din perspectiva criticului de arta :P..
Ma distreaza ca spectacolul incepe grandios, in stilul proiectiilor ocidentale (chiar si linia melodica este de tip european) – dar se termina relativ flasc, proiectia e inlocuita de coregrafie (ceea ce, la nivelul tehnologiei actuale, e mai degraba un regres, aminteste de manifestatiile anilor 80 din statele comuniste), in ambianta melodica a miorlaielilor orientale (la care marturisesc ca personal am alergie, lasand la o parte aspectele religioase, istorice sau politice…).
Nu m-ar mira ca realizatorii proiectiei sa nu fi fost deloc turci, ci europeni, iar amprenta nationala sa isi fi spus cuvantul in parte de final. Seamana f mult cu ce am vazut de cateva ori prin Franta, de ex, desi banuiesc ca prin mai toata Europa asta e maniera de aniversare a evenimentelor istorice cu semnificatie nationala…
Clar.
@ Lucian-Octavian:
Unde vezi asa ceva? Cred ca genul asta de afirmatii sunt, in general, prea putin responsabile si, daca se refera la “Sinodul” din Creta, sunt deja total caduce. Iar din partea fratiei tale chiar ma asteptam la mai mult.
Mie mi se pare mai degraba semnul ca “turcilor li se apropie coliva” (cuv. Paisie Aghioritul).
Îți mulțumesc fratele meu pentru cuvintele blânde și de bunătate, deși nu le merit. Să nu te aștepți la ceva bun din partea mea. Și nici frații de aici să nu se aștepte. Cred că nu este cineva mai ticălos ca mine dintre toți de aici, și talpa și urâciunea cea mai netrebnică mă aflu. Să știți! Nici nu ar trebui să-mi deschid gura și să scriu aici. Și asta să știți!
Eu am o minte proastă și trăirea mea e gunoi înaintea lui Dumnezeu. Și nu spun asta cu smerenie, ci cu sinceritate. Smerenia e atunci când cineva e 1 și se arată că fiind 0. Iar când cineva e 0 și se arată că este 0, aceea e în cel mai bun caz sinceritate.
Dar mai devreme nu am vorbit despre ziduri sau drumuri sau clădiri, când am zis Cetatea Sfântă. În profeție Sfântul Paisie vorbește despre cetatea fizică a Constantinopolului. Vorbim deci de lucruri foarte diferite.
Dar mai îngăduiți-mi să adaug un cuvânt care nu e de la mine, după obicei. Și apoi mă retrag pe subiect.
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/10/07/profetiile-cuviosului-paisie-aghioritul-despre-turcia-grecia-cipru-si-cum-incepe-razboiul-mondial/
“„Zdreanţa roşie, secera şi ciocanul, steaua cu cinci colţuri o să dispară, dar va veni steaua cu şase colţuri, anarhia, şi va fi vai şi amar de lume (…) Asta va fi peste mulţi ani, şi nouă, Dumnezeu nu ne va hărăzi să vedem acele vremi (…) Mie nu-mi va fi dat să văd, după sărbătoarea deşartă a victoriei, câţi dintre cei drepţi au mai rămas. Căci după această victorie deşartă, puţini dintre cei drepţi vor fi în picioare şi la sărbătoare. Peste tot vor fi naimiţi (vânduţi duşmanului) şi abia atunci va începe o noua luptă, fără jertfă de sânge, dar la fel de lungă ca şi cea pe care am început-o noi acum!”
Apocrife greu de datat şi, în acelaşi timp, ciudat de actuale, cuvintele părintelui par să ne certe. Degeaba ispitim viitorul în căutarea unor întâmplări uimitoare. Degeaba cercetăm amintirile făgărăşenilor care l-au cunoscut şi mergem în pelerinaj la Prislop, pentru a cere răspuns la crucea şi ţărâna mormântului. Adevărul e mult mai aproape de noi. Marele şi adâncul său discurs profetic se află chiar sub ochii noştri, la doi paşi de Bucureşti, într-o modestă bisericuţă de ţară. Acolo, în icoanele şi chipurile de sfinţi de la Drăgănescu, e răspunsul. Acolo trebuie să găsim mesajul şi cheia de înţelegere a spuselor părintelui. Aşa cum observa marele profesor de mistică teologică, Nichifor Crainic, părintele Arsenie a aşternut pe varul bisericii nu ipostaze şi scene biblice, ci predici fierbinţi, cugetări şi gânduri mustind de întrebări şi înţelesuri. Pe zidurile de catedrală ţărănească de la Drăgănescu, părintele a pictat crezul său, deopotrivă cu taina unui mesaj profetic, pe care nimeni – nici teologi, nici oameni de artă – nu au încercat până acum să-l cerceteze şi să-l înţeleagă.”
“Pe zidurile bisericii din Drăgănescu, semnificaţiile se succed în straturi suprapuse. Nici un chip de sfânt nu seamănă cu altul. Chiar şi în mulţime, în Ceata celor Drepţi, privirile Cuvioşilor exprimă gânduri şi voinţă proprie. Pictura nu fixează gesturi anume şi nu opreşte din drum paşii vreunui Apostol, cum se întâmplă pe zidurile altor biserici. Pictura de la Drăgănescu se unduieşte, tresare, pâlpâie, respiră şi se înalţă din teluric, spre apoteoza Învierii pe Cruce şi întărirea mesajului lăsat de părintele, ca o ultima avertizare: „Să nu credeţi că veţi intra după moarte în Împărăţia în care nu aţi trăit pe pământ”.
Cu siguranţă, era un semn de despărţire, dar şi de întărire a ceea ce se spune că profeţise pentru ultima oară poporului român, cu puţin timp înainte de căderea comunismului: „Îmi pare rău pentru voi. Frica e de la diavol… Îmi pare rău pentru voi. Vor cădea mulţi dintre cei aleşi. Vă vor pune impozite, taxe şi alte dări. Nu veţi mai putea fi sfinţi… Acum nu mai e timpul sfinţilor. Acum începe timpul mucenicilor”.”
“E limpede că nu poţi să-l iubeşti pe Dumnezeu şi să I te apropii cu o câtime măcar, dacă nu eşti un pic vizionar şi poet, dacă nu repeţi şi nu crezi odată cu părintele ca prezentul nici nu ne domină şi nici nu ne aparţine. Atunci când ne ocupam prea mult de el, prezentul e o iluzie şi o capcana. Să nu-l preamărim niciodată.
„Prezentul”, spunea cuviosul Arsenie Boca, „e doar viitorul trecutului”.”
http://www.fundatiaarsenieboca.ro/Articole-preluate-din-pres%C4%83-%C5%9Fi-internet/profetia-pictata-a-parintelui-arsenie-boca.html
Iertați-mă. Nu pot mai mult acum.
Smerenia e atunci când cineva e 1 și se arată că fiind 0. Iar când cineva e 0 și se arată că este 0, aceea e în cel mai bun caz sinceritate.
Ma uimiti ! :))
Sanatate si buna voire.
@ Lucian-Octavian
Sa nu va suparati pe mine cumva.
Mai sunt si -1, … desavarsirea neavand hotar..
Domnul să miluiască, frate Petre!
Mai vorbim și noi într-o formă ușor de înțeles, când nu ne pricepem la mai mult.
@ Lucian-Octavian:
Nu, aparent doar. Nici nu ar avea sens sa vorbesti despre caderea cetatii fizice, care acum e doar celebrata. Deci am inteles foarte bine despre care cadere vorbesti acum. Dar am spus ca nu sunt de acord si am adaugat ceea ce cred despre jubilarea de acum a otomanilor, care, nu stiu, sarmanii, ca si pamanteste, biruinta lor e una care se va intoarce degraba in amarnica zdrobire.
http://sputniknews.com/europe/20160604/1040779298/turkey-germany-armenia-genocide.html
Russia is showing uncharacteristic prudence—Why, and will it last?
http://www.brookings.edu/blogs/order-from-chaos/posts/2016/06/02-russia-prudence-nato-baev
http://www.agerpres.ro/externe/2016/06/06/noua-vizita-a-lui-benjamin-netanyahu-la-moscova-07-33-46
Bibi se duce in vizita la Moscova. Cica pe masa de discutii ar fi Înălțimile Golan care conform acordului de pace care se negociaza acum in Siria, ar fi recunoscute ca fiind ale statului sirian. atat doar ca Bibi tine sedinte de guvern acolo:
http://www.agerpres.ro/externe/2016/04/17/israel-sedinta-de-guvern-duminica-pe-inaltimile-golan-01-47-36
desi:
http://www.ziare.com/international/israel/israelului-nu-ii-este-recunoscuta-o-parte-din-teritoriu-nici-de-ue-nici-de-sua-1418096
si atunci, in lipsa de sustinatori, Bibi cere sprijinul Rusiei pentru pastrarea castilor albastre in Platoul Golan.
Adica se pune de o pace. Zic si eu!
am si eu o intrebare pentru @toti
dar in special pentru @lucian octavian anghel si @s.n.
Sa zicem ca maine sinodul BOR ar hotara ca preotii sa slujeasca in trening, sau asa, mai casual.
Ar fi asta o erezie?
@enkidu
Cu mintea mea gandesc ca Liturghia e mai importanta decat imbracamintea. Liturghia e ceea care mai tine lumea. Jertfa Fiului e ceea care ne tine sufletul, indrazneala in a cere mila Celui Preainalt. Iar daca vremile vitregi vor da aceasta hotarare, eu zic ca nu este o erezie.
Totusi ar fi o bataie de joc la adresa Celui Preainalt, daca vremile nu sunt vitregi, ci doar arhierei slabi, cozi de topor…
Buna intrebare mai pui frate, chiar nu m am gandit la aceasta, nu sunt bun in materie de Biserica, dogme, erezii… Am raspuns daca a ti intrebat.
Is curios cum ar fi dupa altii ..
Abia acum am văzut întrebarea enkidu-le, dar ți-a răspuns fratele Petru destul de bine: “Totuși ar fi o bătaie de joc la adresa Celui Preaînalt, dacă vremile nu sunt vitregi, ci doar arhierei slabi, cozi de topor…”
Duhul în care se face și motivul pentru care se face e important. “Cercetați duhurile…”
Poate îți răspunde Sfântul Vasile cel Mare, care deși a dăruit tot ce avea, până la ultimul colț de pânză, când slujea lui Hristos se îmbrăca în veșminte de nespusă slavă.
multumesc pentru raspunsuri
Serghei Lavrov: Rusia nu va ataca niciodată nicio țară membră a NATO
http://www.agerpres.ro/externe/2016/06/07/serghei-lavrov-rusia-nu-va-ataca-niciodata-nicio-tara-membra-a-nato-09-30-07
Mahomed al II-lea, “cuceritorul Cetatii de necucerit” sa fi fost oare cucerit de catre ortodoxia pe care ar fi imbratisat-o in ultimii ani ai vietii si pricina pentru care ar fi murit otravit?
http://www.typos.com.cy/cat/8/article/17988
http://antipliroforisi.blogspot.ro/2014/11/t.html
@carmen
Mahomed al II-lea, “cuceritorul Cetatii de necucerit” a fost cucerit de oportunitatea crearii unei schisme intre catolici si ortodocsi, si a fost factorul determinant al Schismei Ortodoxe.
1453 Fall of Constantinople: Muhammad II imposes the Orthodox Schism
At the Council of Florence, the scholarly George Scholarios had called upon them to embrace the Union of the Churches. A short time after his return to Constantinople, however, he retracted. After the fall of Constantinople, Scholarios revealed his true motives by accepting the position of Patriarch offered him by the Turkish Sultan, his expensive gifts and a full exemption from the taxes he levied on the Christians.
https://www.amazon.com/1453-Fall-Constantinople-Muhammad-Orthodox/dp/2951521359#customerReviews
https://www.abebooks.com/1453-Fall-Constantinople-Muhammad-imposes-Orthodox/10981508232/bd
Gennadius II (Georgios Kourtesios Scholarios) (c. 1400 – c. 1473), Ecumenical Patriarch of Constantinople (the first under Turkish rule) from 1454 to 1464, philosopher and theologian, was one of the last representatives of Byzantine learning, and a strong advocate of Aristotelian philosophy in the Eastern Church.
Scholarius becomes historically important when, as judge in the civil courts under John VIII (1425–1448), he accompanied his Emperor to the Council of Ferrara-Florence, held in 1438–1439 in Ferrara and Florence. The object of this endeavor was bringing a union between the Greek and Latin Churches, which he supported at that time. He made four speeches at the council – all exceedingly conciliatory.[citation needed]
At the same council appeared the celebrated Platonist, Gemistus Pletho, the most powerful opponent of the then dominant Aristotelianism, and consequently an antagonist of Scholarius. In church matters, as in philosophy, the two were opposed — Pletho advocated a partial return to Greek paganism in the form of a syncretic union between Christianity and Zoroastrianism;[citation needed] while Scholarius, more cautious, pressed the necessity for ecclesiastical union with Rome on doctrinal grounds, and was instrumental in drawing up a form which from its vagueness and ambiguity might be accepted by both parties. Scholarius was at a serious disadvantage because, being a layman, he could not directly take part in the discussions of the council.
Return to Constantinople
Despite his advocating the union (and berating many of the Orthodox bishops for their lack of theological learnedness), when he came back to Constantinople, like most of his countrymen, he changed his mind.
https://en.wikipedia.org/wiki/Gennadius_Scholarius