Parintele Metodie de la Optina despre actele cu cip si lucrarea “tainei faradelegii”: “ORICINE TRAIESTE IN PACAT ARE DEJA SEMNUL LUI ANTIHRIST PE FRUNTE SI PE MANA DREAPTA, CHIAR DACA REFUZA DOCUMENTELE DE IDENTITATE”
Am primit pe mail, purtand girul si beneficiind de verificarea atenta a unui duhovnic de incredere de la manastirea Putna, o parte din corespondenta unei fiice duhovnicesti ale sale cu un parinte duhovnicesc intelept, apartinand vechii si sfintei Lavre a Optinei, Ierom. Metodie, despre mai multe dintre problemele care tulbura de cateva luni viata Bisericii noastre si nelinistesc credinciosii, din pricina precipitarii simultane a actiunii celor doua fronturi extreme ale vrajmasului. De o parte avem lucrarea tot mai agresiva, “de-a stanga”, a autoritatilor lumii, inspre sugrumarea totala a crestinilor si a vietii normale si libere pe pamant, iar de cealalta parte, “de-a dreapta”, ca o alta mana a “sistemului”, explozia manifestarilor de tip fanatic, zelotist sau a provocarilor primejdioase din partea falsilor sau doar inselatilor “luptatori” anti-sistem.
Redam mai jos o prima parte a raspunsurilor parintelui Metodie, traduse din limba engleza (putem pune la dispozitie celor neincrezatori si varianta originala) pe subiectul care a inflamat si a dezbinat cel mai tare in aceste sapatamani pe o parte dintre bloggeri si comentatori, nadajduind ca, si prin aceste cuvinte pline de discernamant, vom putea gasi, cat mai multi, calea imparateasca, fugind deopotriva de somnul nepasarii si al “linistii” celei rele (“nu e nimic grav”, “nu e nicio problema”, “nu va faceti griji”, etc), de pacatul orbirii, al ignorarii semnelor vremurilor, dar si de agitatia irationala si de “solutiile” nechizbuite si extremiste, pentru a nu ne preda, prin niciuna din acestea, in mainile vrajmasului care ii vaneaza ca sa-i inghita chiar si “pe cei alesi”!
Mentionam ca ne asumam si ca recomandam aceasta pozitie, pe care o simtim in Duhul lui Dumnezeu si pe care am intalnit-o si la majoritatea duhovnicilor cu care am vorbit sau de la care am primit marturii in aceasta vara, inclusiv in ultimele zile, o parte dintre ei fiind arhicunoscuti ca marturisitori impotriva ecumenismului si a sistemului antihristic, sustinatori ai apelului de anul trecut al parintelui Justin. O parte dintre aceste pareri nadajduim sa se auda si public in perioada urmatoare.
Si inca o mentiune esentiala: ORICINE NE VA PUNE IN SEAMA ALTE IDEI, ORICINE VA AFIRMA SAU VA INSINUA CA NE-AM FI SCHIMBAT CONVINGERILE SI OPTIUNILE, CA AR EXISTA VREO ASEMANARE INTRE CEEA CE SUSTINEM SI PUNCTELE DE VEDERE ALE OFICIALILOR “SISTEMULUI”, CA AM INDEMNA LA “DORMITARE”, LA CONFORT SI VIATA CALDUTA SAU LA ACCEPTAREA BULETINELOR BIOMETRICE, PUR SI SIMPLU DOVEDESTE CA ESTE RAU-INTENTIONAT!
Fratilor de la razbointrucuvant,
Va trimit atasat raspunsul la cateva intrebari pe care le-am adresat manastirii Optina, si anume parintelui ieromonah Metodie Kapustin, despre care as vrea sa va spun şi cateva cuvinte pe care le-am extras si eu din conversatiile noastre anterioare. Parintele Metodie are 42 de ani, este in manastirea Optina din 1998, este inginer electronist (a absolvit facultatea de Stiinte Fizice din Moscova), iar inainte de a intra in manastire a lucrat in industria de sonorizare / audio. Actualmente este directorului Departamentului de Publicatii al manastirii Optina si membru al corului manastirii.
” – Ce ar trebui sa facem noi, crestinii, in ceea ce priveste noile documente de identitate (cu cip, biometrice) care se impun de catre stat?
– Draga Violeta,
Când vorbim despre chestiuni legate de Apocalipsă, în primul rând ar trebui să ne reamintim ceea ce a spus Sf. Apostol Pavel (sublinierea cu litere mari îmi aparţine):
2 Tesaloniceni, cap. 2
1. În privinţa venirii Domnului nostru Iisus Hristos şi a adunării noastre împreună cu El, vă rugăm, fraţilor,
2. Să nu vă clintiţi degrabă cu mintea, nici să vă spăimântaţi – nici de vreun duh, nici de vreun cuvânt, nici de vreo scrisoare ca pornită de la noi, cum că ziua Domnului a şi sosit.
3. Să nu vă amăgească nimeni, cu nici un chip; CĂCI ZIUA DOMNULUI NU VA SOSI PÂNĂ CE MAI ÎNTÂI NU VA VENI LEPĂDAREA DE CREDINŢĂ ŞI NU SE VA DA PE FAŢĂ OMUL NELEGIUIRII, FIUL PIERZĂRII,
4. Potrivnicul, care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu, sau se cinsteşte cu închinare, aşa încât să se aşeze el în templul lui Dumnezeu, dându-se pe sine drept dumnezeu.
5. Nu vă aduceţi aminte că, pe când eram încă la voi, vă spuneam aceste lucruri?
6. Si acum ştiţi ce-l opreşte, ca să nu se arate decât la vremea lui.
7. Pentru că TAINA FĂRĂDELEGII SE ŞI LUCREAZĂ, până când cel care o împiedică acum va fi dat la o parte.
8. Şi atunci se va arăta cel fără de lege, pe care Domnul Iisus îl va ucide cu suflarea gurii Sale şi-l va nimici cu strălucirea venirii Sale.
9. Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui satan, însoţită de tot felul de puteri şi de semne şi de minuni mincinoase,
10. Şi de amăgiri nelegiuite, pentru fiii pierzării, FINDCĂ EI N-AU PRIMIT IUBIREA ADEVĂRULUI, CA EI SĂ SE MÂNTUIASCĂ.
11. Şi de aceea, DUMNEZEU LE TRIMITE O LUCRARE DE AMĂGIRE, CA EI SĂ CREADĂ MINCIUNI,
12. Ca SĂ FIE OSÂNDIŢI TOŢI CEI CE N-AU CREZUT ADEVĂRUL, CI LE-A PLĂCUT NEDREPTATEA.
13. Iar noi, fraţilor, iubiţi de Domnul, datori suntem totdeauna să mulţumim lui Dumnezeu pentru voi, că v-a ales Dumnezeu dintru început, spre mântuire, întru sfinţirea duhului şi întru credinţa adevărului,
14. La care v-a chemat prin Evanghelia noastră, spre dobândirea slavei Domnului nostru Iisus Hristos.
“Omul fărădelegii” este, în rândul creştinilor ortodocşi, o expresie folosită pentru a numi antihristul, care va conduce întreaga lume de unul singur şi în cele din urmă va ajunge să ceară să fie venerat ca pe Dumnezeu, dar va fi înfrânt de către Domnul Însuşi şi va fi aruncat în focul veşnic. Povestea ultimelor zile ale acestei lumi ne este prezentată în Cartea Apocalipsei. Cartea este foarte înaltă (pentru mintea noastră) şi alegorică, şi au fost chiar sfinţi părinţi care nu au îndrăznit să o interpreteze. Nici eu nu îndrăznesc, dar aş vrea să subliniez câteva realităţi evidente din viaţa noastră de astăzi.
După cum vedem acum, “căderea” nu a avut loc încă în mod total, “omul fărădelegii” putem spune că nu ni s-a descoperit încă, şi mai mult, vedem un interes crescut în lume pentru creştinismul ortodox [nota noastra: interesul acesta poate fi inselator, dupa gandul nostru]. Totuşi, forţele din umbră, “taina fărădelegii”, nu se vor opri niciodată din lucrul lor, nici măcar pentru o secundă. Puterea lui antihrist se spune că va fi absolută şi concentrată în mâna unui singur om. Iar noi, acum, putem vedea un proces care este menit să transforme şi să pregătească lumea pentru felul acesta de guvernare, iar numele acestui proces este globalizare. Scopul ei este să unifice toate statele intr-unul singur.
Diavolul nu poate crea nimic, el poate numai maimuţări. După cum ştim din Sfânta Evanghelie, Hristos ne vorbeşte despre “turma Lui mică” de credincioşi pe care îi va conduce la mântuire. Acest grup va fi unit prin Dragoste şi Lege, iar această unire este firească, stabilă şi permanentă, în acord deplin cu cele mai elementare principii ale naturii umane.
Pe de altă parte, satan işi va face şi el propria “turmă mare”, pe care să o conducă spre iad. Cei care fac parte din această turmă se presupune că sunt uniţi întru păcate, ură şi fărădelege. Dar diavolul are însuşirea firească de a dezbina şi de a inspira oamenilor dezgust unii faţă de alţii. Deci nu ar putea niciodată să fie o forţă unificatoare. Asadar, singurul lucru care poate ţine laolaltă “turma mare” este frica. Pentru a controla “turma mare”, trebuie să o ţină în stare de continuă frică. Şi aici putem vedea nevoia evidentă de terorism, care îşi explică scopul prin însuşi numele său. Terorismul este “un câine păzitor al oilor” pentru antihrist, având originile în adâncurile “tainei fărădelegii”. De fapt, terorismul nu are nimic de-a face cu religia islamică, care este pur şi simplu luată drept paravan. Terorismul este într-adevăr în expasiune în lumea zilelor noastre, în fiecare ţară, determinând “turma mare” îngrozită să ceara ajutor şi protecţie din partea autorităţilor, care sunt în principal controlate de către “taina fărădelegii” din interior. Desigur, această protecţie este “cu bunăvoinţă” acordată prin intermediul identificarii şi a controlului total.
Deci trebuie să admitem faptul că este cu certitudine ceva rău în lume astăzi cu privire la toate problemele de identificare. Sfânta Scriptură spune că semnul lui antihrist are, de asemenea, un scop de identificare.
Apocalipsa 13:16-18
16. Şi ea îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte.
17. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei.
18. Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase.
Eu însumi sunt un fost inginer electronist. Legat de “666” din codurile de bare EAN-13, sunt de acord cu faptul că cele 3 linii duble nu sunt citite de calculator ca numere. Dar liniile sunt puse acolo nu pentru computere, ci PENTRU OAMENI. Scanerele iau în considerare doar lăţimea barelor. Şi acele „bare cu 666” sunt aproape întotdeauna mai lungi din punct de vedere vizual decât celelalte, ca să putem vedea „semnul stăpânitorului acestei lumi”.
De asemenea, unul din călugării noştri, fost matematician, a “săpat” odată într-un tabel de codificare a sistemului EAN-13 (deci modul cum sunt produse acele bare), le-a procesat prin câţiva algoritmi matematici simpli şi a descoperit că există un număr real 666 implementat în formă binară. Asta se întâmpla acum 4-5 ani. Dacă vrei, îţi trimit articolul.
Deci pentru mine este evident că toate aceste documente de identificare şi coduri de bare, etc, poartă cu adevărat nişte „semne ale vrăjmaşului” asupra lor. Alt indiciu pentru mine este cât de bine este făcut totul. Este cu adevărat o piesă grozavă de măiestrie diavolească. Nimeni nu poate dovedi că este un păcat să utilizăm codurile de bare cu 666, nimeni nu poate dovedi contrariul, dar conştiinţa noastră rămâne neliniştită, simte că ceva nu este în regulă.
Acestea fiind spune, ce putem face acum?
Ştim foarte bine că diavolul are putere cu adevărat mare în lumea aceasta. Atunci când l-a ispitit pe Mântuitorul în pustie, a spus că i-a fost dată această putere. Toate aceste chestiuni legate de identificare se află sub controlul lui, fără îndoială. Exact ca şi în cazul oricărui păcat pe care îl facem.
Noi înşine nu putem să luptăm nici cu cel mai mic dintre demoni, putem să luptăm numai cu ajutorul Harului lui Dumnezeu. Aşa că, în primul rând ar trebui să ne concentrăm pe agonisirea Harului, pe a duce o viaţă fără de păcat şi a apela în mod regulat la Sfintele Taine ale Bisericii (Spovedanie, Împărtăşanie, etc). Oricine trăieşte în păcat, are deja semnul lui antihrist pe frunte şi pe mâna dreaptă (ca gânduri şi fapte). Şi asta chiar dacă nu primeşte acele documente de identitate şi cipuri.
Nu ştiu sigur dacă este un păcat să luăm noile acte de identitate („măiestria” diavolului şi păcatele mele mă împiedică să văd clar), dar ceea ce ştiu cu siguranţă este că indiferenţa faţă de toate aceste semne ESTE un păcat. Cei care spun: totul este sigur, să nu vă îngrijoraţi, ierarhii care spun că este OK – cred că dau dovadă de o anumită orbire şi este un păcat, după cum văd eu lucrurile. Chiar acest timp ne este hărăzit nouă sub forma unui “examen”. Şi aceia care se bucură de tehnologiile moderne şi nu văd ceea ce pândeşte chiar la spatele lor pur şi simplu nu iau acest examen. FIINDCĂ EI N-AU PRIMIT IUBIREA ADEVĂRULUI, după cum ne învaţă Apostolul.
Obişnuiesc să spun oamenilor: bine, puteţi lua acele noi documente de identitate, dacă nu puteţi trăi fără acestea, dar ar trebui să vă amintiţi pururea că motivul pentru acea “siluire” îl constituie păcatele noastre. Şi să încercaţi să vă pocăiţi cât de mult puteţi, să încercaţi să trăiţi ca nişte creştini adevăraţi, să vă iubiţi vecinii, să vă iertaţi duşmanii, să plângeţi pentru păcatele voastre, etc. Nu vreau să spun prin asta că noile acte de identitate sunt bune, ele sunt ceva rău, sunt meşteşugire diavolească, la fel ca majoritatea celorlalte „realizări” ale civilizaţiei; poţi refuza sa le iei, dar numai dacă EŞTI CAPABILĂ SĂ REZIŞTI.
Sunt oameni pentru care circumstanţele pământeşti permit ca aceştia să nu primească noile documente de identificare – şi, dacă într-adevăr nu le primesc – acesta este un lucru lăudabil, din punctul meu de vedere. În orice societate sănătoasă ar trebui să existe astfel de oameni, care să refuze “fructele” civilizaţiei moderne şi să evite a le utiliza.
Şi să mă întorc acum la cipuri – din punct de vedere tehnic – oamenii nu îşi dau seama că acele cipuri sunt deja asupra lor – datorită telefoanelor mobile. Acestea sunt destul de mari deocamdată, dar posedă toate caracteristicile “Fratelui mai Mare” – identificare personală, localizare a poziţiei unei persoane, acces la cont bancar, microfoane spion, etc. Acest lucru este aşa de limpede. Deci cei care luptă împotriva cipurilor ar trebui să înceapă prin a-şi arunca telefoanele mobile, în primul rând. Serios vorbind, cred că există oameni care pot face lucrul acesta şi în mod cert vor fi răsplătiţi.
După cum văd eu lucrurile, cea mai convenabilă modalitate de a evita acele ispite legate de “tehno-documentele de identitate” ar fi prin alegerea unui fel de vieţuire monahicesc. Deci noi, călugării, ar trebui să ne aşteptăm la persecuţii serioase în viitor, pe drumul acesta al globalizarii”.
- Cititi si opinia fratelui de la Pustnicul Digital
Va recomandam si:
- ATITUDINEA ARHIM. GH. KAPSANIS FATA DE NOUL CARD DE SANATATE DIN GRECIA – EXEMPLU DE ECHILIBRU SI TREZVIE
- RASPUNSURI DE MARE FOLOS SI DE STRINGENTA ACTUALITATE DE LA DOI PARINTI DIN MAN. PUTNA: “Sa avem o atitudine echilibrata, duhovniceasca, sa luptam fara extremisme, exagerari si teribilisme! E NEVOIE DE SOBORNICITATE”
- PR. MIHAI VALICA DESPRE SCANDALUL AFISELOR REFERITOARE LA ACTELE CU CIP si despre cei care “talibanizeaza si transforma Biserica in inchizitie morala”
- Monahul Moise Aghioritul despre sensul preocuparii cu semnele vremurilor: DE LA SPECULATII SI PANICA LA CERCETAREA LAUNTRICA SI PREGATIREA PRIN CAINTA
- CUM NE PREGATIM PENTRU CE VA URMA? POCAINTA, ASTAZI – INTRE “MUCENICIA VIRTUALA” SI INVATATURILE SFINTILOR
- PARINTELE EFREM FILOTHEITUL: “Aceasta NU este pecetea fiarei… Preoţii gresesc dacă îndepărtează credincioşii de la sfântul potir pentru folosirea acestei tehnologii!”
- Cuviosul Dionisie de la Colciu risipeste tulburarea cu privire la actele electronice, pecetluire si vinovatie: “TOTUL ESTE VOINTA OMULUI… NUMAI CAND TI SE CERE O LEPADARE DE HRISTOS, ATUNCEA E PRIMEJDIE!“
- CE VALOARE AU SINCERITATEA SI ADEVARUL FARA DISCERNAMANT? Cuviosul Paisie ne invata cum sa facem binele, cum sa-i indreptam pe altii si cum sa marturisim
- Cuviosul Paisie Aghioritul despre cei care tulbura Biserica cu atitudini extreme, sub pretextele “dreptatii”
- Duminica tanarului bogat: CUM FUGIM DE HRISTOS?
- DIN PROFETIILE CUVIOSULUI AMBROZIE LAZARIS: “Vor veni ani grei, dar nu va temeti!”
- Ce vremuri traim? – Parintele Rafail ne raspunde
- Iara si iara… PERFUZII VITALE PENTRU INCERCARILE VREMURILOR
- Ce avem noi de facut astazi pentru a ne mantui si pentru a ne pregati de incercarile ce vor veni?
- Sa ne reamintim duhul adevaratei marturisiri si care trebuie sa ne fie cautarea primordiala – PARINTELE ARSENIE MUSCALU (VIDEO)
- Cuv. Serafim Rose: Ce sa facem pentru a discerne si a rezista ispitelor acestor vremuri?
- “VEDEŢI SĂ NU FIŢI AMĂGIŢI!” – Parintele Seraphim Rose ne arata de ce e nevoie sa cercetam semnele vremurilor
Doneaza pentru filmul "Scrum"
“Sa nu te indignezi, nici macar in tine, pentru nici o acuzatie nedreapta ce ti s-ar aduce. Este un lucru rau. Si raul incepe prin ganduri rele. Cand te amarasti si te indignezi, fie doar cu gandul, iti strici atmosfera duhovniceasca. Impiedici Sfantul Duh sa lucreze si ingadui diavolului sa mareasca raul. tu trebuie sa te rogi totdeauna, sa iubesti si sa ierti, alungand de la tine orice gand rau.”
“Nu trebuie sa-ti duci lupta crestineasca cu predici si contestatii, ci cu o adevarata iubire ascunsa. Cand contestam, ceilalti reactioneaza. Cand ii iubim sunt miscati si-i castigam. Cand iubim, credem ca noi le oferim ceva celorlalti pe cand, in realitate, intai ne oferim noua insine. Iubirea cere sacrificii. Sa sacrificam cu umilinta ceva de-al nostru, care in realitate este al lui Dumnezeu.”
Părintele Porfirie din Atena
Fratii mei,toti stim ca nu sunt bune aceste documente cu cip. Daca vom obtine posibilitatea de a opta si pentru cartile de identitate model vechi, toate discutiile dintre noi vor inceta.
As vrea sa inteleg ce se intampla la Petru Voda si mai ales de ce se intampla anumite lucruri. Am citit multe lucruri si le voi pe site si pe Apologeticum, o ideea mi-am format asa in mare, dar sincer, peste cateve zile voi pleca in Moldova la manastiri, dar parca mi-e teama sa ajung si la Petru Voda (la calugari). Mi se pare cumva ca-s niste inselati, lepadati, iesiti de sub ascultare…mai pot eu lasa un pomelnic acolo? Intreb si eu. Nici nu stiu ce sa mai zic. De ce se intampla astfel de lucruri, asta as vrea sa stiu.(e clar ca e ceva acolo)
Comentariul #13006 (raspunsul pt. SACCSIV) ar putea fi pus ca postare de sine statatoare fiind deosebit de edificator, in special pt. cei nelamuriti de unde vin frictiunile (si cred ca nu sunt putini).
@ Cristian:
Noi avem sentimentul ca, din pacate, nici macar asa nu ar inceta, fiindca exista niste duhuri care nu se lasa pana nu scornesc mereu cate o tema, cate un scandal, prin care sa ne tina mereu ocupati si in afara noastra, prinsi zi si noapte in galcevi nesfarsite si fara rod, zapaciti si hartuiti pana la netrebnicire. Ca sa ne pregatim mai “bine” de moarte si de plagile sfarsitului, nu, ca sa avem tarie sufleteasca si putere harica sa le traversam cum trebuie, nu? Daca nu e subiectul asta, vine cel al caderii ierarhilor si al compromisurilor sinodului, daca nu e nici acela, avem calendarul, sau altul, si altul… Si problema nu este ca vin subiecte reale, care sigur ca trebuie abordate, ci ca toate vin asa, sub o forma sau alta, cu scandal si cu abordari extremiste, care sa ne tina nu in trezvie, ci doar in tensiune psihica si in nervi intinsi la maximum, cu adrenalina la cote inalte. Acolo unde nu este Duh si nici viata bisericeasca, acolo nu va fi nici masura adecvata, nici luminarea si pacea de a trata cum se cuvine, bineplacut lui Dumnezeu, o tema sau alta. Totul miroase a diversiune duhovniceasca, produsa de vrajmasul mantuirii noastre, cum bine spunea ieri cineva aici. Orice, numai sa nu facem ce trebuie, numai sa nu lucram deloc cu noi insine. Intreba cineva: “cand ne apucam de ceea ce trebuie?”. Chiar asa, cand? 🙁
@Ierom. Lavrentie:
Nu imi place explicatia pe care mi-ati dat-o mai sus. Pai una e sa asociezi numele tau cu 666 si alta e daca te uiti la tv . Acceptarea unui asemenea act duce catre lepadare iar uitatul la tv duce catre murdarire, este foarte clar ca ambele sunt lucruri rele care pot duce pe drumul pieirii dar sunt totusi diferite.
Cred ca mai bine putem sa spunem ca prioritatea crestinului este lupta cu pacatul si apoi lupta cu sistemul fiarei dar in acest moment trebuie sa luptam pe ambele fronturi,fiecare dupa puterea lui,pur si simplu nu putem neglija niciuna nici alta.
Impotriva cipurilor poate sa lupte si un om de alta credinta sau si un ateu sau pagan,care doreste sa fie liber si cat de cat demn dar asta nu se stie cat de mult il ajuta pentru mantuire(adica pentru apropierea de Adevarata Biserica),poate nici nu il ajuta.
La fel e si cu lupta impotriva masoneriei.Orice om poate lupta impotriva ei, dar noi crestinii ortodocsi suntem datori sa luptam pe ambele fronturi(adica si cu pacatul) cu smerenie si intelepciune, bineinteles,nu cu mana pe sabia pagana.
Pentru ca daca noi zacem in patimi si in pacat ,fara sa ne luptam cu ele, devenim tot un fel de masoni.Trebuie sa luptam in primul rand cu masonul sau cipul din noi pentru ca sa putem apoi lupta cu cei din exterior,altfel vom cadea.
De aceea eu ii/ma oblig pe cei care vor sa “lupte” impotriva cipurilor/sistemului antihristic sa mearga in primul rand sa se spovedeasca si sa se tina de un duhovnic si de invataturile Sfintilor Parinti si astfel sa incercam cu totii sa stam cat de cat pe o linie de plutire care duce catre mantuire,asta este datoria noastra si chiar daca vom mai aluneca sau cadea,suntem datori sa mergem pana la capat.
Doamne,ajuta!
@ Eliza:
Iar cand va vor duce ca sa va predea, nu va ingrijiti dinainte ce veti vorbi, ci sa vorbiti ceea ce se va da voua in ceasul acela. Caci nu voi sunteti cei care veti vorbi, ci Duhul Sfant.
Dar ca sa se intample asta, pana acolo, trebuie sa avem rugaciune si sa ne unim cu Hristos, in mod viu, duhovniceste, sa simtim harului Duhului Sfant lucrand statornic in noi, sa agonisim merinde pentru vreme de incercare. Sa ne tinem de un duhovnic bun, care are rugaciune si dreapta socoteala, de la care sa cerem sfat si binecuvantare. Ne preocupam de toate astea? Daca da, toate intrebarile vor inceta, toate dilemele se vor dezlega. Daca nu, o s-o ducem mereu intr-o tulburare si intr-un balans infricosat, si nimic bun nu vom lucra. Iar cand va veni ceasul incercarii, oare vom avea untdelemn in candele? De unde, daca abia atunci vom cauta sa fugim sa-l agonisim? Nu auzim, oare, sau nu intelegem cuvantul parintilor care ne spun, ca, daca suntem doar informati despre toate, insa nu avem har in noi, oricat de viteji am fi acum, ORICUM NE VOM LEPADA?! Fiindca acelea nu vor fi alegeri obisnuite si incercari obisnuite, omenesti, pe care sa le infruntam cu puterile simple, de vointa, ale omului? Am vazut caderea lui Petru, Apostol ales de Hristos si plin de ravna? Cu cat mai departe suntem noi de el?! Sa strigam de astazi la Hristos, cunoscandu-ne neputinta si nevolnicia totala, sa ne ajute si sa nu ne lase sa-L vindem ca Iuda!
Doamne, scapa-ne si miluieste-ne, Maica Domnului, nadejdea celor deznadajduiti si sprijinitoarea celor neputinciosi, nu ne lasa pe noi!
@ “bandit mistic”
Uitatul des la TV si mai ales la tot felul de prostii, poate duce lejer tot catre lepadare si catre “amprentare” cu pecetea duhului antihristic, care ni se incoluleaza in minte si in inima pe nevazute.
Si haideti sa nu mai disecam atata firul in 14… Oricum 100% nu ne vom intelege fiecare cu fiecare, dar macar sa nu ne dusmanim si sa ne vedem fiecare de Cale!
Stim ce avem de facut, haideti sa mai si facem, ca altfel ne epuizam tot timpul si toate puterile vorbind, disecand si comentand… Valabil si pentru noi, deisgur 🙂
@ Roxi:
Am scris despre asta destul, daca ai alte intrebari mai concrete, haide sa discutam pe mail. Nu stim cat ne este de folos sa luam la refec in fiecare zi si ce se intampla la Petru-Voda, mai ales ca e destul cat am aratat ce e acolo, si cine nu crede, se poate convinge singur. Dar asta nu inseamna ca toti sunt niste inselati, infilitrati si razvratiti. Unii insa sunt, asta este situatia. Lepadati noi n-am zis, ci ei spun despre toti. De ce se intampla asa? Credem fiindca au profitat multi de bunatatea fara margini a parintelui Justin.
Exista zeci de alte manastiri, pana la urma, daca vrei sa ai pace si sa dai un pomelnic, fara sa te zdrobesti de ganduri de judecata si de teama, de neincredere, de indoiala.
Doamne, ajuta!
@ Roxi,
Eu am fost la Petru Voda saptamana trecuta, atat la calugari cat si la maici (unde este pr. Iustin). Nu am nimic rau de spus, totul a fost foarte bine. Nu am discutat cu parintii de acolo problema cipurilor, dar toti cei cu care am vorbit au fost foarte deschisi si mi-au vorbit cu prietenie si caldura. Nu cred ca este o atitudine buna sa iti fie teama. Eu te sfatuiesc sa mergi cu incredere sa te inchini la Sf. Mucenici ai Aiudului ale caror Sfinte Moaste sunt acolo. De ajutorul lor avem cu totii nevoie, si viata si jertfa lor sa le avem pilda pentru vremurile pe care le traim si care vor veni.
Doamne ajuta!
http://blog.pustniculdigital.info/articole/266/#comment-1394
http://blog.pustniculdigital.info/articole/268/
Părintele Mihail spune:
Bune observațiile! Autolatria, ipocrizia și duplicitatea celor ce trăiesc și ”emit” asemenea… atitudini sunt, din nefericire, în păruta lor mucenicie imaginară anti-cip și anti-sistem, boli foarte grave care le compromit orice mărturisire și lucrare misionară reale. Păcat că și pe Părintele Iustin îl manipulează și-l antrenează în asemenea exagerări care numai mărturisitoare nu sunt (așa mi-a spus Părintele Adrian Făgețeanu săptămâna trecută).
* Da, actele biometrice cu sau fără cip RFID pregătesc dependența și robia voită! a omului de un sistem politic-economic-social-educațional-medical și alimentar bazat pe niște legi din ce în ce mai anticreștine și antiumane, sistem care va restrânge treptat multe din libertățile personale sub pretextul siguranței (inter)naționale și chiar globale. Mai întâi, ele ni se vor oferi, apoi impune, ca ”cadou” din partea sistemului care ne vrea binele mai bine ca noi. Concluzia este clară: ele trebuie evitate și respinse cu aceeași măsură cu care evităm și respingem toate păcatele… Pe când o dezbatere de anvergura actelor cu cip despre cum să ne creștem copiii (viitorul neamului) protejându-le inocența, copilăria și mintea intregi?
* Dar mie altceva mi se pare mai suspect și mai grav. Să bravezi înainte de termen, anunțându-ți și vrăjmașul ce vrei să faci, cu cine, cum și unde să te refugiezi ca să te aperi de atacurile lui încă nedeclanșate, mi se pare chiar o dovadă de prostie crasă… Nu înțeleg de ce trebuie să spui ce ai de gând să faci când nu te forțează nimic, decât nerăbdarea isterică a unor bloggeri anti-sistem care fac tocmai iscodirea cea bineplăcută… sistemului. Sau ei sunt tocmai agenți ai sistemului și aplică metoda felinarului aruncând momeala pentru aflarea victimelor, a pulsului și a vigilenței lor? Maare atenție, fraților! Nu trebuie să ne consumăm energia cu informarea la zi a invaziei răului și cu plăsmuirea de scenarii omenești de salvare, ci să lucrăm real, pe viu, poruncile lui Hristos și să ne unim cu El în cumințenie și ascultare în Biserica Lui Sfântă Ortodoxă.
* Părintele Adrian ne îndeamnă să sporim duhovnicește, să răbdăm încercările zilnice cu nădejde și rugăciune către Dumnezeu, să dovedim milă și iertare, nu dispreț și ură. Așa vom agonisi noi Duhul Sfânt și discernământul Lui. Să ne rugăm, să ne rugăm, să ne rugăm! Mai mult! Să ne încredem în cuvântul Domnului Hristos. Nu trebuie să ne îngrijim de ziua de mâine, cum sau ce vom mărturisi, ci să împlinim azi poruncile și fericirile lui Hristos, pentru ca la vremea cercetării noastre, mâine, sau din ianuarie 2011, sau după război, sau după atentatele antisemite, sau după construirea templului din Ierusalim, să ne lumineze Însuși Domnul Hristos – Lumina lumii și să ne întărească a-L vesti și mărturisi, nu spre slava noastră ci a Lui, nu prin bravare, ci prin răbdare și cruce, nu cu tulburare și isterie, ci cu multă pace în suflet și echilibru… Nici unul dintre Sfinții Apostoli, Prooroci și Mucenici, nu și-au pregătit nici trâmbițat dinainte prelegerile înaintea călăilor sau a prigonitorilor, ci Însuși Duhul Sfânt le ascundea viitorul, îi întărea în timp și îi învăța să vorbească numai în momentul mărturisirii lor martirice, tocmai pentru a-i feri de mândria cu care și diavolul căuta să-i muște ca să-i piardă la final…
@admin : Va dau dreptate . Mai corect era sa spun ca si actul cu cip si tv-ul si toate relele ne pun pe drumul pieirii, nu stiu nici eu cum sa ma mai exprim. Si eu nu ma dusmanesc cu nimeni de pe acest forum,dar subliniez faptul ca saccsiv nu a fost corect.
@ceea ce spune parintele Adrian.
Intr-o discutie privata pe care am avut-o acum vreo 3 saptamani, chiar un parinte de la Petru Voda a afirmat ca parintele Adrian le-a transmis: “voi, cei de la Petru Voda, nu scoateti sabia!”. De asemenea, in cadrul aceleiasi discutii, Danion a afirmat ca la Petru Voda sunt 7 grupuri, iar aceasta o stie chiar de la cineva care este in Petru Voda de cativa ani.
Imi pare foarte rau pentru parintele Iustin, pentru faptul ca deja nu mai poate stapani ce se intampla acolo. De exemplu, nu cred parintele stie ca apologeticum administreaza site-ul orthoshoc, care contine materiale cu greselile ierarhilor, ca o platforma de lupta importiva BOR. Oare parintele Iustin a binecuvantat asta? Poate cineva sa il intrebe?
Probabil că nu mai are rost să răspund. Aşa cum autorul cărţii “P. Paisie şi marii iniţiaţi ai Indiei” s-a lepădat de Hristos prin idolatrie şi s-a vătămat grav duhovniceşte, cam la fel zic că este şi cu pecetluirea. Are consecinţe, dar şi decurge din anumite atitudini şi concepţii. Ori, dacă nu sunt corecte concepţiile noastre, credinţa, vom cădea cu siguranţă.
@admin: imi permit si eu sa vin cu cateva completari incercand o mica structurare intru simplificare. Voisem a va scrie un mesagiu, iaca scriu aci.
1. a) Se tot declama sus si tare: “nu exista solutii lumesti”. de parca ar fi existat vreodata SI solutii lumesti. niciodata “solutia” crestina nu a fost una lumeasca ci duhovniceasca. Aceasta se stie de doua mii de ani, nu e o revelatie a mileniului doi.
1. b) “vremile de pe urma, vremile apocaliptice”. Pentru un crestin apocalipsa a inceput deja sa se desfasoare de doua mii de ani. Face cumva parte din firescul vietii crestine.
De asta, nici nu ar trebui sa primeze prea mult discutiile pe aceasta tema. Uitati-va numai la roadele promovarii insistente a unor asemenea teme: profetii peste profetii, folosite si interpretate in fel si chip, pe bloguri, printre oameni, acasa. De la Cartea Apocalipsei la subiect de barfa “crestina”. Cu un singur rezultat: panica in randul celor slabi de inger, cautari de solutii lumesti in randul celor unde omul lumesc e mai puternic, ranjete satisfacute si ironii in randul celor care nu au o legatura cu Biserica…Putina credinta iaca unde duce.
2. Solutia? Solutia, medicamentul daca vreti, insasi cheia acestei vieti pamantesti este una singura: pocainta. Tot de doua mii de ani, de cand glasul cel ce striga in pustie a vestit-o cu putere de sus. Insa, dupa cum ne-a dovedit-o istoria omului, marea problema este aceea ca omul NU VREA sa auda glasul acela. Nu ca nu il aude, il aude. Dara nu vrea sa il auda si isi astupa urechile cautand tot felul de alte solutii, tot soiul de alte lupte. Anti-cip, anti-calendar, anti-hrist…pentru ca lupta cu sine e mult mai grea.
3. Pocainta, ca traire. Nu ca filosofie, ca dogma abstracta. Aceasta nu poate fi decat in sanul Bisericii. Acolo unde este harul, acolo unde is Tainele, acolo unde este duhovnicul. Acolo unde este VIATA. E atat de simplu.
Se tot discuta despre cat de nociv este TV-ul, internetul si alte asemenea “minunatii” de siliciu. Nocive sau nu, acestea sunt unelte, masini. Discutiile pe marginea lor sunt INUTILE si cu atat mai inutile cu cat consuma energii care altfel s-ar canaliza catre discutii despre ceea ce conteaza cu adevarat: pocainta, Biserica, Dumnezeu in viata noastra. Aruncati ce nu va e de folos, pastrati ceea ce este (atat in sens duhovnicesc, cat si ca o prelungire in viata de zi cu zi).
4. Iubire. Se vorbeste mult despre iubire, poate prea mult. Dara nu se prea traieste. Daca s-ar trai, s-ar sti ca in iubire nu este frica, frica aceea terorizanta, panica, frunza in vant. In iubire poate exista o singura “frica”, acea frica a despartirii de cel iubit, de cel ce ne iubeste. Asa cum tot in iubire, exista o singura “ura”, una sanatoasa: ura fata de pacatul care ne desparte de cel iubit, de cel de ne iubeste.
Ma uit insa la disputele astea, mai mult sau mai putin virtuale, si vad insa numai frica si ura ce se nasc nu din iubire ci tocmai din lipsa ei. Mie asta mi se pare un semn al vremilor de pe urma, ca dragostea mult s-a racit, chiar si intre frati. Nu cutremure, nu sisteme, nu oculte…oh, nu, ca astea n-ar avea nici o putere daca dragoste ar fi.
5. Mucenicie. Prea multa vorbarie pe aceasta tema, prea multa bravada. Pentru orice ochi cat de cat cercat e destul de simplu sa isi deie sama ca despre mucenicie nu se vorbeste, ci se faptuieste. Mucenicia nu vine din eroism (un sentiment inaltatoriu dara altfel, periculos) ieftin. Mucenicia vine din iubire.
Cum iubire nu exista atunci nici mucenicie nu poate fi. Doara vorbe goale.
6. Faptele credintei. Multe vorbe goale, am zis. Si unde is acestea apai acolo cam lipsesc faptele. Toata ziua pe “net” – e usor a mitralia articol dupa articol, de la lady gaga la tot felul de opinii, gagaite pe absolut orice subiect. Si pentru ca e usor, o fac toti. Cu lejeritate. Fara o minima verificare. Sursele informatiei? Apai ce mai conteaza, daca aceasta serveste interesului nostru. Merge si asa.
Ei bine, nu merge. N-a mers niciodata asa. Acolo unde nu este responsabilitatea cuvantului, acolo nu e decat ratacire. Oricat de bune si de minunate ar fi intentiile.
Articol dupa articol, sminteala dupa sminteala. Asta in timp ce aproapele se svarcoleste langa noi. Insa nu mai avem timp de acesta, avem o Misiune.
7. Misiunea. Multi vad ca, in ravna lor, au ajuns sa considere ca au o misiune sfanta. Ceea ce fac ei este o misiune sfanta, nu poate fi, nu-i asa, decat o misiune sfanta. Ei apara adevarul. Restul, niste habauci. Cine nu e cu noi, e impotriva noastra.
Dara totul nu e, in fapt, decat un teren prielnic pentru rataciri si mai mari. Roadele o dovedesc. Pentru ca de aici catre orbirea unui fanatism inchizitorial nu e decat un pas. In lipsa iubirii, efectuarea acestei treceri nu e decat o chestiune de timp. Inca o data, roadele o dovedesc. Si au tot dovedit-o de-a lungul istoriei, la inchizitie nu s-a ajuns doara pentru ca cineva din Roma dorea controlul absolut, s-a ajuns si pentru ca au existat oameni care sa puna umarul – cu credinta si ravna – la ratacire.
Aduceti-va dara inca o data aminte ca nu voi aparati Adevarul ci Adevarul va apara pre voi.
Si aici, as mai nota inca un amanunt, nu lipsit de importanta: se foloseste de multe ori scuza “slabiciunii” omenesti. Dara numai in fata pacatului. Suntem slabi, vezi Doamne, suntem pacatosi (si asta se declama de cate ori exista ocazia, de cele mai multe ori cu o ipocrizie vadita) si neputinciosi. Nu suntem in stare de nimic, cadem dara si pacatul e mai puternic. Dara iaca cum vine asta numa ca indreptatire.
Altfel, suntem suficient de tzapeni si de puternici nu numai ca sa ne aparam pre noi dara sa ii mai indrumam si pe altii.
8. “Stalpi” ai ortodoxiei. “Mari duhovnici”. Ce ii acela stalp al ortodoxiei, ce ii acela mare duhovnic, cine il face “mare”, cuvantul meu sau Cuvantul? Se tot face parada de asemenea oameni si asta ii rau si subtil de periculos pentru tot crestinul: de la mirean, la duhovnic.
Nu uita, frate crestin, cautand mereu un Mare Duhovnic, vei sfarsi prin a nu avea un duhovnic.
Iara cel mai mare duhovnic e duhovnicul meu. De ce? Pentru ca daca m’am obosit un pic sa il rog pe Dumnezeu sa ma conduca la acesta si l-am gasit, atunci acela e cel cu ajutorul caruia voi merge pre calea Domnului, cu ajutorul lui voi invata sa tac si sa ascult ce are Dumnezeu sa mi spuie. Mai ales daca sunt la inceput de drum.
Atunci cand esti aproape mort de sete, firicelul de apa de langa tine e vital. Daca te apuci sa te gandesti la un izvor limpede de munte si la apa sa minunat de curata, s-ar putea sa te apuci si sa il cauti plecand de langa firicelul cel mic si aproape nebagat de sama. Dar care e langa tine. Si, s-ar putea, cativa metri mai incolo, sa cazi mort de sete.
—-
As incheia cu o remarca ce doreste sa sublinieze un fapt interesant. In toata vanzoleala asta, unde ii parintele Rafail? Si oare ce face?
Oare nu carele cumva ne-a aratat si ne arata prin insasi exemplul sau personal care este calea?
A fost printre noi, a vorbit cat a fost necesar si s-a retras. Fara telefoane, fara internet si alte asemenea. Cine i-a auzit cuvantul si cine il aude, foarte bine. Poate chiara l-a simtit lucrand inauntrul sau si asa sesizeaza si ce diferenta face duhul din spatele cuvintelor.
Cine nu, ori nu era/este pregatit inca ori nu vrea sa il auda. Dara cei ce nu vor sa auza, ce folos sa tot incerci sa arunci margaritare porcilor? Oare nu se vor intoarce si te vor devora? Nu stiu sa raspunz eu…dara cand mai treceti pe la parintele Iustin, intrebati-l aiasta. Bunul parinte probabil o stie mai bine ca oricine acum.
Retragerea in “pustie” (in pustia inimii, ce nu tine de loc), comuniunea in Biserica, cautarea linistii launtrice, rugaciunea ca o convorbire continua cu Dumnezeu, lacrimele, iubirea…
Ca mirean, dupa puterile mele si cu ajutorului lui Dumnezeu, acolo unde sunt, acum ci nu de maine…nu e oare cazul sa urmez si eu exemplul? Este ATAT de simplu.
@ Alin, fratioare, sa nu te superi si sa nu te indulcesti de lauda, dar ai fost pe inima noastra la cel mai inalt grad… cum nu am mai citit de mult ceva atat de odihnitor si limpezitor! Dam slava lui Dumnezeu! Am dori sa facem articol din acest comentariu, daca ai fi de acord. Ne-am bucura mult sa ne cunoastem mai bine, daca vrei. Poate incercam in privat.
Pana atunci, doar o rugaminte: gaseste o initiala in plus fata de prenume sau altceva care sa te particularizeze, fiindca nu vrem sa se confunde numele tau cu al altor Alini, care mai comenteaza prin alte parti sau pe aici, sa nu fie confuzii.
“Tot ieri m-am întâlnit, și tot în piață, cu un alt prieten vechi, fratele C… Pe acesta nu-l mai văzusem de câțiva ani, pâna acum câteva zile, când primesc un email de la el. S-a călugărit de doi ani, a intrat în obștea de la Petru Vodă, și acum se pregătește pentru susținerea doctoratului în teologie. Uite încă unul care nu și-a îngropat talantul…
-Frate C, ce bine că te-am întâlnit. Ce e cu tulburarea asta care s-a făcut pe internet, cu afișele lipite și înlăturate, cu clipurile postate și șterse, cu comunicatele și dezmințirile? În ce constă, concret, păcatul și lepădarea actelor cu cip? De ce s-au lăsat pe planul doi îndemnurile la pocăință și la cultivarea virtuților duhovnicești și se seamănă în schimb în popor panică și îndemnuri la nesupunere civica și mai rău, la dezbinarea familiei? De ce unii se arată mai interesați de vremurile viitoare și de proorocii decât de păcatele proprii, care sunt făcute în vremurile dinainte?”
…
http://parohia-petresti.ro/postate/Silogismele_tradarii.php
Admin,ce bine de Sfintii Brancoveni care,intransigenti si inflexibili fiind,au avut o pozitie de neclintit.Si stii?Tatal lor a fost bun sfatuitor si iubindu-si copiii,i-a ajutat sa nu se lepede de Hristos.Asta voiam sa subliniez.Nu am sugerat ca ar trebui sa mergem la rascoala ci ca trebuie sa ne pastram pe aceeasi linie(drumul spre Hristos).Multa vorba(mieroasa),saracie duhovniceasca.Daca incep sa ma indoiesc de mesajul transmis de unii dintre Ierarhi,atunci e o problema.Si nu e numai a mea…
@Saccsiv,
stimate domn in legatura cu acest articol (aviz altor cititori, contine imagini si cuvinte extrem de indecente):
http://saccsiv.wordpress.com/2010/08/16/muzica-ce-otraveste-mintile-copiilor/
Ca muzica ne otraveste mai ales copii si tineretul stim cu totii. In principiu e bine ca blogurile ortodoxe sa discute despre pericolul reprezentat de cultura pop. Nu inteleg insa de ce a fost necesar sa recurgeti la publicarea unor imagini si citate atat de murdare. Nu e prima data cand o faceti. Nu e destul ca ne sar in ochi si fara sa vrem din chioscurile de presa sau din reclamele stradale? Mai trebuie sa le vedem si pe bloguri care se pretind ortodoxe ba mai mult axate pe lupta anti-sistem?
Publicarea insistenta si repetata a unor astfel de imagini nu se justifica din nici un punct de vedere, indiferent ce motive ati invoca fie ca e vorba de cautatul de simboluri oculte, fie de analizarea efectelor nocive ale muzicii contemporane. Daca tot veni vorba de asa ceva: puteati sa le faceti si pe acestea insa in mod mai discret si cu mai multa decenta.
V-ati pus vreodata problema ce imagine creati dvs. blogosferei ortodoxe si implicit credinciosilor ortodocsi publicand in mod repetat imagini si videouri de acest gen?
Nu cred ca vreti sa ajungem ca restul lumii sa ne priveasca ca pe o banda de habotnici asemanatori extremistilor musulmani care pe de o parte se zgaiesc insistent la imagini cu femei goale iar pe de alta parte le condamna la focurile iadului. Cam asa sunt infatisati barbatii musulmani de o anumita parte a presei americane si dvs. stiti in mod sigur acest lucru…Oare trebuie ca si barbatii ortodocsi sa ajunga sa fie priviti la fel?? Nu mai pomenesc de domnisoarele si doamnele care intra pe blog si de a caror pudoare trebuia sa tineti cont in primul rand.
@ Geo:
De parca cei de aici nu ar pretui si nu ar lua aminte la exemplul martiriului Sfintilor Brancoveni. Totul este sa stim cand este vorba de mucenicie, si cand ne da branci dracul la bravada inainte de vreme. Vi s-a cerut sa va lepadati de Hristos si de Ortodoxie? Si daca inger din cer ne-ar chema la intelepciune si rabdare, si tot nu am asculta, si tot cum ne taie pe noi capul vom face. Iar binele care nu se face in chip bun nu este bine. Se cheama inselare. Cand roadele o vor vadi, poate va veti aminti de aceste cuvinte. Nu-s de la noi!
Apoi… chiar ar fi tare bine sa fie vorba de drumul spre Hristos, si nu de dumul spre ideologia din capul nostru. Pana acum, intr-adevar, am vazut ca nu este la cei care se cred intransigenti, fiind, bietii de ei, doar manati de o ravna a sangelui, luand dreapta socotinta si intelepciunea drept mierosenie. Dar asa e si cu copiii,cand stiu cel mai putin, atunci i se pare ca stiu totul si o fac pe eroii. Sunt caraghiosi cand se umfla in pene, dar apoi repede cad in fund si din caderi se smeresc si invata, pana la urma. Si de asta nadajduim sa aveti sinceritatea si smerenia sa va amintiti candva.
Avem o problema cu toata lumea, mai putin cu noi insine. Sa va ajute Domnul sa-L si gasiti, pana la urma, si in smerenie se va deslusi si Lumina. Cu totii mai avem paine de mancat pana acolo… Speram sa punem punct aici, oricum incapatanarea si voia proprie nu le vom vindeca noi, si nici nu are sens sa o tot lungim asa. Va dorim sincer mantuire!
Daca fiecare din noi ar trai ziua de azi ca si cum ar fi cea de pe urma zi,cu siguranta nu ar mai exista nici un comentariu banal,ci fiecare si-ar agonisi virtutile necesare unui crestin autentic si astfel ar putea rezista tuturor atacurilor diavolesti.Oare Dumnezeu a dat omului mai mult decat poate duce?De multe ori vedem tot felul de tragedii si ne intrebam:oare eu as putea rezista unei astfel de incercari?Si totusi am gustat fiecare din noi tot felul de incercari,dar pe care ,cu ajutorul lui Dumnezeu le-am trecut.
Imi aduc aminte un caz concret de la o manastire,unde a venit o doamna foarte preocupata de aceste acte biometrice atragandu-i atentia par.duhovnic de pericolul primirii acestora,la care parintele o priveste si ii spune:esti o proasta!Insa ea insista in continuare sa-l convinga pe parinte.Acel parinte punea un mare accent pe despatimire,caci daca astazi te preocupa mai mult problema actelor si (nevrednicule in seara aceasta iti voi lua sufletul)de ce vom raspunde mai mult inaintea lui Dumnezeu?Daca par.Iustin este de partea cealalta a apei si ne cheama la el cati nu privim cu indoiala putinta de a putea innota pana la el?Oare nu vom fi ca si Petru?Petru avea nevoie de credinta pentru a urma chemarii Mantuitorului pe apa.De aceea indemnul parintelui este unul din traire autentica,iar pentru a urma acest indemn este nevoie de traire autentica(“nimic nu este cu neputinta celui ce crede”).Nu este nevoie de contradictii.Trebuie pastrata o pace,fiindca tulburarea sufletului este de la diavol.Am facut faptele placute lui Dumnezeu astazi?De unde stiu ca voi ajunge ziua de maine si ca voi vedea macar cum arata un act biometric.Ajunge zilei rautatea ei.Ori de raspunzi,ori de vorbesti sa pastrezi acea pace a sufletului care aduce pace si nu dezbinare.”Cauta pacea si urmeaz-o pe ea “spune Mantuitorul.Asa cum sfintii asteptau cu pace moartea asa si noi trebuie sa asteptam si sa primim cu pace orice greutate.Ai pace in suflet,Il ai pe Hristos.Grijile sunt de la diavol.Rugati-va si pastrati pacea sufletului.Oare cine va cere paine si Dumnezeu ii va da piatra?Daca ar sti omul ce aduce ziua de maine ar vai si amar.De aceea nu trebuie dat frau liber imaginatiei si propriilor pareri.
Ne-am agonisit astazi virtutea necesara pentru a intampina greutatea zilei de maine? pentru ca numai piatra pe piatra se poate zidi.
Indemn:Spovedanie curata,Impartasanie,ascultare de duhovnic,genunchii la rugaciune,stomacul la post si vine si pacea .Va iubesc pe toti ca pe fratii mei si doresc sa ne intalnim in RAI.Doamne ajuta!
bun..
am citit mai mult sau mai putin pe sarite comentariile voastre..
ce nu prea se intelege este solutia la problema cipurilor.
care este pozitia fratilor de la Razboiintrucuvant vis-a-vis de problema?
eu stiu ca ori e alba ori e neagra..
poate ma lamureste cineva intr-un final..
oamenii intreaba ceva concret si in loc de raspuns li se raspunde cu intrebari..
eu unul sunt pentru trezvia de care da dovada saacsiv..
si nu pentru ca il simpatizez…
dar mi se pare ca mai toti ati ridicat mana asupra lui..
am invatat ca in viata cand se intampla cu adevarat ceva multi sunt comentatori..dar fereasca Dumnezeu sa ia vreo atitudine..
totul a inceput sa semene cu ceva hilar si a-la-iliescu…o hemoragie de idei si cuvinte care nu au nici o finalitate..intre timp au mai ramas vreo 4 luni si jumatate pana cand primii romani vor lua de voie de nevoie carduri cu cip..
dixit.
sa ma iertati daca v-am suparat cu atitudinea mea…
@ Sinbad, taicutule, nu ne-ai suparat, dar mai citeste inca o data, si inca o data, si inca o data.. Cine stie, poate si vezi raspunsurile, daca o iei de la capat de cateva ori, macar ca sunt scrise mare si clar… Si apoi iesi undeva intr-un parc, si priveste cerul, copacii, apa (daca este), florile, respira… S-ar putea sa ajute un pic. Macar sa descoperim ca pe lume exista si culori, si nuante. Apoi vezi si daca gasesti vreo biserica deschisa, in drum. Gasesti acolo multe icoane unde poti sa-ti pleci genunchii. Asta va ajuta si mai mult. Poate si o spovedanie, si o impartasanie, sa reusesti undeva, chiar daca a trecut postul. Dupa aceea sunt mai mari sanse sa vedem si sa intelegem. In rest, oricum stii ce sa faci pentru sine. Dar fa-le si pe acestea, daca vrei. E doar un sfat prietenesc. Doamne, ajuta!
Dragi frati si surori intru Hristos,
Iata ca se revine la problema cipurilor, dar mai ales la relatia de cauzalitate dintre acceptarea cipului (in permise, carduri de sanatate, acte de identitate “smartcards”, etc.) si statutul ipostasului omenesc de hristofor (sau purtator de Hristos) dobandit la Sf. Botez caci “cati in Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ati si-mbracat” (Galateni 3;7). Se pune, asadar, problema existentei sau nu a apostaziei in aceasta situatie concreta, materiala.
Altfel spus, poarta acest gest de natura materiala facut de un crestin semnificatia unei consecinte spirituale distructive de nivelul apostaziei si, deci, a unei caderi din har in sensul celor petrecute in Biserica primara pe vremea prigoanelor din primele secole crestine?
Cu aceasta problema m-am confruntat si eu anul trecut in timpul primului val de analiza virtuala (si nu numai) a acestei realitati. Noua luni am cautat, la randul meu, o solutie, dar mai ales o explicatie duhovniceasca, cu privire la acest gest. In final, am primit pe trei cai diferite, in doua zile, de la trei preoti deosebiti (dintre care unul era si este parintele meu duhovnic pe care il am de 14 ani), o iesire din situatia in care ma gaseam. Spun o iesire pentru ca nu aveam atunci toata explicatia fenomenului, care s-a lamurit pentru mine mult mai tarziu, de curand, dar in mod integral.
Asadar, iata cum au pus acesti parinti problema.
In primul rand ce se intampla concret cand primesti acest cip? Toata lumea stie: esti identificat si urmarit. Aceste doua functii de identificare si urmarire le contin cipurile din cartile de identitate, permise, carduri de sanatate si cele din telefoanele mobile (desi aici functia de identificare este indirecta si relativa, prin numarul de telefon pe care il ai asignat pe cartela telefonica).
Consecinta acestor capabilitati ale cipului este constrangerea libertatii sociale, cetatenesti, care este o problema de ordin exterior, raportata la calitatea de cetatean al unei organizari statale ori de tip statal. Afecteaza aceasta stare calitatea mea de madular al Bisericii ori (acelasi lucru) de ipostas hristofor sau de purtator al Pecetii darului Duhului Sfant? NU. Si asta pentru ca libertatea interioara este de alt ordin si pe alt nivel. Lucrurile stau astfel tocmai din purtarea de grija a bunului Dumnezeu, ca nu cumva printr-o conditionare exterioara (care poate fi pusa in aplicare chiar ca un automatism), sa poata fi infrant interior omul, astfel ca acesta, chiar in granituirea acestei conditionari exterioare, sa poata afirma liber Adevarul – Care este Hristos.
Ei bine pentru ca acest ultim lucru sa intre in discutie trebuie ca ingradirea sa afecteze libertatea interioara, iar aceasta, in cazul de fata, nu se poate face decat pe una din doua cai:
1. primirea documentelor respective, adica a celor care contin cip electronic, sa se faca insotita de o lepadare explicita de Hristos (ceea ce nu e cazul in prezent) si atunci este irelevant daca ele au, pana la urma, cip incorporat sau nu;
2. cipul in sine sa aiba o functie suplimentara (pe langa cele de identificare si control), anume cea de conditionare interioara care sa plece de la mental, sau altfel spus conditionare mentala. Acest lucru este tehnic posibil deoarece interfata hard a mentalului uman (de fapt a rationalului) este creierul, ori acesta functioneaza in baza impulsurilor electrice produse organic de trup. Astfel, cipul electronic poate inocula omului stari mentale/senzoriale care sa-i anuleze liberul arbitru.
Ei bine, aceasta ultima functie a cipului electronic pune cu adevarat in discutie libertatea daruita de Dumnezeu (adica ceea ce numim liber arbitru), deoarece in acest caz marturisirea Adevarului ajunge foarte usor sa nu se mai poata face doar printr-o simpla modificare a frecventei prin intermediul caruia cipul electronic interfereaza cu creierul uman.
Dar pentru ca aceasta ultima functie a cipului (cea definitorie in ce priveste libertatea interioara, a marturisirii) sa poata fi pusa in aplicare, trebuie ca acesta sa fie implantat, adica sa urmareasca conditionarea unui singur subiect la nivel foarte fin si sensibil. Acest lucru nu se poate realiza prin mijloacele tehnice de influentare in massa deoarece, chiar daca anumite zone ale creierului uman functioneaza in general intr-o plaja restransa de frecventa, totusi aceasta frecventa este in mod concret diferita de la om la om, cu alte cuvinte este unica (mila Domnului!)
Astfel, in cazul cipului implantat acceptat de bunavoie, omul se leapada de Hristos prin faptul ca stie dinainte ca acceptand cipul implantat nu-l va mai putea marturisi pe Hristos – un fel de vot monahal al ascultarii intors pe dos, dracesc, dar aplicat in cazul acesta intregii lumi, dem(on)ocratic, “liber” adica. De aceea este important ca Apocalipsa arata si conditiile “tehnice” ale pecetii antihristice: trebuie neaparat “intrupata”, adica trebuie sa faca un singur corp cu trupul uman; in acest fel toti cei care vor primi pecetea (sa nu fie!) vor fi madulare ale unui acelasi corp spiritual comun (dracesc, copie intoarsa a corpului mistic al Bisericii) controlat de un singur om – antihristul insusi.
Al doilea parinte a lamurit problema identificarii printr-un numar, adica acceptarea faptului de a fi individualizat in fata societatii ca numar si nu ca nume, cel cu care se identifica de la Botez fiecare crestin. Aici problema s-a pus in felul urmator: ce avem a zice de crestinii, ba chiar preotii incarcerati fie in lagarele naziste, fie in cele comuniste? Stiti desigur de viata acuzatului zek 18376. Cand acesta (ori alt crestin ori preot) a fost strigat la apel dupa acest cod (ori poate chiar numai dupa un numar) macar de doua ori pe zi, dimineata si seara, si detinutul a raspuns “prezent”, harul dat lui de la Botez ori la Hirotonie a fost pierdut pentru ca a “acceptat” sa fie astfel identificat? Urmarea ne-a aratat ca NU! Crestinul a ramas crestin, nemaifiind nevoie de re-catehizare si mirungere cu Sfantul si Marele Mir ori de pocainta personala fata de acest fapt; mai mult, preotul a putut sa savarseasca Sfintele Taine si dupa iesirea din lagar, ba uneori chiar in lagar!
Acest lucru este foarte important, pentru ca din cartea “Apocalipsa 13 – sfarsitul libertatii umane” a ing. Mircea Vlad ar reiesi ca simpla acceptare a identificarii personale cu un numar (chiar daca in acest caz numarul este incadrat de 666 prin sistemul de codificare EAN 13 – European Article Number 13) duce automat la caderea din har, sau altfel spus persoana in cauza nu mai e madular al Bisericii. Ori noi vedem ca, in practica, acest lucru nu s-a intamplat.
In final, parintele meu duhovnic a intarit cele expuse mai sus de ceilalti doi preoti (inainte ca eu sa-i spun aceste lucruri).
Asadar, acceptarea acestor documente nu reprezinta apostazie cu urmarea pierderii harului dat la Sf. Botez, dar reprezinta, in mod sigur, o cadere.
Ei bine, cum diferentiem acum acest tip de cadere duhovniceasca fata de apostazie: este de acelasi tip, diferind numai in grad, ori este de tip diferit insa avand aceeasi semnificatie: o pierdere a comuniunii cu Dumnezeu?
Pentru a putea exemplifica mai bine concluzia care se desprinde din toate luarile de pozitie duhovnicesti la care avem acces in momentul de fata, vom analiza o situatie chiar din afara vietii duhovnicesti.
Cine lucreaza la o firma de un anumit nivel ori o transnationala stie ca in structura organizationala exista persoane care se ocupa cu managementul riscului ori cu instituirea de proceduri de lucru pentru fiecare aspect in parte legat de activitatea interna a acelei entitati in orice situatie – continuitatea afacerii. Aceste proceduri sunt necesare, de exemplu, acreditarii ISO a acelei firme. In cadrul procesului de intocmire a procedurilor de business continuity si risk management se schiteaza scenarii de tip “what if” (“daca s-ar intampla”) si se imagineaza o reactie concreta si de efect la anumite evenimente care prezinta risc pentru activitatea acelei firme. Aceste scenarii de tip “what if” sunt puse din timp in timp in practica pentru a se evalua operabilitatea concreta a planului de reactie (cu alte cuvinte se verifica daca planul este efectiv operational), dar si atributiile fiecaruia in schema de reactie la eveniment (se verifica daca angajatul este constient de atributiile care ii revin si daca actioneaza in consecinta conform schemei prestabilite).
Ei bine situatia in ce priveste aceste documente cu cip incorporat poate fi comparata cu situatia de risk management ori business continuity din cadrul unei firme.
Cu alte cuvinte bunul Dumnezeu in marea sa mila….. ne antreneaza pentru o situatie de risc maxim, tocmai pentru ca ce va fi nu va mai fi fost si nu va mai urma acesteia ceva de acest fel vreodata! Toata viata crestinului este de fapt un antrenament in vederea trecerii spre cele vesnice, caci cu adevarat crestinul nu trebuie sa traiasca nici macar asa ca si cand ar muri maine ci chiar ca si cand a murit deja (lepadare de sine)!
Asadar, situatia imaginata de cei care doresc sa ne programeze vietile, dar foarte reala, este de acelasi tip cu cea de la sfarsitul veacului acesta decazut: nu iei documentul (imaginea pecetii antihristice) care te urmareste, te identifica – mori de foame si esti exclus de la formele de existenta sociala acceptate, neputand cumpara si vinde in esenta. Ce faci? Poti renunta?
Ei bine, acest “poti renunta?” nu se poate face insa cu putere omeneasca,
ci numai cu ajutorul Harului dumnezeiesc!
Asadar, rezolvarea acestei situatii concrete de tip “what if” duhovnicesc presupune intr-adevar un antrenament, dar nu in sensul de a vedea daca rezist in padure cu un cutit si o plasa de tantari dupa ce mi-am lasat familia de izbeliste (aberant!) ci presupune in primul rand o analiza interioara pentru a vedea daca am sau nu harul lucrator in inima. Iar aceasta stare a lucrurilor este ingaduita tocmai pentru ca prin ea Dumnezeu ne spune: iata se apropie, mai mult ca oricand, o situatie foarte serioasa si macar acum este momentul sa va apucati de treaba si sa va castigati harul caci “fara de Mine nu puteti face nimic”, iar “cine nu se sfinteste aici nu se va sfinti nici in veacul viitor” (Sf. Simeon Noul Teolog). Inca mai putem cadea fara sa fim apostati (i.e. sa ne luam, de voie de nevoie, actele cu cip electronic), dar trebuie sa “rascumparam vremea, caci zilele rele sunt” (Efeseni 5;16).
Bucurie si frangere a inimii!
@Alin
(Cel cu cele 8 puncte)
Mare ALINare ai adus si prin ideile scrise si prin modul de scriere; ce frumos suna limba romaneasca in mesajul dumitale.
pentru Geo si Sinbad si altii inca nelamuriti
“va voi trimite pe Mangaietorul Care va va invata pe voi toate”
Sa facem “casa buna” cu Mangaietorul si vom stii fara tagada ce sa acceptam si ce nu, cand sa mucenicim si cand sa fugim de mania vrajmasului.
Maica Domnului e un foarte bun exemplu, calauzitoare a noastra in cele mai diverse mici si mari probleme.
In legatura cu cele spuse de Pr. Adrian si de Pr. Mihail: “Nu trebuie să ne îngrijim de ziua de mâine, cum sau ce vom mărturisi, ci să împlinim azi poruncile și fericirile lui Hristos … “, acelasi lucru mi l-a spus si Pr. Iustin cand am fost in vara asta la PV. Intrebarile mele care cereau parintelui sfaturi si lamuriri nu s-au referit nici un moment la cipuri, ci la viata si problemele mele de zi cu zi. Parintele Iustin mi-a spus ca ajunge zilei rautatea ei, si ca nu trebuie sa ne ingrijoram si sa ne preocupam excesiv de ce va fi intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat, ci ca trebuie sa traim in Hristos implinind poruncile Lui acum si aici, pentru ca mantuirea noastra se lucreaza la timpul prezent.
Frate Alin, Frate Alin, tu ti-ai potolit setea din izvorul cel curat din munte si eu am baut din el si nu-l mai pot uita. Numai asa imi pot explica faptul ca cea ce ai scris este identic cu ceace gandesc si eu.
Doamne ajuta!
Am o rugaminte catre admin-ii acestui site! Anume aceea de a posta, intr-un articol de sine statator, explicatia absolut exceptionala pe care ‘Alexei’ o aduce in privinta actelor biometrice. Este una dintre cele mai clare si pline de discernamant (se vede treaba ca acei preoti care l-au luminat sunt rugatori!)pozitii intalnite de mine pe aceasta tema. Avand in vederea actualitatea subiectului, precum si multitudinea de confuzii existente, imi exprim opinia ca aceste randuri ale lui Alexei sa fie particularizate separat, pe pagina principala, ptr. a fi citite de cat mai multi dintre cei care acceseaza site-ul vostru.
Multumesc cu anticipatie!
Se pare ca ticalosia si reaua vointa a unora incep pur si simplu sa iasa grosolan la iveala, asta se poate observa clar de pe prima pagina a unui/unor bloguri.
Gestul ticalosesc al lui saccsiv de a aduce asemenea false acuzatii celor de la RiC (cu toate ca i s-a explicat si raspuns de catre admin) si a le pune ca titlu dovedeste cat de mincinos si de manipulator a a juns fratele nostru saccsiv in acest moment. Si nu numai ca le pune pe prima pagina, dar nici macar nu imi aproba un simplu comentariu si cateva banale intrebari.
O sa-l public aici, ca sa vedeti cam in ce stil modereaza saccsiv blogul lui:
“Frate saccsiv, daca te-am deranjat cu ceva vreodata te rog sa ma ierti, dar nu mi se pare normal sa imi pui pumnul in gura asa cum ai facut-o la postarea anterioara. Cred ca se cuvine sa imi acorzi dreptul la replica.
Asadar,te-am rugat sa imi arati exact unde ne-au indemnat razboinicii sa acceptam noile acte sau unde au spus ei ca nu este nicio problema in a le accepta.
De ce rastalmacesti lucrurile? Ei n-au spus decat ca lupta cu pacatul este prioritara fata de lupta cu cipurile, n-au spus nicaieri ca noi sa renuntam la a mai lupta impotriva noilor acte sau mai rau ,ca le-am putea primi.
Si eu spun la fel ca daca nu ne straduim sa agonisim Harul Duhului Sfant, nu vom putea sa rezistam in fata sistemului si vom cadea. Dar asta nu inseamna ca eu sunt de acord cu primirea noilor acte.Eu nu am de gand sa le primesc si nu indemn pe nimeni sa le primeasca!!!”
Un comentariu simplu dar cenzurat care impreuna cu acuzatiile mincinoase ale lui saccsiv la adresa celor de la razbointrucuvat ne arata cam in ce stil se joaca el in acest moment.
Ceea ce a facut saccsiv se numeste TICALOSENIE!!!
Sa-i fie rusine!!!
@ Alehin:
Sa vedem ce putem face, e cam lung si cam dificil, ne e teama sa nu se rastalmaceasca usor, neintelegandu-se, daca s-au calcat in picioare cuvinte mult mai simple si clare… Dar ne gandim.
@admin:
Am o rugaminte.Dupa cum ati observat pe blogul lui saccsiv apar stilisti care si ei ca si noi nu doresc acceptarea noilor acte.Vroiam sa va rog(sau oricine de pe forum) sa il intrebati pe saccsiv cum ii sfatuiete el pe stilisti sa lupte impotriva cipurilor,ce mesaj are el pentru ei, daca un stilist respinge toate cipurile si ramane stilist,ce se intampla cu el.
Daca tot sta toata ziua pe forum de ce nu le spune: Bravo fratilor, bine ca luptati impotriva cipurilor impreuna cu noi, dar haideti inapoi in BOR,haideti inapoi sub umbra Harului Duhului Sfant,iesiti din erezie,iesiti din nebunie! Pe cand el n-are nicio treaba,nu le zice nimic.
@ “bandit mistic”:
Asa este, am vazut si noi. Acum nici doua luni ne cerea sa-l ajutam (a patra oara – cand nu mai puteam nici noi, si trebuie spus ca ne-am pus obrazul pt. el in fata altor prieteni, ajutorul fiind mai mult din partea altor frati) si acum ne calomniaza fara rusine, mintind fara scrupule, la fel cum obisnuieste amicul sau, Danion. Nu ne asteptam, recunoastem (a cata naivitate a noastra?) la o asemenea reactie, avand in vedere ca i-am scris cu respect, ostenindu-ne ore intregi tocmai pentru a lamuri lucrurile si a oferi terenul unei discutii normale, oneste. rationale, fratesti, chiar daca si mai barbatesti, asa cum el insusi a provocat-o. Dar e limpede ca nu a dorit asa ceva. Saracul, deja ne este mila de atata josnicie umana, cum parca inca nu intalnisem pana la acest grad. Ieri l-a sunat parintele Mihail Stanciu – ca sa nu ne mai ascundem – fata de care s-a aratat spasit si mieros, si care a cerut sa se faca pace, si la cateva ore ne-a atacat cu minciuni grosolane. Si parintele s-a socat de atata viclenie. Si o spunem fara nicio patima, e o simpla descriere. E greu sa gasesti cuvinte care sa nu sune dur, fiindca nu asta ne dorim, dar realitatea denotata de ele este chiar asa, fara sa dorim sa jignim, sa exageram, sa ne inflamam patimas. Oricat de rau te-ai supara si oricat de diferite ar fi ideile sau accentele cu cineva, asa ceva este inadmisibil, sa deformezi deliberat si grosolan, pe fata, spusele cuiva, sa inoculezi, prin repetitie, in mintile oamenilor, o minciuna mare si crasa, cum ca noi am fi trecut in tabara pro-cip, cum ca noi nu am mai sustine refuzul actelor biometrice, sa o intorci ca la Ploiesti cand e vorba sa-ti justifici contradictile flagrante si sa faci o mie de sofisme. Dar sa musti mana care te-a hranit sau sa sugrumi pe cel care te-a incalzit o vreme la san… Daca esti OM, nu crestin, ci doar om, NU FACI NICIODATA ASA CEVA, oricat de tare te-ai certa cu cel care te-a ajutat vreodata si te-a scos din necaz, care, din mila, si-a pus cuvantul la bataie in fata altora care puteau sa il ajute mai bine. Ne-a inselat a doua oara, la un interval de fix un an, dupa ce pe 15 august 2009, tot de praznicul Maicii Domnului, il desfiinta pe IPS Bartolomeu Anania, desi ne ceruse inainte parerea si il rugasem sa nu faca asta, daca nu vrea sa faca jocurile stilistilor. Le-a facut. Intre timp a parut ca si-a indreptat atitudinea, ca s-a lamurit si cu stilistii, dar… cine mai stie care e adevarul. Deocamdata nu arata a fi revenit la ideile de atunci, deci ar fi necinstit sa-l acuzam si de asta, “bandit mistic”. Daca o va face altadata, vom vedea, dar acum nu asta este problema, el spune ca BOR este casa lui. Intrebarea e insa alta: daca mai are vreun duhovnic, pana la urma… Si stim si raspunsul.
Stim, veti spune ca toate astea ar fi trebuit trecute sub tacere si am fi avut plata de sus pentru toata tradarea asta. Da, insa sensul este altul, este sa intelegem cu cine am avut de a face si sa dam marturie, de pe pielea noastra, despre cat de incredere este un om care isi aroga, de la sine putere, un rol social si o raspundere de a influenta destinele a sute sau mii de oameni. Unii zic ca ar fi “omul sistemului”, altii ca poate ar fi fost racolat in inchisoare de “baieti”, precum SO Vantu, dar toate astea sunt speculatii si banuieli care pot fi nedrepte, nu avem cum sti, ci doar vedea pomul dupa roade. Minciuna este rodul sau cel mai evident, deocamdata. Dar deja nu ni se mai pare nimic imposibil, dupa ce am patit.
Si la inceput zicea ca el ne iubeste, ne iarta si nu ne va ataca niciodata… Incepe sa-si dea si pentru ceilalti arama pe fata, sa cada blana de miel bland si sa se vada coarnele si coltii, de cand ii este frica de divulgarea diversiunilor.
Oare nu la fel va fi si cu Antihrist, intai bland, bun, deschis cu toti, generos, iubitor, si dupa aceea, dintr-o data, fiara nemiloasa? Nu va insela el si pe cei alesi? Nu intelegeti gresit comparatia, dar e acelasi mecanism, acelasi traseu al duhului. Tot asa, pare-se, ci cu cei care, intr-un fel sau altul, prin viclenie, ii urmeaza duhului sau.
Deja acum intelegem multe si se contureaza multe si despre viitor, daca mai traim. Pitestiul s-ar putea sa fie pe undeva pe aici, fratilor, aproape de noi. Sa cercetati duhurile, sa vedem unde e lupul care striga lupul, hotul care striga hotul…
In concluzie, sfatul nostru si al povatuitorilor nostri e doar acesta: sa fim cu mare grija si sa nu ne mai dam usor increderea oricui! Cautati roadele duhului omului, nu ceea ce se pretinde el a fi! Pentru aceea, suntem datori sa ne cerem iertare celor fata de care am gresit prin girarea morala a acestei persoane. Si chiar suntem datori cu pocainta pentru asta 🙁
Dumnezeu sa-l ierte si pe el si sa-i dea pocainta pana la sfarsit! Ne-am dori sa fi fost ultimul mesaj care sa-l priveasca, daca s-ar putea…
O completare la cele spuse mai sus. Cred ca este vorba mai mult decat de simpatii stiliste. Comentariile stilistilor curg garla pa blogul lui. Oare de ce? Au de multe ori frecventa si intindere mult mai mare decat restul comentariilor. Este cel putin bizar …
@admin: Alehin are dreptate, comentariul lui Alexei este foarte bun. am mai intalnit undeva o formulare asemanatoare, din pacate nu-mi aduc aminte unde.
nu stiu daca teama voastra ca ar putea fi interpretat se justifica.
{in ideea ca, pe de o parte, este foarte clar formulat, pe de alta parte, atunci cand nu exista buna credinta, orice poate fi interpretat si rastalmacit. in fel si chip. dara asta nu trebuie sa ne impiedice a pune punctul pe i atunci cand trebuie.}
P.S. am facut o adaugire la nume, pentru diferentiere. sper ca este suficient pentru ca, pe viitor, eventualele confuzii sa fie eliminate.
@ Antuza:
Uneori insa i-a combatut. Cred ca acum e o pista falsa. Altele sunt problemele. Mai bine l-am lasa insa in pace, in grija sau plata Domnului. Ne-am facut datoria de a avertiza, mai ales ca eram responsabili, pentru cat l-am ajutat si promovat. Tocmai de aceea eram primii datori sa reactionam. Sa fie sanatos de-acuma. Noi sa ne vedem de drumul nostru, cu trezvie si sa urmam ce ne invata Duhul Sfant prin acesti parinti, pe care i-am publicat in aceste zile. Daca o tinem si noi tot intr-un can-can si intr-o cearta, nu am facut decat sa cadem in aceeasi ispita.
@admin:
Ai dreptate. E mai bine sa fie lasat in pace. Ati facut tot ceea ce era omeneste posibil pentru a lamuri aceasta situatie. Sa ne concentram asadar pe eforturile noastre de zi cu zi in lupta pentru mantuire. Sper sa nu sune a cliseu ceea ce spun, ci sa fie luat ca un indemn ce mi-l dau in primul rand mie insami tot timpul.
@Saccsiv,
ma bucur ca ati indepartat imaginile indecente mentionate de mine in comentariul precedent.
va dau o sugestie: daca veti mai posta materiale de acest tip avertizati-va macar cititorii la inceputul postarii ca articolul are un anume gen de continut.
Acum sa o inchei si eu cu saccsiv. Am observat ca intr-un final mi-a acceptat comentariul(dimineata).Motivul invocat de el a fost ca se culcase deja la ora aceea(23:15),cu toate ca dupa ce l-am postat mai aparusera dupa mine cel putin 20 de comentarii, eu l-am asteptat apropae doua ore ca sa mi-l aprobe(dupa care am venit aici).
Dar la articolul anterior postat de el am mai avut cateva intrebari, pe care mi le-a sters si a lasat doar ce a vrut el, dupa care mi-a blocat ip-ul(si m-am dus la alt calculator ca sa scriu celalalt comentariu(de mai sus)).
In fine ,nici acum nu a fost in stare sa imi raspunda la intrebarile mele de mai sus,sa-mi dea macar un contraexemplu.
Asadar,imi mentin afirmatiile facute in legatura cu el.