PRIVATIZAREA CUPRUMIN A ESUAT

7-04-2012 9 minute Sublinieri


Contractul pentru vânzarea Cupru Min nu a fost semnat până la termenul limită pentru că Roman Copper a refuzat să depună într-un cont bancar o garanţie pentru investiţiile de mediu, firma canadiană respingând şi publicarea documentului de privatizare.

Ministrul Economiei, Lucian Bode, a anunţat, la finalul negocierilor, că partea română a cerut firmei canadiene să constituie un depozit colateral de 32,27 milioane euro pentru a garanta astfel realizarea investiţiilor de mediu, să plătească suma pentru acţiuni, de 200,7 milioane euro, în termen de 30 zile de la obţinerea avizului Consiliului Concurenţei şi autorizaţiei integrate de mediu-ambele fiind condiţii suspensive în contract.

De asemenea, partea română a cerut publicarea imediată a contactului de privatizare.

“Roman Copper nu a aderat la aceste condiţii. Ministerul Economiei va analiza situaţia creată şi suntem pregătiţi să reluăm privatizarea”, a spus Bode. El a precizat că aceste contract de prvatizare trebuia încheiat până vineri, 6 aprilie, ora 24.00.

Anterior surse apropiate negocierilor au declarat pentru MEDIAFAX că discuţiile pentru vânzarea Cupru Min se prelungesc deoarece statul insistă ca investitorul să deschidă un cont escrow în sumă de mai multe zeci milioane euro, pentru a se asigura că investiţiile de mediu vor fi realizate, o altă condiţie la care partea română nu renunţă fiind publicarea contractului.

Vanzarea companiei Cuprun Min catre Roman Copper a esuat, deoarece firma canadiana a refuzat sa depuna intr-un cont bancar o garantie pentru investitiile de mediu, sa achite in maxim o luna pretul pentru actiuni si sa accepte publicarea documentului de privatizare.

Ministrul Economiei, Lucian Bode, a anuntat, la finalul negocierilor, ca partea romana a cerut firmei canadiene sa constituie un depozit colateral de 32,27 milioane euro pentru a garanta astfel realizarea investitiilor de mediu, sa plateasca suma pentru actiuni, de 200,7 milioane euro, in termen de 30 zile de la obtinerea avizului Consiliului Concurentei si autorizatiei integrate de mediu-ambele fiind conditii suspensive in contract.

De asemenea, partea romana a cerut publicarea imediata a contactului de privatizare. “Roman Copper nu a aderat la aceste conditii. Ministerul Economiei va analiza situatia creata si suntem pregatiti sa reluam privatizarea”, a spus Bode. El a precizat ca aceste contract de prvatizare trebuia incheiat pana vineri, 6 aprilie, ora 24.00.

Anterior surse apropiate negocierilor au declarat pentru MEDIAFAX ca discutiile pentru vanzarea Cupru Min se prelungesc deoarece statul insista ca investitorul sa deschida un cont escrow in suma de mai multe zeci milioane euro, pentru a se asigura ca investitiile de mediu vor fi realizate, o alta conditie la care partea romana nu renunta fiind publicarea contractului.

Premierul Mihai Razvan Ungureanu spera ca negocierile pentru vanzarea Cupru Min sa se incheie “cu bine”, chiar vineri seara, precizand insa ca “statul are clauze la care nu va renunta cu niciun chip”. Discutiile pentru incheierea contractului au inceput joi seara si au continuat pe tot parcursul zilei de vineri, termenul limita pentru semnarea tranzactiei.

Intrebat cum comenteaza faptul ca patrimoniul Cuprin Min, pe baza caruia a fost stabilit pretul la licitatia pentru vanzarea companiei, a fost evaluat de o firma de apartament din Alba Iulia, premierul Mihai Razvan Ungureanu a afirmat: “Eu nu comentez nici speculatii si nici chestiuni de ordin tehnic”.  “S-au facut referiri pe aceasta tema la nivelul Ministerului Eonomiei si al purtatorului de cuvant al Guvernului. Remarc faptul ca dupa ce dezbaterea a pornit foarte retoric, astazi este construita pe o controversa de informatii si de date”, a mai spus Mihai Razvan Ungureanu.

Premierul Mihai Razvan Ungureanu s-a intalnit, vineri dupa-amiaza, cu prefectul de Iasi Dragomir Tomaseschi si cu presedintele CJ Iasi, Constantin Simirad, intalnirea, desfasurata cu usile inchise la Prefectura din Iasi, durand o ora si jumatate.

Vânzarea Cupru Min a eşuat, după ce Roman Copper a refuzat să depună într-un cont bancar o garanţie pentru investiţiile de mediu, firma canadiană respingând şi publicarea documentului de privatizare. ”Nu mai doresc să avem în România contracte confidenţiale. Contractele trebuie să fie publice, să fie văzute de toţi românii”, a declarat ministrul Economiei Lucian Bode. Termenul pentru semnarea contractului a expirat la miezul nopţii, moment până la care Roman Copper nu a depus garanţia pentru investiţiile de mediu. (…)

“Ne-am dorit această privatizare, dar în condiţiile în care statul român nu îşi poate impune clauzele pe care le doreşte în favoarea sa, nu putem vorbi de un eşec al acestei privatizări. Nu mai vrem ca în România contractele să aibă clauze secrete, toate aceste contracte trebuie să fie publice şi văzute de toţi românii. Ne dorim să protejăm interesele românilor, iar privatizarea să se facă în interesul românilor“, a spus Bode.

Nota noastra:

Deocamdata este vorba despre un esec al actualei privatizari. Nu inseamna ca se renunta la privatizare in sine, ci se va relua, probabil, de data asta cu cineva mai credibil sau intr-o maniera care sa “dea bine“.

In orice caz, in tot acest scandal este penibil modul de operare, tipic unui bisnitar marunt, al marelui ‘telectual MRU, care ba a dat ca falimentara Cuprumin-ul, ba a prezentat privatizarea acesteia de catre o firma fantoma drept marele succes febril al economiei, ba se mira de scandalul iscat de vanzarea a 20 miliarde pe 200 milioane euro. Deh, daca noi nu am facut Oxford, pricepem mai greu astfel de negoturi in care dai de 10 ori si primesti o singura data!

Sigur ca modul absolut jalnic in care au procedat nu i-a impiedicat sa se umfle in pene pentru succesul privatizarii iar acum, dupa ce au dat inapoi, sa se umfle in pene cu esecul ei! Sa fie oare emotia vreunui proces motivul pentru care s-au trezit brusc ca tin la clauzele contractelor, nu le mai vor confidentiale (cand, de fapt, ei sunt care le secretizeaza, inclusiv in cazul Chevron!) si se gandesc la interesul romanilor?

Apropo de Chevron! Acolo nu indraznesc, oare, sa tina la interesele romanilor?

Patrimoniul Cupru Min, pe baza căruia a fost stabilit preţul la licitaţia pentru vânzarea companiei, a fost evaluat de către o firmă cu sediul într-un apartament din Alba Iulia, deţinută de membrii aceleiaşi familii. Firma “Evaluar” a evaluat doar patrimoniul companiei, nu şi volumul de investiţii care trebuie asumate de către cumpărător, potrivit datelor obţinute de MEDIAFAX.

Vineri, firma Roman Copper, reprezentată în România de casa de avocatură “Mararu&Mararu”, va semna contractul prin care cumpără de la statul român Cupru Min. Datele privind compania, în spatele căreia se află un fond de investiţii din Toronto, Canada, vor fi date publicităţii cel mai probabil săptămâna viitoare.

Astăzi, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că Cupru Min este o companie neprofitabilă şi izolată economic. Cu toate acestea, profitul pe ultimii doi ani al Cupru Min se ridică la peste 12 milioane de euro. Datoriile firmei depăşesc însă 16 milioane de euro.

Cine e Evaluar: “Nu suntem o firmă de apartament”

Firma “Evaluar”, care a făcut evaluarea patrimoniului de la Cupru Min, este deţinută de Lidia Cândea, fostă directoare a Fondului Proprietăţii de Stat Alba în anii ’90, pe vremea guvernării PSD-PUNR, împreună cu cei doi copii ai ei, Mircea Gabriel Cândea şi Cristina Cândea, precum şi cu soţia fiului – Dana Cândea. În 1997, Lidia Cândea a renunţat la postul de la FPS. Din 1984 până în 1989, Lidia Cândea a lucrat pentru Comitetul de Stat al Planificării din Alba.

Lidia Cândea este un lichidator judiciar şi evaluator implicat în mai multe privatizări şi lichidări de companii de stat, printre care “Uzina Ardealul” din Alba Iulia şi “Metalurgica” Aiud, cumpărată de “Remarul 16 februarie” din Cluj.

Lidia Cândea a explicat pentru gândul că firma pe care o conduce are experienţă în acest domeniu, fiind înfiinţată în 1992: “Nu este o firmă de apartament. Este adevărat că sediul iniţial este într-un apartament, dar avem două puncte de lucru în spaţii închiriate, în Alba Iulia şi în Arad. Unde să desfăşori o astfel de activitate, că doar nu folosim utilaje”. La firmă lucrează alte şase persoane, alături de Lidia Cândea.

Cândea a mai explicat pentru gândul că firma sa, Evaluar, a ajuns să evalueze Cupru Min după ce a participat la o selecţie de oferte lansată de Cupru Min, între firmele agreate de Ministerul Economiei şi de AVAS (Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului). La procedura de selecţie a mai participat o singură firmă în afară de Evaluar.

“Probabil că nu toată lumea a avut curajul. Era prima evaluare care se făcea pentru o privatizare în sistemul minier. A fost un pionierat în România. Eu m-am străduit să fiu la înălţime şi am conştiinţa împăcată”, a mai spus Lidia Cândea.

Ea a explicat pentru gândul că zăcământul de cupru de la Roşia Poieni nu a fost luat în calcul la evaluarea companiei Cupru Min, dintr-un motiv simplu: “Zăcământul nu este al Cupru Min, ci este al statului, care percepe redevenţe pe el. Compania are doar o licenţă de exploatare care este valabilă până în 2019”.

Ungureanu: Cupru Min este neprofitabilă şi izolată economic

Un document oficial prezentat de MEDIAFAX relevă că preţul de la care a pornit licitaţia pentru Cupru Min – 57 de milioane de euro – a fost raportat doar la valoarea activelor societăţii şi cantitatea de cupru care poate fi exploatată în urma unor investiţii estimate chiar de conducerea unităţii, nu de către un evaluator independent, fără să fie luată în considerare şi valoarea zăcământului.

Pentru stabilirea preţului de pornire la licitaţie a fost aplicată metoda activului net corectat, în care bunurile necesare exploatării sunt evaluate diferit de activele considerate fără valoare, şi a cash-flow-ului, adică a fluxului de numerar.

Compania, care deţine exploatarea Roşia Poieni, unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României şi care a intrat pe profit în ultimii doi ani, a fost tratată de stat ca fiind în stare de faliment şi criză de lichidităţi.

Astăzi, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a confirmat această situaţie de la Cupru Min, într-un interviu la postul public de radio.

“În ultimii 20 ani, nu a existat companie gestionată de stat în domeniul minier care să fi fost profitabilă, sunt pompe care absorb bani din buget pentru a le ţine la suprafaţă. Dacă eliminăm subvenţiile şi arieratele, constatăm că nu sunt în niciun fel profitabile. Încetul cu încetul, statul s-a necăjit subalimentându-le financiar, oferindu-le iluzoriu posibilitatea investiţiei străine care nu a prea venit, iar privatizarea lor, destul de dificilă altminteri, nu începe astăzi, ci a început cu mult timp înainte, în anii ’90. Presupunând că am fi făcut o enormă investiţie, de ordinul miliardelor de euro sau dolari, noi am fi creat un deficit enorm”, a spus Ungureanu, la postul public de radio.

Cupru Min: profit de 12 milioane de euro, datorii de 16 milioane de euro

Cu toate acestea, Lidia Cândea a declarat pentru gândul că nu se poate spune că Cupru Min este neprofitabilă, având în vedere că în 2010 şi 2011 a obţinut profituri “mai mult decât semnificative”. Problema companiei sunt datoriile imense şi lipsa de investiţii, fără de care compania ar deveni nefuncţională în luna septembrie, conform Lidiei Cândea.

La sfârşitul anului 2011 compania acumulase datorii de 64,4 milioane lei, la o valoare a capitalurilor proprii de 32,6 milioane lei, cea mai mare datorie fiind către Electrica Distribuţie Transilvania Sud, de 58 milioane lei, potrivit unui document oficial obţinut de MEDIAFAX. În schimb, Cupru Min a încheiat anul 2010 cu un profit de 18,8 milioane lei, iar la sfârşitul anului 2011 a înregistrat o cifră de afaceri netă de 150,6 milioane lei şi un profit net de 30,7 milioane lei.

Întrebat care sunt investiţiile asumate de cumpărător, premierul Ungureanu a arătat doar că nimeni nu cumpără pentru a vinde mai departe, dar a nuanţat imediat.

“Nimeni nu cumpără ceva doar ca să aibă sau ca să vândă mai departe. Bun, pot să vândă mai departe, fără discuţie, dar la capăt se află un profit, pentru că altfel sunt bani aruncaţi la gunoi”, a afirmat Ungureanu. El a susţinut că preţul de vânzare a Cupru Min a fost “foarte bine consolidat, pe o evaluare precisă” şi că statul nu ar fi avut oricum capacitatea de a exploata societatea în lipsa tehnologiei şi a investiţiilor necesare.

Potrivit premierului, Cupru Min este şi o companie izolată economic, deoarece minereul extras ar fi trebuit să ajungă la Zlatna, la o uzină între timp distrusă şi vândută la fier vechi. Întrebat unde o să ajungă minereul în aceste condiţii, premierul a răspuns că “o să aibă grijă investitorul, că are tot interesul pentru asta”.

El a arătat că statul va încasa redevenţe de la Cupru Min, dar nu a putut indica suma care ar urma să fie astfel vărsată la buget, susţinând că trebuie văzut planul de exploatare al cumpărătorului.

Cât valorează cuprul de la Abrud

Sorin Găman, director în cadrul Ministerului Economiei, a declarat astăzi că valoarea aproximativă a cuprului de la Roşia Poieni este de 13-14 miliarde de euro. Potrivit estimărilor, la Roşia Poieni există circa 1 miliard de tone de minereu, din care gradul maxim de recuperare este de maxim 75%. Astfel, se pot recupera 750 de milioane de tone de minereu. Metalul care se poate obţine ajunge la circa 2,4 milioane de tone.

Sorin Găman a mai spus că ce se extrage de la Roşia Poieni este concentrat de cupru, nu cupru pur, pentru că acesta ar trebui procesat, iar industria metalurgică din România nu se mai ocupă cu aşa ceva. Astfel, preţul obţinut pe extracţia de la Abrud este mai mic.

Canadienii care au luat Cupru Min sunt încă “la secret”

La începutul săptămânii trecute, firma canadiană Roman Copper Corp. a câştigat licitaţia pentru preluarea Cupru Min Abrud la preţul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste preţul de pornire a licitaţiei, de 57,3 milioane euro.

Roman Copper este o corporaţie fondată de banca de investiţii Bayfront Capital Partners din Toronto (Canada). Bayfront Capital Partners este o companie canadiană cu activităţi de investment banking, care oferă servicii de consultanţă pentru finanţare corporatistă, restructurare financiară şi în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor. Ea funcţionează ca un paravan de investiţii pentru alte firme sau oameni de afaceri care doresc să rămână anonimi.

Andrei Luca Popescu este reporter special al ziarului Gândul

Liderul PSD Victor Ponta a declarat vineri, intr-o conferinta de presa, ca premierul Mihai Razvan Ungureanu a prezentat Cupru Min ca pe o societate in pierdere, plina de datorii, dar ca aceasta a avut in ultimii ani o rata de profitabilitate de peste 15%. “Datoriile puteau fi acoperite de Cupru Min in maximum doi ani, folosind profitul”, a declarat Ponta.

Ponta a acuzat de asemenea ca premierul Ungureanu si purtatorul de cuvant al Guvernului au dezinformat cand au afirmat ca Roman Copper Corp, compania care a castigat licitatia pentru exploatarea resurselor de la Cupru Min, are 10 zile la dispozitie sa depuna banii in cont. “Nu se va primi niciun euro astazi, ci eventual dupa 135 de zile vor veni acesti 200 de milioane de euro, pe care firma respectiva nu-i are in cont, va plati eventual aceasta suma”, a spus liderul PSD.

“Pretul de vanzare este considerat bun doar de premierul Ungureanu. Valoarea zacamantului este de circa 20 de miliarde de euro”, a mai spus Ponta.

“Si astazi, in ultima zi de semnare a contractului, nu se stiu conditiile in care se va semna acest contract si ca se negociaza in continuare. Tot pana astazi nu se stie cine este de fapt in spatele companiei care a castigat licitatia (…) Evaluari facute de o firma de apartament, care a precizat foarte clar ca nu a facut o evaluare la standardele cerute la nivel european, ci doar o evaluare contabila”, a continuat acesta.

Presedintele PSD a mai sustinut ca Guvernul ar fi putut gasi si alte solutii pentru situatia Cupru Min, prin care s-ar fi putut pastra compania in proprietatea Romaniei: putea accesa bani de la Banca Mondiala sau fonduri europene.

“In 2004, Banca Mondiala a pus la dispozitia Guvernului Romaniei sumele necesare realizarii principalelor investitii de mediu la Cupru Min. Guvernul Boc a solicitat in 2009 prelungirea datei de tragere a banilor. Din 2009 pana in prezent, Guvernul Boc si acum Guvernul Ungureanu nu au facut nimic pentru a accesa aceste fonduri de la Banca Mondiala. In 2011 s-a cerut o noua prelungire ca cea din 2009 si am ajuns in 2012 la “programul principal al Guvernului Ungureanu” si anume transferul din proprietatea statului la societati a principalelor resurse ale Romaniei”.

“Daca solutia cu Banca Mondiala n-a fost considerata suficient de buna, Guvernul putea trece Cupru Min din patrimoniul Ministerului Economiei in cel al Consiliului Judetean Alba, facandu-l astfel eligibil pentru accesarea de fonduri europene”, a explicat Ponta.

“Lipsa autorizatiei de mediu a facut ca cele mai importante companii mondiale din domeniu sa nu participe la licitatie si sa lase doar compania canadiana, care are un actionariat necunoscut si o lipsa totala de activitate in domeniu, sa castige aceasta licitatie”, a mai aratat Ponta.

Reamintim ca, in 26 martie, compania Roman Copper Corp a cistigat licitatia deschisa pentru intreg pachetul de actiuni al Cupru Min SA, companie aflata pina la acest moment in subordinea Ministerului Economiei si care detine, conform estimarilor, circa 60% din rezervele nationale cunoscute de cupru (adica aproximativ 900 milioane tone, potrivit Strategiei guvernamentale pentru industria miniera).


Categorii

1. DIVERSE, Batalia pentru resurse, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la “PRIVATIZAREA CUPRUMIN A ESUAT

  1. Pustii canadieni nu au banul, ei sunt doar niste brokeri, cum e si romanul ala care tocmai a vandut la chinezi o mina de prin africa. Poate ar fi mai bine sa il sune razvanel sa ii faca legatura cu chinezii caci se pare ca se pricepe. Nu de alta, dar chinezii chiar platesc pretul corect caci au hartii multe de la americani.

  2. ‘Nu mai doresc sa avem in Romania contracte confidentiale”….Domnule Bode, m-ai linistit cu aceasta dorinta nevinovata a dumitale.Inteleg ca v-ati saturat ca de mere acre de acest gen de contracte confidentiale (adica, dubioase). Era si timpul cel mai potrivit acum,cand a mai ramas de privatizat doar praful de pe toba…..privatizarii. Dar totul nu-i decat praf in ochii lumii….

  3. Smecherie era urmatoarea, la fel ca si in cazul Rosia Montana si la fel ca si in cazul gazului de sist.

    Guvernul prin Banca Nationala trebuia sa finanteze exploatarea, iar la sfarsit compania exploatatoare isi lua talpasita, guvernul isi lua partea de redeventa de 1 % sub forma unor numere de cont si gata.

    Aceste zacaminte de cupru, de aur, de gaz de sist, nu pot fi profitabile pe termen scurt decat daca faci ravagii in mediu si daca altcineva finanteaza deranjul caci daca tu companie care vrei sa exploatezi aur, cupru, gaz de sist si o faci pe banii tai, constati la sfarsit ca ce extragi nu acopera cheluielile.
    Ca sa extragi asa ceva in mod cinstit inseamna sa te autoanihilezi ca si companie.

    Roman-Copper, RMGC sau Chevron au venit in Romania cu mainile in buzunare si cu buzunarele goale. Banii pentru distractie ii vor lua de la BNR gratis.

  4. Mai avem o speranta ca se va intampla ceva bun cu aceste zacaminte…

  5. oi, 5 aprilie 2012
    3 intrebari despre privatizarea Cupru Min la care Guvernul trebuie sa raspunda
    De ce n-a existat o evaluare a zacamantului de cupru (sunteti de acord ca valoarea companiei ce urmeaza sa-l exploateze este direct proportionala cu cea a zacamantului?), de ce apar atatea firme de apartament in ecuatie (si evaluatorul si cumparatorul Cupru Min-in plus, mi-ar place sa stiu de ce au fost descalificati bulgarii, de vreme ce castigatorul licitatiei are experienta zero in minerit), care este raportul cost-beneficiu intr-o astfel de afacere (ni se spune pe toate canalele ca firma romaneasca era ba falimentara ba neprofitabila-sa se spuna atunci si ce marje de profit se practica in industrie, banuiesc ca nu doar de 6% cat reprezinta redeventa-pentru a evalua cat ar fi trebuit sa cheltuie statul cu ecologizarea si exploatarea si cat ar fi putut castiga vanzand pe piata cuprul la cotatiile actuale)? Detalii mai jos

    1.De ce n-a existat e evaluare a zacamantului de cupru ci doar a activelor Cupru Min?
    Sa simplificam exagerat. Sa presupunem ca am o livada de meri. Vand dreptul de a culege si vinde fructele (impreuna cu obligatia de a tunde pomii, a-i stopi, etc) contra unei cote de x% (redeventa) din suma incasata la piata pentru ele. Ce parere aveti, suma la care vand dreptul de exploatare a livezii este influentata de faptul ca am 1 ha sau 10 ha de livada? Una e sa am o marja de profit de 30% sa spunem pentru 10 tone de fruncte, si alta pentru 100 tone, nu? Costurile nu se impart proportional pe unitatea de suprafata-de pilda, nu ma costa de zece ori mai putin sa aduc zilnic o masina cu 4 culegatori fata de o dubita cu 40. Ma rog, exemplul nu e cel mai fericit dar intelegeti rationamentul. Autoritatile au argumentat ca nu era nevoie de evaluarea zacamantului (din lipsa unei evaluari apar cifre contradictorii, ba 6 ba 20 de miliarde euro) din moment ce nu s-a vandut decat firma care urmeaza sa-l exploateze contra unei redevente. Da, dar valoarea firmei e influentata de cea a zacamantului. “Nu am privatizat zacamantul, am privatizat activitatea” spunea zilele trecute Ministerul Economiei bagand sub pres rationamentul de mai sus.Nu zau?

    2. Cam multe firme de apartament in afacerea Cupru Min, nu? Evaluatorul e firma de apartament, detinuta de o familie din Alba, cu un capital social de 5.000 lei. Cumparatorul e si el o firma de cutie postala, construita de o banca de investitii de mici dimensiuni (Bayfront Capital Partners din Toronto) cu cateva luni inainte de licitatia castigatoare. Garantia de participare la licitatie a reprezentat colosala suma de 1 milion de euro, castigatorul nedispunand nici de acsti bani cash ci sub forma unei scrisori de garantie bancara. Las la o parte ridicolul situatiei-o firma fara bani a castigat o licitatie pentru o companie care avea profit dar pe care statul o vinde pentru ca..are datorii istorice-si ma intreb: daca castigatorul e firma de apartament, cu expertiza in domeniu si fonduri zero, de ce au fost descalificati bulgarii (Ellatzite-Med, din grupul Geotechmin, deţinut de magnatul Tzolo Voutov)? Ca la experienta si bonitate n-aveau cum sa stea mai prost.

    3. Care e reteta afacerii cuprului? Ni se spune pe toate canalele oficiale ca firma romaneasca era nerentabila. Banuiesc ca n-au aruncat niste masochisti cu 200 de milioane euro pentru a pierde apoi bani suplimentar, nu? Cineva cumpara pentru ca se obtine profit in ciuda cheltuielilor mari de ecologizare si a concentratiei mici de cupru a zacamantului, corect? Ei bine, sa ne spuna Ministerul Economiei, care e marja de profit in industrie-anterior in Romania si in acest moment in industria cuprului-30%? 20% 40%? Ca nu doar 4% cat e in prezent redeventa sau 6% cat ar fi avut intentia Guvernul s-o majoreze daca nu uita intamplator sa trimita OUG la Monitorul Oficial. Sa vedem si noi ce sume ar fi trebuit sa angajeze Guvernul pentru ce beneficii potentiale. Si nu va ganditi ca investitiile respective erau ilegale, fiind ajutor de stat. Piata cuprului nu e concurentiala, nu avem mari jucatori privati care sa fie dezavantajati (vezi in alta ordine de idei ca datoriile istorice se pot sterge cand piata e monopolista-cazul recent al CFR)

    PS: Aud ca Guvernul se declara incantat de cele 200 milioane euro, suma li se pare foarte buna. Pentru o schimbare de perspectiva le recomand s-o compare cu cele 150 milioane euro alocate din Fondul de Rezerva pentru cheltuieli urgente ale comunitatilor locale, in contextul..alegerilor apropiate. Este ca nu mai pare mult 200 milioane euro?
    http://cristiandogaru.blogspot.com/2012/04/3-intrebari-despre-privatizarea-cupru.html

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare