PARODIA “JUSTITIEI INDEPENDENTE”. Cazul Rarinca: reactii si comentarii/ Tablou cu mafioti si procurori: NOI INREGISTRARI CU FAMIGLIA BERCEA-BASESCU SUB BLANDA OCROTIRE A DNA/ Cum isi bate joc justitia de o femeie simpla

13-09-2015 31 minute Sublinieri

mariana-rarinca-livia-stanciu-800x500_c

„Cazul Rarinca” rămâne o bâlbâială penibilă a sistemului juridic din România. Sigur, asta nu înseamnă că Justiţia, în ansamblul său, a pierdut, peste noapte, întreg „trusoul” de atitudini pus la lada de zestre a sistemului, care i-a schimbat imaginea, în ultimii ani.

E greu să accepţi, însă, liniştit, înlănţuirea unor decizii, verdicte şi hotărâri judecătoreşti, absolut divergente, compilate, parcă, din scenarii de telenovelă, menită să ne ţină cu sufletul la gură. Schimbările abrupte de situaţie şi bombele pe generic nu pot fi apanajul unei justiţii coerente şi echilibrate.

Foarte mulţi români – sigur, până să treacă de zidurile tribunalului, în stradă, multe amănunte importante se pierd, fiind interpretată imaginea de ansamblu – sunt convinşi că Marianei Rarinca i s-a făcut o mare nedreptate.

Şi, dacă stăm să ne gândim bine, bâlbâiala verdictelor – dat fiind impactul acesteia asupra stării psihice a femeii -, le dă deplină dreptate. Mariana Rarinca a fost supusă unui stres continuu, generat, până la urmă de erori apărute în sistemul judiciar, consecinţele acestei situaţii stârnind o emoţie socială puternică, generatoare de neîncredere în deciziile instanţelor.

Oamenii nu sunt specialişti în drept, unii dintre ei habar n-au ce înseamnă aia „o chichiţă avocăţească”, o figură de stil, întoarsă din condeiul vreunui apărător sau până unde poate merge fermitatea procurorului care-i cere judecătorului să taie în carne vie.

Ei află mersul lucrurilor de dincolo de zidurile tribunalului, iar ceea ce s-a întâmplat cu Mariana Rarinca i-a făcut să-şi pună foarte multe întrebări.

De exemplu, la nivel general, dacă dreptatea, în tribunal, se împarte cinstit, sau depinde de cine cu cine se judecă. Dacă un verdict, odată pronunţat, e bun pronunţat sau poate fi schimbat, la infinit, prin noi şi noi căi de atac, până iese „cum se cade”.

Dacă situaţii şi fapte, „irelevanate”, într-o instanţă, pot deveni determinante în alta, precum „incompatibilitatea” unei judecătoare din completul care a pronunţat achitarea, despre care procurorul n-a scos o vorbă până la decizia Curţii de Apel Bucureşti.

Sau, altele, în speţă: dacă femeia avea, într-adevăr, bani de luat de la familia Stanciu, pentru care lucrase, ani de zile. Şi, dacă avea de luat, i-a luat sau nu i-a luat?! Apoi, dacă, cerând banii care i se cuveneau, în disperare de cauză – fiind refuzată -, invocând ajutorul presei, a comis sau nu o faptă de şantaj?

Au fost puse mediile la index sau ele sunt „de încredere” şi folosite doar atunci când ne convine?

Măsura arestului preventiv, decisă de judecători – în urma plângerii făcută de şefa ICCJ -, care s-a întins, în acest caz, pe o perioadă de şase luni, deşi nu era vorba despre o faptă cu violenţă şi nici despre posibilitatea influenţării martorilor, Rarinca fiind trimisă în judecată la mai puţin de o lună de la instituirea arestului preventiv, a creat şi ea, ca să spunem aşa, suspiciuni rezonabile în percepţia românilor.

A fost, astfel, creată impresia unei confruntări între cetăţean – apriori considerat vinovat – şi sistemul judiciar, care se dovedea a fi mult mai dur şi mai scrofulos la datorie în astfel de cazuri, în care „persoana vătămată”, judecătoarea Livia Stanciu, face parte din structuri, în calitate de preşedintă a ICCJ.

Odată în plus a părut foarte curios ca, în apel, după ce Rarinca primise, în fond, o condamnare de trei ani cu suspendare, să fie achitată, decizie interpretată de mulţi români ca fiind cea justă.

Contestaţia deciziei de achitare, de către DNA, pe motiv că o judecătoare din complet se afla în situaţie de incompatibilitate – întrucât avusese o discuţie intens contradictorie cu şefa ICCJ -, neluată în discuţie de procuror până la acest moment, avea să fie la fel de greu de digerat în contextul general, lăsând impresia, mai degrabă, că Livia Stanciu îşi dorea, cu orice preţ, punerea sub acuzare a Marianei Rarinca, fie din răzbunare, fie pentru a îndepărta suspiciunea că ar fi folosit serviciile femeii fără a o recompensa.

Ceea ce s-a şi întâmplat vineri, când Curtea de Apel Bucureşti a decis, în rejudecarea apelului, să menţină sentinţa Tribunalului Bucureşti – condamnarea Marianei Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare -, fapt care a generat un nou val de emoţie în societate.

Acesta este tabloul general şi percepţia generată în rândul cetăţenilor. Mai trebuie spus că situaţia, în întregime, a fost speculată şi, exacerbat, conotată politic, fapt care a amplificat orgolii şi resentimente.

În ultimă instanţă, dincolo de percepţia generală şi de bâlbâielile justiţiei, referindu-ne, strict, la cazul în speţă, dat fiind unele declaraţii ale Marianei Rarinca, cred că aceasta are şi ea partea ei de vină. Chiar dacă nu şi-a premeditat, cu minuţiozitate poziţia foarte vocală – aşa cum susţine şefa ICCJ –, Rarinca a dovedit o anume lipsă de discernământ în cazul unora dintre spusele sale.

Iată ce declara procurorul: „Mariana Rarinca a dorit încheierea unui acord de vinovăţie în cazul de şantaj, dar acest lucru nu a fost posibil din cauza limitelor mari de pedeapsă pentru această faptă”.

Ce spunea avocatul apărării: „Clienta mea şi-a recunoscut şi regretat fapta, chiar dacă i-a fost refuzată încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei”.

Şi ce susţinea Mariana Rarinca: „N-am făcut decât să cer banii pe care Livia Stanciu mi-i datora. Din cauza problemelor familiale şi a supărărilor, am pus problema într-un mod necorespunzător, pe care îl regret la acest moment”.

Acestea fiind zise, mai rămân: o concluzie, o întrebare şi o constatare.

Suportăm rigorile legii, fie că o cunoaştem sau nu. Întotdeauna există oameni care o cunosc în detaliu. Dincolo de greşelile ei, Mariana Rarinca avea de primit bani?! Şi dacă da, i-a primit? Până la urmă, Justiţia „lucrează” totuşi cu oameni, nu cu cifre şi statistici. Apropo! Aceasta putere dă socoteală cuiva de erorile pe care le face?!

Vineri, 11 septembrie 2015, aflînd că la 18.00 se va pronunța sentința în Cazul Rarinca, mi-am lăsat alte treburi, mult mai importante, și m-am așezat în fața televizorului cu mîna pe telecomandă pentru a trece de pe o televiziune de știri pe alta. Am făcut acest popas în postura de telespectator nu pentru a vedea la 18.00 sentința dată de Curtea de Apel București într-un caz unic în istoria Justiției noastre, alintată de Divizia Presă a Binomului SRI-DNA cu zbenghiul de Independentă, ci pentru a observa felul în care televiziunile abordează acest moment: Rejudecarea de către Curtea de Apel București a unei sentințe definitive date tot de Curtea de Apel București.

Mă așteptam ca toate televiziunile de știri să fie conectate la eveniment.

Cînd se știe că la 18.00 se va pronunța sentința, o televiziune de știri pregătește momentul de vîrf printr-o dezbatere în studio a cazului: puncte de vedere diferite despre rejudecarea Procesului, reamintirea Scandalului, profeții despre sentință.

Spre uluirea mea, cu excepția lui B1Tv, pentru toate televiziunile de știri, evenimentul n-a existat.
Că Realitatea Tv n-a considerat că e nevoie de o pregătire mediatică a momentului mai înțeleg.
Dar că Antena 3 se ocupa de Traian Băsescu nu mai înțeleg.
Deși dacă mă gîndesc bine înțeleg perfect.

De mai mult timp, Antena 3, cu o Camelia Voiculescu avînd pe rol două procese grele, care se pot lăsa cu închisoarea, evită cu grijă orice subiect care ar putea supăra Binomul SRI-DNA și pe Klaus Iohannis.
Și pentru că un post de televiziune de știri trebuie să trăncănească de dimineață pînă seara, Antena 3 se ocupă de Traian Băsescu.
N-are importanță că președinte e de un an aproape Klaus Iohannis.
N-are importanță că premierul Victor Ponta e pe cale să fie dat jos prin folosirea Justiției ca instrument de Poliție politică.
N-are importanță că România se află în fața uneia dintre cele mai mari provocări din Istoria sa modernă care e chestiunea refugiaților.
N-are importanță că primarul general al Capitalei a fost arestat în urma unui flagrant care s-a dovedit că nu e flagrant.
Toate aceste subiecte fierbinți pentru orice televiziune de știri minim profesionistă nu există în cazul Antenei 3.
Și nu există pentru că abordarea lor ar însemna riscul de a supăra Sistemul.

Și atunci se apelează la subiectul de un deceniu al Trustului lui Dan Voiculescu:
Traian Băsescu.
În Traian Băsescu poți da cu parul fără a risca închisoarea pentru Camelia Voiculescu.

Așa se explică tragerea pe sfoară a amărîtei de Mariana Rarinca.
E ușor de observat că Mariana Rarinca s-a manifestat doar la Antena 3, deși și alte televiziuni și site-uri au fost de partea ei.
Prin aceasta Mariana Rarinca a putut fi lesne acuzată de către Livia Stanciu ca făcînd parte dintr-un complot al Antenei 3.
Prin obținerea exclusivității de declarații și interviuri, Antena 3 a făcut-o ostatecă pe Mariana Rarinca.
După care a vîndut-o Binomului SRI-DNA cu Galați cu tot!

M-am uitat la tv nu pentru a vedea, deoarece eram sigur că sentința va fi una de condamnare la 3 ani cu suspendare.
Cititorii acestui blog, presupuși de mine inteligenți și mai ales cu creierul rămas nespălat de Divizia Presă, nu cred că aveau și ei vreo îndoială că aceasta va fi sentința.
Achitarea ar fi însemnat zbaterea zadarnică a Binomului de a lua dosarul de la Completul repartizat în chip aleatoriu pentru a i-l da unui Complet ales pe sprînceană.

Operațiunea Spălarea cu săpun parfumat a rochiței pătate a Liviei Stanciu implica în chip necesar o condamnare a Marianei Rarinca.
Condamnarea cu executare ar fi fost deosebit de riscantă pentru Binomul SRI-DNA.
Imaginați-vă secvența luării pe sus de acasă a Marianei Rarinca, transmisă în direct de televiziuni!
Livia Stanciu, Codruța Kovesi, Binomul SRI-DNA ar fi primit o dezastruoasă lovitură de imagine.

Sentința dată de Completul SRI-DNA – cea de condamnare cu suspendare – mai rezolvă cîteva probleme:

  • Justifică ținerea unei nevinovate timp de șase luni în arest preventiv.
  • Dă o lovitură de imagine Completului condus de Risantea Găgescu.
  • Se constituie într-o amenințare cumplită pentru toți judecătorii care vor îndrăzni să dea altă sentință decît cea sugerată de Binomul SRI-DNA.

Eram sigur că aceasta va fi sentința nu numai pe baza acestui raționament, dar și pe baza prestației avute de Mariana Rarinca în fața Completului de judecată de la Curtea de Apel alcătuit de Binomul SRI-DNA.

Transcrierea intervenției dezvăluie o altă persoană decît cea care tuna și fulgera sub privirile pișăcioase ale lui Mihai Gâdea.
Leoaica de pînă acum devenise cățeluș.
La majoritatea întrebărilor, Mariana Rarinca a refuzat să răspundă.
Desigur, din punct de vedere strict juridic strategia ei, sugerată de apărător, a fost corectă.
Din punct de vedere al interesului public, a fost însă o mare, uriașă eroare.

Mariana Rarinca întruchipase – pentru mine și pentru cei interesați într-un stat de drept și nu într-un stat de Drepți în România lui 2015 – eroul care ar fi putut să dea o lovitură Sistemului care folosește Justiția pentru răfuieli mafiote politice și economice.

La Procesul de joi, 10 septembrie 2015, Mariana Rarinca a ajuns pînă acolo încît a declarat public că regretă tot ce a făcut împotriva Liviei Stanciu.
Mai rămînea să înalțe imnuri de slavă Binomului SRI-DNA!
Tare mă tem că Mariana Rarinca a ajuns la o înțelegere cu cei care au trimis-o pe nedrept într-un arest preventiv de șase luni.
Ea face ciocu’ mic, iar ei îi dau o condamnare cu suspendare și nu cu executare.

Prima declarație a victimei nu dă curs unei indignări, ci unei fericiri:
„Deja începusem să fac bocceluțele. Când vor veni să mă ia, să fiu pregătită. Mă temeam că o să mă ia. Mă gândeam că o să am oamenii la poartă, să mă ia.”

N-au venit s-o ia.
Nu contează că întreaga afacere – de la anularea sentinței pînă la rejudecarea procesului – trimite la o țară din Caraibe și nu la una din Uniunea Europeană.
Contează că Mariana Rarinca se aștepta la un superabuz.
N-a fost super abuz.
A fost abuz pur și simplu.
– Sărut mîna conașule, că m-ați violat doar! Puteați să mă violați cu perversiuni!

  • LUJU.RO:

E JUSTITIA LOR, NU A OAMENILOR – Parteneriatul Kovesi-Stanciu a fost salvat. Spre linistea „muntelui de moralitate” Livia Stanciu si a DNA-ului Codrutei Kovesi, judecatorii Dorel Matei si Anamaria Tranca de la Curtea de Apel Bucuresti au transformat o achitare definitiva in condamnare. Mariana Rarinca a primit 3 ani de inchisoare cu suspendare. Instanta a mentinut sentinta judecatorului Andi Malaliu de la Tribunalul Bucuresti (Minuta)

Decizie pentru linistea presedintei ICCJ Livia Stanciu (foto stanga) si a DNA-ului Codrutei Kovesi (foto dreapta). Mariana Rarinca, pensionara tinuta 191 de zile in arest preventiv si achitata definitiv, a fost condamnata din nou in acelasi dosar deschis de DNA la plangerea sefei Inaltei Curti, Livia Stanciu. Judecatorii Dorel Matei (foto centru) si Anamaria Tranca au dispus, vineri 11 septembrie 2015, condamnarea Marianei Rarinca la 3 ani de inchisoare cu suspendare. Practic, cei doi judecatori au mentinut sentinta data la fond, de judecatorul Andi Malaliu de la Tribunalul Bucuresti, respingand atat apelul DNA, cat si apelul Marianei Rarinca.

Asa cum se stie, in mai 2015, Mariana Rarinca fusese achitata definitiv de judecatorii Damian Dolache si Risantea Gagescu de la Curtea de Apel Bucuresti, dupa ce, la fond, primise o condamnare de 3 ani cu suspendare, dispusa prin sentinta data de judecatorul Andi Malaliu de la Tribunalul Bucuresti. Decizia din apel a fost insa desfiintata ca urmare a contestatiei in anulare formulata de DNA, astfel ca Mariana Rarinca a ajuns sa fie din nou condamnata.

Evident, din acest moment, intreaga propaganda a DNA si a ICCJ va declansa o uriasa campanie prin care sa incerce sa acrediteze ideea ca de fapt Livia Stanciu a fost intr-adevar santajata, ca decizia judecatorilor Damian Dolache si Risantea Gagescu a fost gresita si ca dosarul DNA a fost unul ireprosabil. Adevarul este ca, din acest moment, niciun inculpat nu va mai fi sigur ca nu va fi condamnat, nici macar dupa ce a fost achitat. La fel cum niciun judecator nu va mai fi sigur ca o decizie definitiva pe care o da nu va fi intoarsa cand procurorii doresc asta. Oricum, executia Marianei Rarinca a reusit, chiar si cu aceasta condamnare cu suspendare.

Iata minuta Curtii de Apel Bucuresti:

Decizia penala nr. 1095/A/11.09.2015 – Respinge ca nefondate apelurile formulate de Parchetul de pe langa I.C.C.J. – Directia Nationala Anticoruptie si inculpata Rarinca Mariana impotriva sentintei penale nr. 2873/18.12.2014 a Tribunalului Bucuresti Sectia I penala.

Obliga apelanta inculpata la plata a 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat in apel.

Onorariul partial al avocatului din oficiu din apel, in cuantum de 260 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei.

Definitiva. Pronuntata in sedinta publica azi 11.09.2015”.

Cronica unei executii anuntate

Decizia de condamnare a Marianei Rarinca era previzibila, avand in vedere modul in care s-au derulat evenimentele dupa achitarea pensionarei. Impotriva deciziei de achitare, dispusa de judecatorii Damian Dolache si Risantea Gagescu, DNA a formulat contestatie in anulare. A fost singura contestatie in anulare formulata de parchetul anticoruptie, cel putin in cazul achitarilor suferite in ultimul an.

Initial, admiterea in principiu a contestatiei in anulare trebuia sa fie judecata de un complet format din judecatoarele Mihalea Nita si Silvia Craiu de la Curtea de Apel Bucuresti, dupa vacanta judecatoreasca, mai exact in luna septembrie. Totusi, DNA a cerut preschimbarea termenului de judecata, solicitare care a fost admisa de judecatorii Dorel Matei si Corneliu Bogdan Tudoran. Mai mult, in aceeasi zi, 23 iulie 2015, cei doi au admis in principiu contestatia in anulare formulata de DNA, fara ca Mariana Rarinca sa fie prezenta. S-a profitat practic de faptul ca hotararea CCR privind neconstitutionalitate a art. 431 alin. (1) Cpp din 14 iulie 2015 – prin care Curtea a stabilit ca „solutia legislativa potrivit careia admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare se examineaza de catre instanta ‘fara citarea partilor’ este neconstitutionala” – nu fusese publicata in Monitorul Oficial, astfel ca admiterea contestatiei in principiu s-a judecat fara prezenta Marianei Rarinca.

Ulterior, in 17 august 2015, acelasi judecator Dorel Matei, de data aceasta impreuna cu judecatoarea Anamaria Tranca, au admis contestatia in anulare si au dispus rejudecarea apelului. Primul termen din rejudecarea apelului a avut loc in 21 august 2015, cand Dorel Matei a fortat finalizarea procesului, insa nu a reusit acest lucru fiind nevoit sa acorde un nou termen pentru ca Mariana Rarinca sa poata fi aparata de aparatorul ales.

A stabilit termen pentru 10 septembrie 2015. A fost ultima sedinta din acest dosar. O sedinta inceputa la ora 11:30, care s-a desfasurat fara nicio intrerupere pana la ora 21:30, atunci cand judecatorii Dorel Matei si Anamaria Tranca au ramas in pronuntare. A fost o sedinta in care Livia Stanciu a fost lasata sa vorbeasca atat cat a dorit si in urma careia a fost evident ca ne indreptam catre o condamnare a Marianei Rarinca.

Procuroarea DNA Monica Danciu, dar si sefa ICCJ Livia Stanciu au cerut „o pedeapsa in regim de detentie orientata spre mediu”, adica spre 6 ani de inchisoare cu executare, avand in vedere limitele pedepsei pentru santaj in acest caz, respectiv de la 2 ani si 8 luni la 9 ani si 4 luni (pedeapsa din Codul penal este de 2-7 ani, insa limitele sunt automat sporite cu o treime prin aplicarea dispozitiilor art. 13/1 din Legea nr. 78/2000 a caror incidenta este atrasa de calitatea partii vatamate). In final, Dorel Matei si Anamaria Tranca au decis condamnarea Marianei Rarinca la 3 ani de inchisoare cu suspendare.

CONTINUA LUPTA CU SISTEMUL – Inainte de a fi condamnata, Mariana Rarinca a formulat, prin avocatul Corneliu Liviu Popescu, cerere de stramutare in care acuza ca a fost lucrata de DNA, CAB si CSM. Rarinca prezinta dovezi care arata ca dosarul nu a plecat niciodata la Inspectia Judiciara si ca nu a existat niciun motiv legal pentru amanarea judecarii cauzei: “Toate masurile luate de judecatorii penalisti de la CAB dovedesc clar partinirea acestora… DNA si-a ales judecatorul” (Cererea)

Desi a fost condamnata in apel la 3 ani cu suspendare, pensionara Mariana Rarinca acuzata de santaj de sefa ICCJ Livia Stanciu are toate sansele sa isi schimbe, din nou, decizia. Hotararea de condamnare dupa achitare a judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti, George Dorel Matei si Anamaria Tranca, poate fi intoarsa printr-o cale extraordinara, care a fost deja inceputa. Mai exact, la ultimul termen de judecata din 10 septembrie 2015, avocatul Corneliu Liviu Popescu din Baroul Bucuresti, cel care a decis sa o reprezinte pe Mariana Rarinca in fata abuzurilor si a incalcarilor drepturilor sale fundamentale, a depus in cauza o cerere de stramutare prin care solicita ca dosarul nr. 3302/2/2015 sa fie trimis la o alta curte de apel invecinata Curtii de Apel Bucuresti, alta decat Curtea de Apel Galati, orasul din care provine judecatoarea Livia Doina Stanciu.

De retinut este ca, in vasta cerere depusa la dosar, avocatul Corneliu Liviu Popescu impreuna cu Mariana Rarinca expun motive clare care ridica semne de intrebare fata de impartialitatea judecatorilor, fata de modalitatea in care dosarul a ajuns in mana unui complet, dar si de miza pe care a reprezentat-o acest dosar.

Astfel, Mariana Rarinca dezvaluie in cererea sa de stramutare ca dosarul nu a plecat niciodata din Curtea de Apel Bucuresti, iar amanarea judecarii contestatiei in anulare la termenele din 24, respectiv 26 iunie 2015 nu a reprezentat decat un motiv pentru ca dosarul sa nu fie judecat de completul legal investit prin repartizare aleatorie.

In acest sens, Mariana Rarinca a depus la dosar o copie dupa o Rezolutie a Inspectiei Judicare care arata ca dosarul cauzei nu a fost niciodata in original la Inspectia Judiciara, ci doar in copie. Acest lucru reiese clar din Rezolutia Inspectiei Judiciare nr. 3464/IJ/2083/DIJ/2015 din 24.08.2015 prin care a fost clasata sesizarea disciplinara facuta de Mariana Rarinca impotriva Liviei Doina Stanciu.

In fata acestei evidente, Rarinca acuza ca DNA si-a ales judecatorul care sa decida preschimbarea” si sustine totodata ca motivarea deciziei de admitere a contestatiei in anulare facuta de judecatorii George Dorel Matei si Bogdan Tudoran “dovedeste profunde resentimente personale fata de presedinta completului care a decis achitarea”. Adica fata de judecatoarea Risantea Gagescu, unul dintre cei doi magistrati care a achitat-o definitiv pe Mariana Rarinca.

Practic, acest lucru reprezinta ca argumentele invocate de instanta pentru nejudecarea cauzei de catre completul legal investit au fost pure pretexte pentru ca dosarul sa ajunga in mana completului de judecata care a si condamnat-o la 3 ani cu suspendare.

Mariana Rarinca ii acuza pe judecatorii Curtii de Apel Bucuresti ca, exceptand judecata din apel facuta de judecatorii Risantea Gagescu si Damian Dolache, care au achitat-o definitiv, in rest, toate masurile luate de judecatorii penalisti de la Curtea de Apel Bucuresti, de la ambele sectii penale, inclusiv de presedinta instantei, dovedesc clar partinirea acestora, lipsa lor de impartialitate, in sensul discriminarii petentei inculpate si al privilegierii DNA (partea acuzatoare) si a persoanei vatamate”.

In cererea sa, Mariana Rarinca, prin avocatul Corneliu Liviu Popescu, acuza ca exista „suspiciuni rezonabile ca impartialitatea judecatorilor de la cele doua sectii penale ale Curtii de Apel Bucuresti, inclusiv a presedintei acestei instante, este afectata din cauza imprejurarilor cauzei (influenta nelegala asupra judecatorilor exercitata de DNA, de CSM si de Inspectia Judiciara) si a calitatii subiectului procesual – persoana vatamata (influenta nelegala asupra judecatorilor exercitata de presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie), conform art. 71 C.proc.pen”.

In acest sens, Mariana Rarinca arata ca Inspectia Judiciara nu ii cerceteaza pe judecatorii care au arestat-o si au prelungit masura arestului preventiv fata de aceasta, si nici pe cei care au condamnat-o in prima instanta la 3 ani cu suspendare. In schimb, ii cerceteaza disciplinar pe cei doi judecatori care au decis achitarea, respectiv Risantea Gagescu si Damian Dolache, ceea ce face ca in acest fel, Inspectia Judiciara sa se transforme „intr-o instanta de control judiciar a unei hotarari definitive”.

Pentru a-si sustine cererea de stramutare si pentru a arata motivele pentru care se impune ca dosarul sa fie rejudecat de catre o alta instanta, Mariana Rarinca prin aparatorul sau pe drepturile omului solicita Curtii de Apel Bucuresti sa faca demersurile pentru obtinerea mai multor documente, pe care aceasta nu le detine si nu poate juridic sa la obtina, care ar dovedi ca dosarul sau a fost judecat sub semnul lipsei de impartialitate.

In acest sens, Rarinca solicita de la Inspectia Judiciara Rezolutia nr. 3123/IJ/1888/DIJ/2015 din 11.08.2015, „prin care sunt cercetati disciplinar judecatorii Risantea GAGESCU si Damian DOLACHE (care au pronuntat decizia definitiva de apel de achitare), in care se arata expres ca studierea dosarelor cauzei penale s-a facut de Inspectia Judiciara la arhiva Curtii de Apel Bucuresti, prin deplasarea unui inspector judiciar, iar nu prin transmiterea fizica a originalelor dosarelor catre Inspectia Judiciara”.

In acelasi timp, Mariana Rarinca prin avocatul sau Corneliu Liviu Popescu mai cere Curtii de Apel Bucuresti dovezile care sa demonstreze ca, „in doua randuri (23.06.2015 si 13.07.2015), dosarul cauzei privind contestatia in anulare formulata de DNA (Dosarul nr. 3302/2/2015 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia I penala) a plecat fizic de la Curtea de Apel Bucuresti la Inspectia Judiciara, ceea ce a impiedicat, in doua randuri (la termenele din 24.06.2015 si 26.06.2015), judecarea cauzei de completul legal investit prin repartizare aleatorie, in vederea dovedirii faptului ca, in realitate, acest dosar a ramas fizic la sediul Curtii de Apel Bucuresti, fiind pur si simplu ascuns de presedinta instantei, cu complicitatea presedintei de sectie, apoi a judecatorului care o inlocuia – dovezile privind plecarea, in doua randuri, a dosarelor de la Curtea de Apel Bucuresti catre Inspectia Judiciara si invers, si anume actele privind predarea – primirea de catre personalul postei militare sau de catre personalul auxiliar al Curtii de Apel Bucuresti si al Inspectiei Judiciare (ordin de misiune, inregistrarea predarii – primirii la preluarea spre transport si la livrarea transportului, cu numele si semnaturile persoanelor implicate, obiectul livrarii, greutatea coletelor, fisele de parcurs ale vehiculelor cu care s-au realizat transporturile)”.

Prezentam in continuare pasaje din cererea de stramutare formulata si motivata de Mariana Rarinca in dosarul nr. 3302/2105 la termenul de joi, 10 septembrie 2015:

Cererea de preschimbare a termenului de judecata a fost admisa de un singur judecator (iar nu de un complet de 2 judecatori), care nu facea parte din completul initial stabilit aleatoriu. DNA si-a ales judecatorul care sa decida preschimbarea, introducand cererea exact in ziua in care acesta era pe lista de permanenta, lista avand caracter public. Pentru comparatie, contestatia in anulare introdusa de petenta inculpata impotriva deciziei prin care s-a admis contestatia in anulare a DNA (Dosar nr. 5268/2/2015, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a II-a penala) a cunoscut si ea o cerere de preschimbare a termenului, tot in timpul vacantei judecatoresti, facuta insa de petenta inculpata, dar aceasta a fost solutionata de ambii judecatori, nu de unul singur, si chiar de completul investit prin repartizare aleatorie, iar nu de alti judecatori, care sa fi fost alesi arbitrar de petenta inculpata.

Cererea de preschimbare a fost admisa (pe 23.07.2015) fara motivare, in mod discretionar, desi contestatiile in anulare nu fac parte din categoria cauzelor urgente, in cauza nu era vorba de condamnati sau arestati, iar DNA ceruse preschimbarea dupa aproape 1 luna de la fixarea urmatorului termen de judecata de completul legal investit, fara ca brusc sa apara vreun motiv de urgenta. Ulterior, urgenta a disparut complet, pentru ca, dupa admiterea in principiu a contestatiei in anulare (tot la 23.07.2015), termenul pentru judecata pe fond a contestatiei in anulare a fost stabilit abia pe 17.08.2015, iar rejudecarea apelului (dupa un prim termen amanat pentru lipsa de aparare) va avea loc abia pe 10.09.2015. Urgenta a existat doar in vederea sustragerii dosarului de la completul legal investit aleatoriu, iar apoi a disparut.

Preschimbarea termenului s-a facut, exact asa cum a solicitat parchetul, astfel incat admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare sa fie analizata inainte de publicarea unei decizii a Curtii Constitutionale (deja adoptata si indicata expres in cererea de preschimbare formulata de DNA), adica fara citarea partilor, dar cu participarea procurorului, adica aplicand un text legislativ despre care se stia deja ca este neconstitutional, deci prin frauda la Constitutie.

Judecarea admisibilitatii in principiu a contestatiei in anulare a DNA s-a facut in aceeasi zi in care s-a decis preschimbarea termenului de judecata, spre deosebire de situatia contestatiei in anulare formulate de petenta inculpata, cand s-a fixat un termen ulterior. La sedinta de judecata nu a participat decat procurorul, petenta inculpata nefiind citata si neputand sa-si prezinte oral argumentele. In schimb, la contestatia in anulare formulata de petenta inculpata au fost citati participantii, inclusiv persoana vatamata, procurorul si persoana vatamata argumentand pe larg opinia lor in sensul inadmisibilitatii contestatiei in anulare a petentei inculpate.

Judecarea admisibilitatii in principiu a contestatiei in anulare a DNA s-a facut de alt complet decat cel stabilit initial aleatoriu, si anume de judecatorii din lista de permanenta a zilei in care s-a cerut si s-a decis preschimbarea, lista cunoscuta de DNA. Nu numai preschimbarea, dar nici judecarea admisibilitatii in principiu nu s-au facut de completul initial investit (deci, nu s-a respectat principiul continuitatii) sau de un complet desemnat aleatoriu (deci, nu s-a respectat principiul repartizarii aleatorii). Dupa ce a stabilit preschimbarea termenului (desi nelegal, fara motiv), judecatorul nu putea sa retina el cauza pentru judecare, ci trebuia stabilit aleatoriu un complet care sa judece. Pentru comparatie, in cazul contestatiei in anulare formulate de petenta inculpata, atat cererea de preschimbare, cat si admisibilitatea in principiu au fost judecate de completul initial investit aleatoriu, desi acest lucru s-a petrecut tot pe perioada vacantei judecatoresti.

Contestatia in anulare a DNA a fost declarata admisibila in principiu (prin Incheierea din 23.07.2015), instanta statuand ca exista numai trei conditii ce trebuie verificate sub acest aspect: termenul de 10 zile, incadrarea in motivele prevazute de C.proc.pen. si prezentarea sau invocarea de dovezi. Argumentul scris al petentei inculpate, in sensul ca o contestatie in anulare este admisibila numai daca este vorba de o hotarare care se executa (deci, de condamnare) si numai daca este in favoarea condamnatului nici macar nu a fost analizat. In schimb, in contestatia in anulare formulata de petenta, DNA si persoana vatamata au sustinut inadmisibilitatea acesteia pe un alt motiv (si anume ca o contestatie in anulare nu poate viza decat o hotarare care solutioneaza fondul cauzei), iar instanta a respins contestatia in anulare ca inadmisibila, deci pentru contestatia in anulare a petentei inculpate exista mai multe motive de inadmisibilitate decat pentru contestatia in anulare a DNA.

Dupa admiterea in principiu a contestatiei in anulare a DNA, termenul stabilit pentru judecarea ei pe fond a fost stabilit arbitrar, intr-o zi in care niciunul dintre cei doi judecatori care au facut parte din completul ce a decis admiterea in principiu nu avea sedinta de judecata (iar cel de-al doilea judecator era chiar in concediu). A fost aleasa o zi anume numai pentru ca in compunerea completului sa intre judecatorul de permanenta din acea zi, cunoscut dinainte si ales astfel de presedintele de complet, incalcand orice idee de repartizare aleatorie.

Altfel spus, la contestatia in anulare a DNA, intrucat nu a convenit completul legal investit in mod aleatoriu, prin aceste manopere dolosive (cererea de preschimbare a DNA intr-o anumita zi si fixarea arbitrara de instanta a termenului pentru judecarea pe fond) DNA si-a ales presedintele de complet, iar acesta si-a ales colegul de complet, totul cu complicitatea anterioara a presedintei de sectie si de instanta, care au sustras originalul dosarului si au impiedicat completul legal investit prin repartizare aleatorie sa judece cauza.

La judecarea contestatiei in anulare, cererea de recuzare a presedintelui de complet a fost respinsa, cu motivarea ca partea nu poate sa-si aleaga judecatorul cauzei. Altfel spus, numai DNA, prin manopere dolosive, are acest privilegiu. In schimb, cererea de abtinere de la judecarea cererii de recuzare, formulata de judecatoarea care a prezidat completul de apel care a dispus achitarea, a fost admisa, in acest caz nemaiconsiderandu-se, ca in cazul judecatorului recuzat, ca este vorba despre un profesionist care stie sa ramana obiectiv.

Admiterea contestatiei in anulare a DNA si anularea deciziei de apel de achitare (la 17.08.2015) s-au facut pentru doua motive principale: modul de redactare a deciziei de achitare si violarea, prin decizia de achitare, a principiului separatiei functiilor judiciare. Niciunul dintre cele doua motive pentru care s-a admis contestatia in anulare nu a fost invocat de DNA in contestatia in anulare, in termenul legal de 10 zile. De altfel, ambele motive tin de continutul deciziei de achitare, care nu era redactata la expirarea termenului de 10 zile de declarare a unei contestatii in anulare. Primul motiv pentru care s-a admis contestatia in anulare a DNA a fost formulat de DNA abia in sedinta de judecata din 17.08.2015, deci cu mult dupa termenul legal de 10 zile si trebuia respins ca tardiv. Al doilea motiv pentru care s-a admis contestatia in anulare nici macat nu a fost invocat de DNA (care a utilizat aceasta cale extraordinara de atac), ci de persoana vatamata, tot in sedinta din 17.08.2015, deci nu numai tardiv, dar si de un participant care nu a exercitat aceasta cale de atac. Admiterea contestatiei in anulare pe doua motive tardive, in plus unul nefiind nici macar invocat de cel care a utilizat aceasta cale extraordinara de atac, demonstraza partinirea manifesta a judecatorilor care au solutionat-o pe fond, ambii selectionati voit, iar nu aleatoriu.

Admiterea contestatiei in anulare s-a facut, in realitate, exclusiv pentru motive ce tin de interpretarea si aplicarea legii (substantiale si procedurale, interne si europene) de completul de apel, deci in realitate s-a procedat atat la o judecata a fondului, cu privire la probe si vinovatie (ca intr-un apel), cat si la o judecata a legalitatii hotararii de apel (ca intr-un recurs in casatie), fiind deci in realitate vorba de un apel deghizat, prin care a fost desfiintata ca netemeinica si nelegala o decizie definitiva de apel, intrata in puterea lucrului judecat, care a fost stearsa.

Motivarea deciziei de admitere a contestatiei in anulare dovedeste profunde resentimente personale ale celor doi judecatori fata de presedinta completului care a decis achitarea, despre care se spune ca, intr-un interviu de promovare, ar fi facut confuzii grave intre institutiile juridice. (…)

Cererea de stramutare se intemeiaza pe art. 71 si art. 74 alin. (2) C.proc.pen., fiind vorba de suspiciuni rezonabile ca impartialitatea judecatorilor penalisti de la Curtea de Apel Bucuresti este afectata din cauza imprejurarilor cauzei si calitatii partilor.

Imprejurarile cauzei sunt date de comportamentul DNA, al CSM si al Inspectiei Judiciare.

DNA a exercitat – caz unic – calea extraordinara de atac a contestatiei in anulare, justificata de pretinsa incompatibilitate a unui judecator, pe motive absolut aberante, privind un interviu public de promovare avut cu 2 ani inainte si privind respingerea unor probe in sedinta publica, in conditiile in care procurorul de sedinta nu a formulat nicio cerere de recuzare. Tot DNA a formulat cerere de preschimbare a termenului de judecata invocand drept motiv o decizie de neconstitutionalitate adoptata, dar nepublicata (urmarind ca judecata sa se faca urgent, pe o lege neconstitutionala, inainte de publicarea deciziei), depusa exact in ziua in care si-a dorit anumiti membri ai completului de judecata.

CSM a trimis DNA, la solicitarea acesteia, o transcriere a interviului de promovare al judecatoarei care a prezidat completul de apel, care contine falsuri evidente exact in partea esentiala a discutiei cu persoana vatamata, iar instanta care a admis contestatia in anulare s-a intemeiat tocmai pe aceasta parte falsificata din transcriere.

Inspectia Judiciara nu ii cerceteaza pe judecatorii care au arestat-o si au prelungit arestarea petentei inculpate, in mod nelegal, sau care a condamnat-o fara probe, ci ii cerceteaza disciplinar pe cei doi judecatori care au decis achitarea, pur si simplu pentru solutia data de ei pe fond, transformandu-se astfel intr-o instanta de control judiciar a unei hotarari definitive.

Calitatea subiectului procesual persoana vatamata a influentat decisiv toti judecatorii care sub o forma sau alta au intervenit in cauza, cu exceptia celor doi care au decis achitarea, acum cercetati disciplinar pentru acest lucru. Calitatea persoanei vatamate a determinat masurile preventive, calitatea sa a determinat solutiile pe fond.

Lipsa de impartialitate a judecatorilor care au intervenit in cauza (cu exceptia celor 2 care au decis achitarea) este evidenta, fiind constant persecutata petenta inculpata si privilegiate DNA (partea acuzatoare) si persoana vatamata. Toate situatiile sunt descrise la prezentarea motivarii in fapt.(…)

In conditiile in care un numar atat de mare de judecatori penalisti sunt lipsiti de impartialitate, in atatea proceduri judiciare distincte, iar printre acestia se afla chiar presedinta instantei si presedintii celor doua sectii penale, conditia legala ca afectarea impartialitatii sa ii vizeze pe judecatorii instantei este pe deplin indeplinita.

Petenta inculpata precizeaza expres ca toate motivele de fapt si de drept prezentate nu constituie o critica a temeiniciei si legalitatii unor hotarari judecatoresti definitive, in vederea desfiintarii lor, deoarece cererea de stramutare nu reprezinta o cale (extraordinara) de atac, ci ele sunt prezentate exclusiv din perspectiva dovedirii faptului – ca urmare a caracterului lor manifest netemeinic si nelegal, urmarind sistematic persecutarea si discriminarea petentei inculpate si privilegierea parchetului si a persoanei vatamate – ca impartialitatea foarte multor judecatori de la sectiile penale ale Curtii de Apel Bucuresti a fost serios afectata din cauza imprejurarilor cauzei si a calitatii persoanei vatamate. (…)

Cu privire la cererea de desfiintare a actelor

Cererea de desfiintare a actelor se intemeiaza pe art. 74 alin. (3) si (5) C.proc.pen.

Principalele acte adoptate de judecatorii incompatibili in Dosarul nr. 3302/2/2015 sunt Rezolutia din 23.07.2015 de preschimbare a termenului solicitata de DNA, incheierea din 23.07.2015 de admitere in principiu a contestatiei in anulare formulate de DNA, incheierea din 17.08.2015 de respingere a cererii de recuzare a presedintelui completului si Decizia penala nr. 1006 din 17.08.2015 de admitere a contestatiei in anulare formulate de DNA si de anulare a deciziei definitive de apel de achitare a petentei inculpate.

In special in aceste acte s-a manifestat lipsa de impartialitate a judecatorilor, iar ele produc efecte grave asupra situatiei juridice a petentei inculpate.

Petenta inculpata precizeaza faptul ca este vorba de un singur dosar, cel in care s-a solutionat contestatia in anulare si se continua cu rejudecarea apelului. Dosarul are acelasi numar, iar C.proc.pen. reglementeaza unitar institutia contestatiei in anulare, din care face parte – in caz de amitere – si rejudecarea apelului. Prin urmare, chiar daca la data cererii de stramutare cauza este in faza rejudecarii apelului, actele din faza judecarii contestatiei in anulare fac parte din aceeasi cauza, din acelasi dosar, si pot si trebuie sa fie desfiintate, numai asa petentei inculpate fiindu-i remediata violarea drepturilor sale prin lipsa de impartialitate a judecatorilor.

In cazul in care, dupa formularea prezentei cereri de stramutare si pana la judecarea ei, instanta finalizeaza rejudecarea apelului si pronunta o hotarare de condamnare a petentei inculpate, aceasta solicita ca, prin sentinta prin care se va admite cererea de stramutare, sa se constate si faptul ca decizia pronuntata in rejudecarea apelului este desfiintata de plin drept, prin efectul admiterii cererii de stramutare.

Cu privire la cererea de suspendare a judecarii cauzei

Temeiul cererii de suspendare a judecarii cauzei de Curtea de Apel Bucuresti pana la solutionarea cererii de stramutare este dat de interpretarea a contrario a art. 72 alin. (8) C.proc.pen., conform caruia simpla introducere a cererii de stramutare nu suspenda judecarea cauzei (deci, nu exista o suspendare de drept), ceea ce permite insa instantei de stramutare ca, la cererea partii si motivat, sa poata dispune suspendarea (judiciara) a judecarii cauzei a carei stramutare se cere, nimic neinterzicandu-i acest lucru. Suspendarea judiciara motivata este posibila potrivit principiului bunei administrara a justitiei (este de dorit prevenirea pronuntarii unei hotarari ilegale, de o instanta unde judecatorii nu sunt impartiali, decat anularea ulterioara a unei hotarari de condamnare, dupa ce partea sufera consecintele acesteia) si este absolut justificata in fapt, riscul unei condamnari nelegale a petentei inculpate la o pedeapsa cu inchisoarea cu executare fiind real si iminent.

Mijloace de proba

In temeiul art. 72 alin. (3) C.proc.pen., petenta inculpata anexeaza copie dupa Rezolutia Inspectiei Judiciare nr. 3464/IJ/2083/DIJ/2015 din 24.08.2015 (prin care a fost clasata sesizarea disciplinara facuta de petenta inculpata impotriva persoanei vatamate Livia Doina STANCIU) – din care rezulta ca, pentru solutionarea acestei sesizari disciplinare, Inspectia Judiciara nu a solicitat dosarele cauzei in original, ci doar in copie, asa incat nu a existat niciun motiv real ca la termenele din 24.06.2015 si 26.06.2015 contestatia in anulare a DNA sa nu poata fi judecata, din lipsa dosarului, de completul legal investit prin repartizare aleatorie.

Petenta inculpata se intemeiaza pe inscrisurile aflate la dosarele cauzei, pentru care se afla in dificultate materiala sa le obtina (sunt numeroase, se afla in arhiva instantei aflate la mare departare de domiciliul sau si presupun cheltuieli mari de fotocopiere, pe care nu si le poate permite financiar) si a caror atasare o solicita, astfel:

– Dosarul nr. 22674/3/2014 al Tribunalului Bucuresti si, respectiv, al Curtii de Apel Bucuresti (dosarul privind judecata pe fond, in prima instanta si in primul ciclu procesual in apel), la care se afla atasate dosarele privind solutionarea, de catre judecatori ai Curtii de Apel Bucuresti, a cererilor privind masurile preventive – inscrisuri: toate incheierile Curtii de Apel Bucuresti privind masurile preventive in cursul urmaririi penale, al camerei preliminare si al judecatii in prima instanta, precum si decizia definitiva de apel de achitare (Decizia penala nr. 733/20.05.2015);

– Dosarul nr. 3302/2/2015 al Curtii de Apel Bucuresti, in care a fost solutionata contestatia in anulare a DNA si in care se rejudeca apelul – inscrisuri: contestatia in anulare, transcrierea interviului la CSM, Incheierile de amanare din 24 si 26.06.2015, actele presedintei de sectie sau inlocuitorului ei si ale presedintei de instanta prin care, de doua ori, dosarul a fost luat de la completul legal investit, cererea de preschimbare a termenului a DNA, Rezolutia din 23.07.2015 de preschimbare a termenului, Incheierea din 23.07.2015 de admitere in principiu a contestatiei in anulare, Incheierile din 17.08.2015 de admitere a cererii de abtinere si de respingere a cererii de recuzare, Decizia nr. 1006/17.08.2015 de admitere a contestatiei in anulare);

– Dosarul nr. 5268/2/2015 al Curtii de Apel Bucuresti, in care a fost solutionata contestatia in anulare a petentei inculpate – inscrisuri: contestatia in anulare, cererea de preschimbare a termenului, rezolutia de preschimbare a termenului, citatiile pentru termenul de admisibilitate in principiu, Incheierea din 01.09.2015 privind dezbaterile de la admisibilitatea in principiu, Decizia nr. 1058/A/02.09.2015 de respingere ca inadmisibila in principiu a contestatiei in anulare.

Petenta se intemeiaza si pe inscrisuri pe care nu le detine si pentru care se afla in imposibilitate juridica sa le obtina, solicitand instantei de stramutare sa faca demersuri in vederea obtinerii acestora, si anume:

– solicitarea de la Inspectia Judiciara a Rezolutiei nr. 3123/IJ/1888/DIJ/2015 din 11.08.2015, prin care sunt cercetati disciplinar judecatorii Risantea GaGESCU si Damian DOLACHE (care au pronuntat decizia definitiva de apel de achitare), in care se arata expres ca studierea dosarelor cauzei penale s-a facut de Inspectia Judiciara la arhiva Curtii de Apel Bucuresti, prin deplasarea unui inspector judiciar, iar nu prin transmiterea fizica a originalelor dosarelor catre Inspectia Judiciara;

– solicitarea de la Curtea de Apel Bucuresti a dovezilor privind faptul ca, in doua randuri (23.06.2015 si 13.07.2015), dosarul cauzei privind contestatia in anulare formulata de DNA (Dosarul nr. 3302/2/2015 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia I penala) a plecat fizic de la Curtea de Apel Bucuresti la Inspectia Judiciara, ceea ce a impiedicat, in doua randuri (la termenele din 24.06.2015 si 26.06.2015), judecarea cauzei de completul legal investit prin repartizare aleatorie, in vederea dovedirii faptului ca, in realitate, acest dosar a ramas fizic la sediul Curtii de Apel Bucuresti, fiind pur si simplu ascuns de presedinta instantei, cu complicitatea presedintei de sectie, apoi a judecatorului care o inlocuia – dovezile privind plecarea, in doua randuri, a dosarelor de la Curtea de Apel Bucuresti catre Inspectia Judiciara si invers, si anume actele privind predarea – primirea de catre personalul postei militare sau de catre personalul auxiliar al Curtii de Apel Bucuresti si al Inspectiei Judiciare (ordin de misiune, inregistrarea predarii – primirii la preluarea spre transport si la livrarea transportului, cu numele si semnaturile persoanelor implicate, obiectul livrarii, greutatea coletelor, fisele de parcurs ale vehiculelor cu care s-au realizat transporturile).

Petenta inculpata se intemeiaza si pe mijloace de proba altele decat inscrisurile, a caror administrare o solicita instantei de stramutare:

– realizarea unei expertize a inregistrarii audio-video a sedintei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 16.05.2013 (partea privind interviul judecatoarei Risantea GAGESCU, care a prezidat completul de apel in primul ciclu procesual), avand ca obiectiv constatarea si rectificarea falsurilor din transcrierea acestui interviu (realizata de CSM) privind dialogul esential dintre judecatoarea presedinta a completului de apel si persoana vatamata (alterarea unor afirmatii ale judecatoarei si inexistenta unor afirmatii ale persoanei vatamate), decizia de anulare a achitarii definitive fiind luata de judecatorii Curtii de Apel Bucuresti pe baza sectiunii alterate, falsificate din transcriere, desi dispuneau la dosar si de inregistrarea audio-video;

– audierea ca martor a presedintei Curtii de Apel Bucuresti (Lia SAVONEA), a presedintei (Elena Raluca COSTACHE) si a judecatorului care a inlocuit-o (Ovidiu RICHITEANU-NASTASE) pe presedinta Sectiei I penala, precum si identificarea si audierea ca martor a inspectorilor judiciari responsabili cu cele doua cauze disciplinare (sesizarea petentei inculpate, respectiv cerectarea disciplinara a celor doi judecatori care au achitat-o, adica a cauzelor cu nr. 3123/IJ/1888/DIJ/2015 si nr. 3464/IJ/2083/DIJ/2015), a personalului auxiliar al Curtii de Apel Bucuresti si al Inspectiei Judiciare si a personalului SRI care transporta posta militara, pentru dovedirea faptului ca dosarele cauzei nu au fost fizic transportate intre Curtea de Apel Bucuresti si Inspectia Judiciara”.

*Cititi aici in integralitate cererea de stramutare formulata de Mariana Rarinca

DNA L-A ACOPERIT PE BASESCU – Inregistrarile prezentate de Antena 3 dovedesc ca Mircea Basescu a cerut bani pentru eliberarea lui Bercea spunand ca i-a dat „fratelui Traian”: „Sunteti filmat cand i-ati spus lui Florin ca ati dat banii fratelui Traian… S-ar putea sa le fi spus”. E posibil ca inregistrarile sa fie facute la cererea DNA, fapt care daca este real ar trebui sa conduca la arestarea procurorilor care au musamalizat afacerea si au inventat dosar de santaj romilor lui Bercea (Video)

Inregistrari bomba cu Mircea Basescu. Fratele lui Traian Basescu a fost filmat in timp ce discuta cu rudele lui Bercea Mondial despre banii dati pentru eliberarea interlopului. Inregistrarile au fost prezentate, joi seara 10 septembrie 2015, la postul Antena 3. Extrem de grav, acestea dovedesc faptul ca Mircea Basescu a cerut bani pentru eliberarea lui Bercea Mondial, spunand ca i-a dat bani fratelui sau Traian Basescu.

Mai exact, in timpul uneia dintre discutiile purtate in biroul lui Mircea Basescu, acestuia din urma i se spune de catre rudele lui Bercea ca a fost filmat cand le dezvaluie ca o parte din bani au ajuns la Traian Basescu:

Dumneavoastra sunteti si filmat cand i-ati spus lui Florin ca ati dat banii fratelui dumneavoastra Traian”.

Reactia lui Mircea Basescu este stupefianta. Nonsalant, acesta nu neaga ca le-ar fi zis rudelor lui Bercea ca i-a dat bani si lui Traian Basescu, ci afirma ca nu mai stie ce a spus la acea vreme:

Bai, cine stie ce-oi fi spus! Astea s-ar putea sa le fi spus, ca na…”

Asa cum se vede din inregistrari, acestea nu au fost realizate de membrii familiei Bercea, ci dintr-un punct fix. Mai mult, exista informatii ca aceste inregistrari au fost facute chiar de catre DNA. Iar daca daca acest lucru se dovedeste a fi real, exista o suspiciune clara ca procurorii au musamalizat intreaga afacere, l-au ocolit pe Traian Basescu, pe care nu l-au citat nici macar ca martor, si nu au avut niciun interes sa afle posibila implicare a fostului presedinte in acest caz si daca intr-adevar la acesta au ajuns banii dati de Bercea pentru eliberare. In schimb, procurori DNA au inventat un santaj impotriva rudelor lui Bercea Mondial, chiar daca acestea au amenintat ca se duc DNA sau DIICOT. Caz in care este evident ca nu putem vorbi despre un santaj.

Trebuie precizat ca, desi Mircea Basescu este filmat cand recunoaste ca a luat bani pentru eliberarea lui Bercea si cere altii, procurorii DNA nu au luat nicio masura impotriva acestuia si nici nu l-au pus sub invinuire pentru trafic de influenta. S-a intamplat abia dupa ce Antena 3 a difuzat inregistrarile realizate de fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, zis Basica.

Practic, avem toate indiciile privind o posibila musamalizare si inscenare, iar daca acest lucru se adevereste exista toate motivele care ar trebui sa conduca la arestarea procurorilor DNA de caz.

Prezentam in continuare stenograma inregistrarilor:

Ruda Bercea Mondial catre Marian Capatina: Ce faci bossulica’? Ti-ai pus cruciulita la… Te-ai facut credincios. Ce face bossul Romaniei?

(…)

Ruda Bercea Mondial: Fii atent. Marian este aici de fata. Noi, astia patru am adus toti banii. Ti-am dat banii in cutie si ai spus ca vii cu ei la nasu’? Acuma trebuie sa imi spui adevarat!

Marian Capatina: Asa…

Ruda Bercea Mondial: Ti-am dat bani? Cati bani ti-am dat? Cati bani ti-am dat, Mariane? Vorbeste! Vrei sa ma duc la ma-ta pe fiece zi?

Marian Capatina: De ce?

Ruda Bercea Mondial: Si ieri m-am dus la ma-ta!

Mariana Capatina: Da?

Ruda Bercea Mondial: Da! Esti cu mine din Draganesti, Mariane! Ce ma face eu cu bazinele alea, bazinele alea sa iau avocat? Mie avocatul ala nu imi mai face nimic. E pe ultima suta de metri. Mie imi trebuie toti banii. Mie sa mi-i dati. Ca eu nu pot sa mai resist. Eu cad la puscarie acum. Basica cade. Bercea a luat zece ani. Deci a luat zece ani. Ti-am dat 600 de mii de euro la tine, ma? Unde ai spus ca te duci? Vorbeste Mariane, nu fii mut! Unde ai spus ca te duci cu ei?

Mircea Basescu: Ba, ia stati asa!

Ruda Bercea Mondial: Eu nu pot sa mai stau!

Mircea Basescu: Ia, ascultati.

Ruda Bercea Mondial: Eu nu pot sa mai stau, cumetre ca imi vine sa mor. Eu m-am imbolnavit de inima de banii astia.

(…)

Mircea Basescu: Mai, uite! Stai putin! Sa vorbesc si eu cu el.

Ruda Bercea Mondial: Vorbeste, hai, esti mai batran…. Hai, vorbeste.

Mircea Basescu: Ce ati avut voi este problema voastra.

Ruda Bercea Mondial: Asa.

Mircea Basescu: Important, dupa parerea mea, este sa-l scoatem pe Bercea din…

Ruda Bercea Mondial: Pai, sa-l scoatem, ca nu-l scoate nimeni.

Mircea Basescu: Bai, cat mai avem? Mai avem doua saptamani, nu?

Ruda Bercea Mondial: Doua saptamani. Ce sa mai facem?

Mircea Basescu: In astea doua saptamani, e ce va spun eu acum. Voi faceti ce si cum credeti? Iar bazinele alea, ca altceva nu am, nu pot sa va ajut cu altceva.

Ruda Bercea Mondial: Si atunci, unde e banii mei, cumetre? Dumneata imi dai bazine? Mie imi dai bani!

Mircea Basescu: Stai putin! Florine, ai dat un million, mai da inca 50 de mii, nu 50 de mii, 30 de mii, si il scoatem pe Bercea din puscarie.

Ruda Bercea Mondial: Pai, da’ nu-l scoatem! Daca matale imi garantezi, eu va dau.

Mircea Basescu: Eu nu pot sa va garantez

Ruda Bercea Mondial: Pe cuvantu’ lu’ mata! Pai, si atunci cine garanteaza? Acum spune adevarat. Nu am venit pe cearta, pe omor. Hai sa vorbim cu frumosul, cum am vorbit pana acum cand am venit la tine in birou. Acolo, pe banca ai numarat banii. Mariane, fii atent! Mariane, tu esti filmat cand ai luat banii!

Marian Capatina: Foarte bine!

Ruda Bercea Mondial: Esti filmat. Si tu ai luat banii!

Mircea Basescu: Nu e vorba de atat.

Ruda Bercea Mondial: Sa-mi dea banii, cumetre!

Mircea Basescu: Banii s-au dus la AVERSA

Ruda Bercea Mondial: La AVERSA s-au dus?

Mircea Basescu: Si o sa-i iei…

Ruda Bercea Mondial: Eu v-am dat banii sa faceti afaceri? Si Bercea sta la puscarie 10 ani? Uite, vedeti? Ca spune domnul pe cuvant. Asa e, Mariane? La AVERSA i-ai bagat? Acuma, matale…

Ruda Bercea Mondial: Sa stii ca ai pe cineva la puscarie si vii la un om de incredere: Ia ma aici bani si ajuta-ma. Eu sa ma duc sa fac bani cu banii lu’ matale si Bercea sa stea la puscarie? Cum este?

Mircea Basescu: Sa stii ca pentru Bercea s-a facut.

Ruda Bercea Mondial: Ce s-a facut? Ca a luat 10 ani?

(…)

Marian Capatina: Ce facem, sefule? Ne fac probleme.

Mircea Basescu: Lasa, ca stii tu.

(…)

Ruda Bercea Mondial: 10 mii? Noi am dat 285 de mii de euro, din astia 285 de mii…

Mircea Basescu: 285 de mii i-ai dat tu lui Marian.

Ruda Bercea Mondial: 600 i-am dat! Si din 600 mi-a dat 315 mii. Mi-ati dat dumneavoastra 285 de mii de dolari si Marian 110 mii.

Mircea Basescu: A adus banii in plasa aia si a lasat-o la noi

Ruda Bercea Mondial: Da-i ma banii! Ia-ti banii!

Ruda Bercea Mondial: Il luam de acolo, nasule! Daca dumneavoastra spuneti ca nu aveti sa ne mai dati, nu avem ce sa va facem.

Mircea Basescu: Bai, eu altii nu mai am!

Ruda Bercea Mondial: Ce facem, mai nasule?

Ruda Bercea Mondial: Da-mi si mie 80 de mii, pe aia. Si pe aia 100 de mii imi dai pana in septembrie.

(…)

Ruda Bercea Mondial: Nasule, daca ma duc si dau filmarea, si mata intr-o saptamana esti arestat!

Mircea Basescu: Poftim?

Ruda Bercea Mondial: Intr-o saptamana esti arestat daca dau filmarea! Iti garantez million la million!

Ruda Bercea Mondial: Ne ducem si la televiziune. Ma duc in fata la DNA direct sau la DIICOT.

Ruda Bercea Mondiall: La DNA direct!!!

Ruda Bercea Mondial: … si zic. Uite domne ce am facut. Uite asa si asa si asa. Dumneavoastra sunteti si filmati cand i-ati spus lui Florin ca ati dat bani fratelui dumneavoastra Traian. Va arat filmarea daca nu ma credeti!

Mircea Basescu: Bai, cine stie ce oi fi spus! Asta s-ar putea sa le fi spus, ca na…

Ruda Bercea Mondial: Nu e bine sa ajungem sa facem asta. Trebuie sa ne intelegem asa omeneste. Intelegi dumneata ce vreau eu sa spun? Asa, ce folos? Zi dumneata e folos? Cum e vorba aia? Ne facem rau unu’ la altu’, decat sa ne facem bine unu’ la altu’?

Ruda Bercea Mondial: Va arestez pe dumneavoastra? Mie imi pare rau… ca stii ce inseamna asta. Si matale esti batran…

Ruda Bercea Mondial: Ia stati, stati putin! Va dati seama in ce situatie suntem?

Ruda Bercea Mondial: Daca eu aveam bani, te lasam, ca atunci cand era tata acasa, asa te lasam.

Mircea Basescu: Ia-i pe astia, sa va mai descurcati o perioada si vedem. Ma mai lasi o saptamana, doua sa mai fac niste planuri.

Ruda Bercea Mondial: Nu pot, nasule!

Mircea Basescu: Hai, ma!

Ruda Bercea Mondial: Du-te si imprumuta-te de la frate-tu!

Mircea Basescu: Ce sa imprumut, ma!? Crezi ca el are? Ca nicu ala n-are!

Ruda Bercea Mondial: Noi cu banii astia… Nu am adus atat, noi am adus atat sa scape tata.Dumnevoastra sunteti filmati cand i-ati spus lui Florin ca ati dat banii fratelui dumneavoastra Traian”.

*Vedeti aici inregistrarile video

Adina Anghelescu: Justitia, o parodie!

Sistemul judiciar din Romania are o parte de sarcasm asupra careia merita sa ne aplecam atentia:

– in ograda Primariei Generale a Capitalei a explodat „Grenada” si schijele DNA l-au atins pe Sorin Oprescu fix cand alde Piedone si Busoi se inghesuiau in ecrane sa-si faca pre-campanie (desigur, de interes national!) pentru scaunul de edil al Bucurestilor

– pentru prima data, sefa Anticoruptiei a trebuit sa iasa – impinsa de realitate – si sa accepte public ca flagrantul nu a fost flagrant, aburind mintile unor deontologi din media cu scuza ca „tehnic” nu se putea organiza flagrantul pentru ca „nu se fac perchezitii domiciliare dupa orele 20”, desi e la mintea cocosului ca flagrantul se putea face la orice ora, in momentul primirii unei „mite” sau imediat dupa…da’ deh, la chirurg s-a operat cu anestezie (n.a. – a se citi cu mandat de aducere)

– caprele lui Grebla asteapta sangeroasa „taiere” in abatorul Inaltei Curti, la rand, in ordine constitutionala

– fostul locatar al Cotrocenilor, Traian Basescu, a devenit brusc cititor de erori in Justitia pe care a pastorit-o zece ani, adicatelea procurorii fac dosare fara probe si judecatorii sunt timorati, uitand ca doamna Kovesi are cariera pe care-o are gratie alegerii si numirilor facute de „El Presidente”

instantele au ajuns „campuri tactice” unde colcaie de procurori travestiti in inamovibili

– premierul Romaniei, Victor Ponta, se afla in zona periculoasa de „trei secunde” a DNA, riscand penalizarea si contraatacul adversarului

– uitand complet de perioada in care profesa avocatura, copresedinta PNL, Alina Gorghiu, s-a transformat intr-un veritabil procuror politic si aminteste pe unde poate de acuzatiile aduse de DNA fostului coleg avocat Victor Ponta

– alta Alina, fost procuror si sef are destinul pecetluit matematic. Aranjamente de n luate cate k. Asa ca acum, se roteste in cercuri concentrice, fara iesire

– seful Antifraudei din ANAF tocmai fu pus sub control judiciar, dupa ce asa-zisii judiciosi l-au acuzat de o pretinsa spaga de 5000 de euro luata – cica! – prin 2010

-ministrul Justitiei, domnul Cazanciuc, se comporta de parca ar fi Joe Black, nici el nu stie ce i se intampla si se minuneaza inca de gustul untului de arahide cu care si-a uns felia din curriculum

Despre rebuturi nu se vorbeste, doar de… eficienta anticoruptiei. Care? – intreb eu. La cata „lupta anticoruptie” s-a facut in ultimii ani, prin „n” institutii ale statului super-bine platite ca sa nu devina, vezi Doamne, ele insele pline de coruptibili, ar fi trebuit sa nu mai avem picior de hot, de mafiot, de evazionist. Si cand colo…toata tara pare locuita de corupti, iar singurii cinstiti sunt in DNA…

Avem o parodie de Justitie. Sau altfel spus, o justitie contrafacuta. Caci daca n-ar fi asa, am asista la:

– marmura „despachetata” la DNA in loc de parchet scos la domiciliul lui Oprescu

– Baile Boghis luate in obiectivul „turistic” al Anticoruptiei

– mafia din transporturi si infrastructura destructurata

– reteaua exproprierilor luata la puricat

si lista poate continua…

– luari de mita probate prin clasicul, dar indiscutabilul flagrant

– denunturi nesortate dupa cum e vrerea unuia sau altuia sau dupa cum bate vantul politic si semnate intr-un timp minim, rezonabil, pentru probarea unei veritabile mite, nu cand ajunge denuntatorul inghesuit de procurori

– recuperari de prejudicii de la denuntatorii „de moment judiciar”, beneficiari reali ai presupuselor acte de coruptie savarsite de altii

– excluderi din parchete dupa repetate achitari

– respect pentru prezumtia de nevinovatie, indiferent cine este si cum il cheama pe retinut, arestat sau inculpat

– demisii de ministri si parlamentari neputinciosi

Si aici lista ramane deschisa…

Cred ca, din pacate, Romania nu e pe calea cea buna. Dimpotriva. Cat timp vor lucra in sistemul judiciar tot felul de sofisti, lupta anticoruptie va semana, din ce in ce mai mult, cu o taraba la care stau inghesuiti cam prea multi vanzatori de iluzii si contrafaceri in goana dupa cariera si glorie.

Justitia reala are, insa, nevoie, ca si societatea, de echilibru, adevar, dreptate si onorabilitate.

PS – Si daca tot am scris despre sofistii din sistemul judiciar, bine e sa ne amintim de un citat celebru al lui Platon: „Justitia nu este altceva decat convenienta celui mai puternic”.

Sile Cămătaru, arestat preventiv, și Nuțu Cămătaru au ajuns, joi, în fața magistraților pentru a da explicații în dosarul de proxenetism în care sunt implicați.

Printre altele, Nuțu Cămătaru a declarat că fratele său este coleg de celulă la Beciul Domnesc cu Sorin Oprescu. Acesta ăi acuză pe anchetatori că se folosesc de renumele familiei lor pentru a-l intimida pe edilul Capitalei, arestat și el pentru 30 de zile într-un dosar de corupție.

Sunt vinovat numai că respir. Nu am făcut nimic. Am înţeles că fratele meu e pus în celulă cu Sorin Oprescu, ca să îl sperie pe primarul Oprescu“, a spus Nuţu Cămătaru, în faţa judecătorilor, conform România TV.

Interlopul mai spune că prezența celor doi în aceeași încăpere a Arestului Central al Poliției Capilaei nu este întâmplătoare. Nuțu afirmă că intenția anchetatorilor este de a-l speria pe Sorin Oprescu prezența fratelui său, astfel încât edilul să îşi recunoască faptele şi să “toarne” informaţii despre eventuale infracţiuni ale altor lideri politici.

Interlopul Sile Camataru se afla in Arestul Central al Politiei Capitalei, dupa ce a fost arestat preventiv, pentru 30 de zile, in dosarul in care este acuzat ca ar fi condus o retea de prostituate de lux. În acest dosar, fratele său este anchetat în stare de libertate.

Totodată, Sile mai este acuzat că și-a tăiat la nivelul feței un rival. Desi victima susține că s-a împăcat cu interlopul, dosarul urmează a fi judecat, Sile Camataru fiind acuzat de vătămare corporală gravă și tulburarea liniștii și ordinii publice.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a fost reţinut pentru 30 de zile, duminică noapte, pentru luare de mită de procurorii DNA și a fost dus în arestul Poliţiei Capitalei. Decizia nu este definitivă şi a fost contestată de Sorin Oprescu la Curtea de Apel Bucureşti. Recursul se judecă luni,14 septembrie.

La 1 și jumătate noaptea, a plecat cu trenul din Bârlad. Până la oraș, a luat, din satul unde locuiește, un microbuz. Şi-a pus în gentuţa ponosită cartea de rugăciuni, cu pozele fiicei între pagini, și-a făcut o cruce mare, sperând că Măicuţa Domnului o va ajuta să-și rezolve problemele, și-a venit la București. Coborâtă din tren, a așteptat apoi, cuminte și a nimănui, într-o sală de așteptare din Gara de Nord. „Ce să-i spun domnului procuror general? Ca să înţeleagă totul repede, că n-o avea dânsul timp să mă asculte…”

Fata ei, Adriana Motaș (foto), a dispărut fără urmă în martie 2013. Avea 16 ani. Poliţiștii au stabilit că adolescenta a fost văzută ultima oară urcând în mașina unui medic din Bârlad. Medicul a picat testul poligraf, s-a încurcat în declaraţii și a devenit principalul suspect în dosarul de omor. Apoi, în toamna lui 2013, peste dosar s-a așternut praful. Parchetul General a refuzat atunci să preia cauza, iar în februarie 2014, procurorul din Vaslui, Alice Ruja, a dispus clasarea dosarului.

„Nu știu, spuneţi-i domnului procurorul general că vreţi să aflaţi adevărul. Că vreţi să știţi ce s-a întâmplat cu fata dumneavoastră. Ȋntrebaţi-l dacă are copii…”. E prima oară când mama Adrianei merge cu metroul. E prima oară, de la dispariţia fiicei ei, când are ocazia să-i ceară ajutorul celui mai mare, în rang, dintre procurorii României. Şefului Ministerului Public, instituţie care, conform Constituţiei, „reprezintă interesele generale ale societăţii și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertăţile cetăţenilor.”

După ce cauza a fost clasată, mama Adrianei Motaș a făcut plângere împotriva acestei soluţii, iar Tribunalului Vaslui a dispus redeschiderea dosarului. El s-a întors, pentru a fi soluţionat, la același procuror care pusese cruce pe el. Din nou, mama a trimis o solicitare Parchetului General, cu rugămintea ca dosarul să fie preluat la București, însă cererea i-a fost din nou respinsă. „Poate că domnul procuror general n-a avut vreme să citească totul, ca să vadă despre ce e vorba…”De la începutul acestui an, mama Adrianei a făcut, pe rând, 3 (trei) cereri pentru a fi primită în audienţă de Tiberiu Niţu. La prima cerere, a primit răspunsul, prin poștă, a doua zi după ce fusese programată audienţa. La a doua cerere, scrisoarea de la Parchetul General a ajuns la ea la doar câteva ore după ce îi expirase audienţa aprobată. O bătaie de joc, în faţa căreia cei mai mulţi oameni ar claca. Nu și o mamă deznădăjduită. Nu și un om care, atunci când își cere drepturile, se teme să nu-i supere sau să nu-i deranjeze pe cei plătiţi din banii publici, tocmai pentru acest scop. Ca „să apere drepturile cetăţenilor”, așa cum prevede Constituţia.

A treia oară, ca în basme, a fost cu noroc: mama Adrianei a primit răspunsul din vreme. Cererea ei, de a fi primită în audienţă de procurorul general al României, fusese aprobată, iar azi, 8 septembrie 2015, ora 11:00, trebuia să se prezinte la camera P4 din Parchetul General. A așteptat vreo oră pe hol, până când i-a venit rândul. Nu-i bai, dacă n-ar sta cu capul plecat în faţa vreunei uși oficiale, românul n-ar mai simţi că trăiește în ţara lui. Apoi, femeia a fost chemată să-și spună doleanţele. Nu de procurorul general, ci de un procuror de serviciu. „Pe scurt”. Ea a povestit, succint, tot ceea ce era deja descris în cererea pentru primirea în audienţă. „E un caz greu”, a concluzionat procurorul. Mama i-a spus că principalul suspect e în libertate, fără ca cineva să-l mai deranjeze cu întrebări despre fiica ei. „Şi ce credeţi doamnă, că, dacă a făcut ceva, va recunoaște vreodată?”, a gândit, cu voce tare, procurorul de serviciu. „Dacă de caz se ocupă un procuror bun, poate că da”, ar fi trebuit să sune răspunsul, însă mama n-a zis nimic, și-a înghiţit oftatul și a simţit cum își dă suflarea toată speranţa ei din ultimele douăsprezece ore, de când plecase la drum. „Eu, totuși, știţi, cu domnul procuror general aș vrea să vorbesc”. Procurorul de serviciu n-a zis nu, a trimis-o pe hol, să aștepte „juma de oră, maxim o oră”. După vreo 45 de minute, ori a primit răspunsul de la secretariat, ori i s-a făcut milă, i-a comunicat mamei că „domnul procuror general nu este la serviciu”.Femeia a ieșit din Parchetul General, trecând pe lângă un tablou înrămat în care Tiberiu Niţu anunţă că acordă audienţe marţi (adică și azi), între orele 9:30 – 12:00. E drept, nu e menţionat și anul…

A coborât scările, pe care mai deunăzi jurnaliștii se împingeau să ia declaraţii într-un super-caz de ameninţare instrumentat de Parchetul General, și-a plecat înspre gară, mai disperată decât venise în București. Mai e ceva de frânt în inima unei mame care știe că fata ei nu mai e în viaţă și vede că nimeni nu încearcă să facă dreptate? Mai e… Când Dumnezeu îi dă un pic de putere, când ea se agaţă de orice speranţă, când se trezește dimineaţa și știe că n-are încotro, decât să caute în continuare adevărul și să-și găsească fiica, vie sau moartă, poţi încă să o mai calci pe suflet, din dispreţ și din nepăsare. Poţi să-i demonstrezi, până când va pricepe, că viaţa copilului ei nu contează și că nici ea, om viu care plânge, n-are vreo însemnătate, că dreptatea e un doar cuvânt care-ţi umple gura când prezinţi bilanţuri, iar justiţia e doar un  reality show. Poţi, domnule procuror general? 

În povestea de mai sus nu vorba doar de o femeie de la ţară, umilită de cei cărora ea le cere ajutorul pentru a-și găsi fiica. Nu e doar povestea unei mame. E calvarul prin care poate trece orice om de rând. E povestea noastră, a locuitorilor unei ţări în care crimele rămân nepedepsite, iar în locul dreptăţii, care e cerșită ca și când ar fi o favoare, nu un drept, primești o altă nedreptate.


Categorii

1. DIVERSE, Justitie, Servicii secrete

Etichete (taguri)

, , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

1 Commentariu la “PARODIA “JUSTITIEI INDEPENDENTE”. Cazul Rarinca: reactii si comentarii/ Tablou cu mafioti si procurori: NOI INREGISTRARI CU FAMIGLIA BERCEA-BASESCU SUB BLANDA OCROTIRE A DNA/ Cum isi bate joc justitia de o femeie simpla

  1. Pingback: STATUL INFRACTIONAL SI RAFUIELILE “GIOARSELOR” SECURISTE. Procurori si serviciile secrete, procesul referendumului si “FERMA ANIMALELOR” in varianta romaneasca | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare