Protest fata de SODOMIA PROMOVATA IN SCOLI/ Cosmarul demografic al Romaniei, POLITICA DE STAT?/ Noua generatie si OBSESIA BANILOR

25-02-2012 25 minute Sublinieri

uciderea pruncilor

 

Scrisoare deschisă a Federaţiei Organizaţiilor Ortodoxe Pro-vita din România adresată  ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, Guvernului României, Senatului şi Camerei Deputaţilor, inspectorilor şcolari, cadrelor didactice, directorilor de şcoli, educatorilor, părinţilor şi tuturor reprezentanţilor societăţii civile

Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe Pro-vita din România îşi exprimă dezacordul faţă de organizarea, în mai multe instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar din Bucureşti, a unor acţiuni de familiarizare a tinerilor cu istoria minorităţilor sexuale (LGBT Lesbiene-Gay-Bisexuali-Trans). Desfăşurate pe tot parcursul lunii februarie 2012 de către organizaţia non-guvernamentală ACCEPT, manifestările sunt găzduite, printre altele, de „Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării”, „Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială” din cadrul Universităţii Bucureşti, precum şi de Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din capitală.

Considerăm că organizarea, în şcolile din România, a unor astfel de activităţi reprezintă un precedent deosebit de grav, cu atât mai mult cu cât învăţământul de stat este finanţat din banii tuturor părinţilor care nu doresc să-şi expună copiii propagandei homosexualilor.

Astăzi, fenomenul homosexualităţii se răspândeşte din ce în ce mai repede în rândul tinerilor, fie prin organizare unor manifestaţii publice care susţin că acest păcat strigător la cer este un „drept” al omului ce nu trebuie să fie încălcat, fie prin presiunile unor organizaţii de tipul „ACCEPT” care solicită legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, precum şi a adopţiilor în vederea întemeierii unei „familii”. Ce se întâmplă, însă, cu adevărata familie, cea creştină, celula Bisericii? Aceasta este grav afectată, căci scopurile căsătoriei sunt total denaturate.

În Vechiul Testament stă scris „să nu te culci cu bărbat ca şi cu femeie; aceasta este spurcăciune” (Levitic 18, 22) şi tot aici este prezentat cazul celor două cetăţi Sodoma şi Gomora care au pierit din cauza acestor pervertiri ale făpturii umane (Fac. 19, 4-28). Păcatul acesta poarta şi numele de sodomie, după denumirea cetăţii în care a fost săvârşit (Sodoma).

De asemenea, în Noul Testament, mai precis în Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, capitolul 1, versetele 26-27, avem precizată clar pedeapsa pentru acest păcat: „Pentru aceea, Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocară, căci şi femeile lor au schimbat fireasca rânduială cu cea împotriva firii. Asemenea şi bărbaţii, lăsând rânduiala cea după fire a părţii femeieşti, s-au aprins în pofta lor unii pentru alţii, bărbaţi cu bărbaţi, săvârşind ruşinea şi, luând în ei răsplata cuvenită rătăcirii lor.”

Conform doctrinei oficiale a Bisericii Ortodoxe Române, „sodomia, adică desfrâul împotriva firii, precum și impiedicarea cu știință a zămislirii de prunci și lepădarea lor” constituie păcate de moarte (strigătoare la cer, v. Învățătură de credință creștin ortodoxă, 110;   http://www.patriarh.ro/Index/invatatura.php?capitol=306)

Într-o ţară cu o populaţie majoritar ortodoxă, păcatul homosexualităţii a ajuns prilej de sărbătoare şi dezbateri publice, şi nu oriunde, ci în şcoli şi licee, sub ochii copiilor, părinţilor şi dascălilor noştri.Şi, deşi se duc lupte grele pentru eliminarea orelor de religie din curricula şcolară (pe cine oare deranjează acestea?), păcatul sodomiei este privit cu indulgenţă, de teama acuzaţiilor de discriminare.

Ce informaţii li se inoculează tinerilor noştri studenţi, aflaţi la vârsta când îşi pot întemeia o familie? Pentru ilustrare, iată cum se intitulează una dintre activităţile susţinute pe data de 11 februarie, sub titulatura „Spiritualitate şi sexualitate”, avându-i ca protagonişti pe Maria Irod şi Florin Buhuceanu:Relaţia cu Dumnezeu e o piedică pentru identitatea ta ca gay, lesbiană, bisexual/ă sau persoană trangender? Este o oportunitate? E irelevant?”, în timp ce o altă activitate programată pentru data de 23 februarie, la Facultatea de Sociologie, are ca temă „Cine (ne) defineşte familia?”. De asemenea, ziua de 27 februarie este rezervată unei discuţii libere, cu tema Reflectarea persoanelor LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, persoane trans) în presa românească – „întâlnire la care sunt invitaţi să participe jurnalişti din presa scrisă, online, radioul şi televiziunea publice.” (http://accept-romania.ro/luna-lgbt)

Încălcări ale prevederilor legale

Art. 4, alin. 2 din Tratatul asupra Uniunii Europene impune promovarea valorilor unui stat membru drept componentă a identităţii naţionale. Astfel, minorităţilor sexuale nu le este permis să încalce principiile educaţiei copiilor şi tinerilor, consfinţite în dispoziţiile art. 43 şi 44 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului: „Copiii au dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o pot atinge şi de a beneficia de serviciile medicale şi de recuperare necesare pentru asigurarea realizării efective a acestui drept” (art. 43). „Copiii au dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să le permită dezvoltarea fizică, mintală, spirituală, morală şi socială” (art. 44).

De asemenea, Legea nr. 272/2004 prevede obligaţii concertate pe care le au instituţiile publice ale statului, împreună cu părinţii, privind dezvoltarea sănătoasă mentală şi fizică a copilului. Aceste instituţii, definite de lege,  sunt: Administraţia publică locală, Servicii judeţene de protecţia copilului, Biserica, Poliţia, Servicii Medicale. Acceptarea încălcării din partea acestor instituţii a normelor care trebuie să garanteze în primul rând sănătatea fizică a copiilor noştri constituie infracţiuni grave de perversiune sexuală (art. 201 Cod penal în vigoare în prezent) şi corupţie sexuală (art. 202 Cod penal).

Totodată, Legea educaţiei naţionale prevede, la art. 7, alin. 1 că “în unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.”

Având în vedere cele expuse mai sus, solicităm tuturor factorilor de răspundere respectarea atentă a legilației în vigoare și interzicerea imediată a susţinerii acestor activităţi în spaţiile publice, mai cu seamă în unităţile de învăţământ care sunt destinate formării caracterelor morale şi nu experimentelor de pervertire satanică a tinerilor!

Avocatul Parlamentar Tudor Lazăr a sărit cu gura (ar fi trebuit să zic a sărut de fund) la decizia Primăriei Bălți de a interzice „desfăşurarea acţiunilor homosexualilor”, „propaganda agresivă a minorităţilor sexuale în municipiul Bălţi”. Consiliul municipal „declară teritoriul municipiului drept zonă de susţinere deosebită a Bisericii Ortodoxe din Moldova”. Lazăr pune această hotărîre alături de rasism și xenofobie, rămînînd puțin pînă la a spune că Primăria Bălți vrea să ardă homosexualii în cuptoare comandate de la Auschwitz.

Pentru avocatul Lazăr e bine să știe că orientarea sexuală și cu atît mai mult apucăturile gender (o boală psihică gravă care le face pe femei să se creadă bărbați, iar pe bărbați să se creadă femei), nu sînt incluse în Carta Drepturilor Omului. Homosexualitatea a fost scoasă din lista dereglărilor psihice abia la începutul anilor 90, deși prin asta homosexualii nu au devenit mai sănătoși. Tudor Lazăr ar face bine să urmărească și alte decizii ale ONU, nu doar cele legate de homosexuali și problemele gender. Afirmația “Astfel, Comitetul de Miniştri reafirmă principiul, conform căruia niciun fel de valori culturale, tradiţionale sau religioase, inclusiv şi regulile „culturii dominante” nu pot fi utilizate pentru justificarea declaraţiilor de ură sau a altor forme de discriminare, incluzând discriminarea pe criteriu de orientare sexuală sau identitate gender” este neconformă cu realitatea. La a 16-a ședință a ONU din 11 martie 20011 s-a aprobat rezoluția A/HRC/16/L.6 prin care valorile tradiționale primează asupra altor aspecte și în nici un caz așa cum vrea Tudor Lazăr.

O decizie similară a fost luată în anul trecut în Peterburg, un oraș care numără de trei ori populația Republicii Moldova. Petersburghezii au mers mai departe, propunînd un proiect de lege prin care paradele homosexuale să intre sub incidența legii și să fie pedepsite cu închisoare sau amenzi usturătoare, în funcție de amploarea propagandei, făcîndu-se diferențe între demnitarii de stat și oamenii de rînd.

Sper din tot sufletul că și alte primării din Moldova vor urma exemplu Bălțiului și , de ce nu, Chișinăul? […]

(Comentariu preluat integral din buletinul informativ al Alianței Familiilor din România)

Ne aflam in anul demografic 1966. Asta ne spun datele recensamintului populatiei Romaniei din 2011, emise recent. In Romania de azi sunt atitia oameni citi erau si in 1966: 19 milioane! Dupa doua generatii realizam ca Romania a facut un regres cu consecinte severe pentru generatia noastra, dar mai ales pentru soarta copiilor nostri. Criza demografica a Romaniei s-a transformat intr-o veritabila iarna. Un cosmar demografic. Asupra acestui cataclism national am atras atentia de multi ani. Este cu adevarat un eveniment unic in istoria noastra cind, in doua generatii, natiunea nu a mai progresat demografic, pe timp de pace! Si atit de semnificativ, incit suntem tentati sa afirmam ca, de acum inainte, 1966 va ramine anul de referinta pentru demografia Romaniei pentru generatiile viitoare, asemenea civilizatiilor vechi care numarau anii in functie de evenimentele tragice cu care se confruntau. Iudeii, spre exemplu, incepusera sa numere anii luind ca reper ducerea lor in robie, in 587/568 inainte de Hristos.

Reactia noastra, a romanilor, la aceasta veste cit se poate de tragica, exprimata in bloguri sau in comentariile la multele articole scrise despre recensamint, a fost identica, dar exprimata diferit. “E groaznic!”; “Cum se poate?”; “Nu-mi vine sa cred!”; “Au numarat gresit!”; “Infiorator!”. Atribuim crizei demografice, insa, cauze diferite. Cu unele suntem si noi de acord. Fara indoiala ca emigratia masiva din 1990 incoace a fost una din cauzele majore. Dar aceasta explicatie nu e suficienta. Caci emigratia nu e un fenomen tocmai nou in istoria romanilor, cum nu sunt nici altele care au incetinit sporul demografic de-a lungul istoriei. In secolul trecut, Romania a trecut prin doua cataclisme ucigatoare care i-au decimat populatia. Sute de mii de tineri barbati romani au murit in cele doua razboaie mondiale, sute de mii de romani au fost exterminati de comunisti, alte mii au murit in foametea si seceta anilor ’40. Iar la finele secolului 19 si inceputul secolului 20, sute de mii de romani au emigrat in America de Nord, in special din Ardeal. Si cu toate astea, vitalitatea biologica a natiunii nu a slabit. Pina acum. De ce?

Idolatria avortului

Cauza principala, o spunem noi, asa cum o repetam mereu, este avortul. Romania si-a alipit inima de idolul avortului. Iar avortul este, la rindul lui, simptom al unei probleme si mai acute – lipsa de interes a romanilor de a procrea. Lipsa aceasta de interes nu ne este tipica doar noua, este o realitatea europeana. Inaintea noastra au luat-o tarile occidentale, unde, inca incepind cu generatia de dupa razboi, europenii si-au pierdut avortinteresul pentru copii. Nihilismul si hedonismul le-a impregnat conceptia despre viata, iar rezultatele sunt bine cunoscute. Incet, incet, Germania se transforma intr-o tara fara germani, Marea Britanie intr-o tara fara britanici, Franta intr-o tara fara francezi si Scandinavia intr-o peninsula fara scandinavi. Majoritatea europeana se micsoreaza rapid, iar enclavele neeuropene cresc si mai rapid. Raspindirea contraceptivelor incepind cu anii ’60 a intensificat si facilitat declinul demografic european.

In ultimii 60 de ani am avortat 22 de milioane de copii nenascuti. In contrast, din 1973 incoace, cind avortul a fost legalizat in SUA, acolo au fost avortati 54 milioane de copii. Raportat la populatia Romaniei, numarul avorturilor noastre este extrem de mare. Ne pricepem la avort mai bine ca la orice. De aceea repetam ce am spus in paragraful precedent: putem spune ca Romania si-a alipit inima de idolul avortului. Este pacatul nostru national. Un pacat pentru care suntem cunoscuti in intreaga lume. Un pacat finantat din fondurile publice. Un pacat impotriva caruia se aud voci putine si timide. Un pacat pentru care deja suntem pedepsiti si care daca nu va fi remediat ne va cauza moartea biologica in doar citeva generatii. In unul din articolele pe care le citisem pe tema recensamintului se calculase deja ca Romania va dispare biologic in doar 73 de ani. In vara anului trecut ONU a emis un clasament al tarilor celor mai afectate demografic. Romania era in topul celor 10. Raportul prognostica ca aceste 10 tari vor fi si primele care vor muri demografic. In doar 20 de ani se preconizeaza moartea ultimei fiinte de pe micuta insula Montserrat din Caraibe. Tinerii au plecat, iar ceasul biologic al celor ramasi in urma a incetat sa mai bata. Romania nu e cu mult in urma acestei micute insule.

(…)

PREZENT ŞI VIITOR

de dr. Maria MESAROŞ, medic specialist pediatru, Baia Mare

Am auzit odată o zicală din vremuri nu tare vechi, care spunea că o familie e bine să aibă cel puţin trei copii, câte unul să înlocuiască în evoluţie pe cei doi părinţi şi al treilea să fie pentru ţară.

Ce echilibru social, întărit de faptul că familiile de la ţară şi chiar multe din cele ce reprezentau înalta societate aveau mai mulţi copii! Erau foarte puţine familiile cu 1-2 copii. Ce întorsătură a lucrurilor, cât egoism în societatea de azi când magazinele sunt suprapline, ţăranii nu ştiu cum să-şi valorifice produsele în exces şi renunţă la lucrarea pământului propriu pentru motivul că nu este profitabil. Azi în familiile cu cele mai mari venituri se naşte un singur copil sau poate niciunul, dar câinii de rasă sunt nelipsiţi. Uneori întreţinerea unui asemenea animal costă mai mult decât întreţinerea unui copil.

Se aude uneori la ştiri că a fost găsit la container un nou-născut abandonat sau mort: o ştire vagă, după care nu se mai vorbeşte nimic…, pe când dacă sunt eutanasiaţi nişte câini vagabonzi, care fac atâtea victime omeneşti prin muşcăturile lor, se iau poziţii cu răsunet mondial. Ce întorsătură a lucrurilor! Oare aceşti câini atât de protejaţi şi care ţinuţi în lesă înlocuiesc cărucioarele cu copiii de altă dată prin parcuri, vor putea asigura viitorul ţării? De pe urma ocrotirii acestor animale, care au ajuns mai presus decât copiii, vom putea lua noi, cei care acum trăim aceste vremuri, pensiile necesare la vârsta a treia? Nu este destul reducerea poporului român prin plecarea atâtor tineri în alte ţări, lăsând în ţara noastră loc liber pentru invazia musulmanilor, negrilor etc.? Oare ne vor aduce aceştia, care vin din ţările subdezvoltate şi teroriste, o civilizaţie şi o credinţă mai bună? Unde este gândirea şi morala sănătoasă a românului?

Oare o fi devenit politică de stat (de cine suntem oare conduşi?) scăderea natalităţii, distrugerea naţiunii, limitarea valorilor intelectuale şi lăsarea frâului liber şi necontrolat pentru categoriile sociale de jos?

Mă ispiteşte un gând urât: sterilizarea femeilor productive intenţionat prin practicarea variatelor metode anticoncepţionale, a avortului liber, insuficient controlat la cabinetele particulare, mai ales la fetele tinere, tendinţa crescând pentru practicarea operaţiei cezariene, care limitează naşterea la cel mult doi copii. Oare suntem în situaţia Chinei, ca să limităm chiar aşa de mult înmulţirea populaţiei? Atât noi cât şi restul Europei avem spor natural negativ.

Se abandonează tot mai mult calea naturală de naştere: viitoarele mame nu sunt pregătite moral şi psihico-fizic pentru a fi mame. Totul se rezumă la egoismul momentului: acum să nu mă doară, dar la ce va urma nu se gândesc. Pe cale naturală s-a născut de când este acest pământ, iar acum se luptă cu toate puterile să se renunţe la ce e natural.

Ziua de 8 Martie – Ziua Internaţională a femeii a fost onorată într-un mod aparte la secţia Nou-Născuţi Baia Mare: în cele 24 ore ale zilei de 8 martie au fost 8 naşteri, din care toate au fost cezariene, niciuna pe cale naturală ! Să fie o coincidenţă, se dorea să se atingă atunci procentajul de 30%, de cezariene din totalul de naşteri, tendinţă expresă de a se mai creşte acest procentaj?

Desigur nu toate au avut indicaţii medicale, un număr redus dintre cezariene au motivaţie medicală. O parte sunt opţiunile mamelor pentru acest tip de naştere, dar pentru justificare medicul le dă tot o conotaţie de motivaţie medicală şi în sfârşit o parte bună dintre ele sunt eşecuri ale unui travaliu natural eşuat, grăbit, forţat şi care pentru a nu compromite probitatea profesională, se termină tot cu cezariană.

Oare nu ar trebui să ne punem câteva întrebări care ar viza atât corpul medical, cât mai ales viitoarele mămici şi viitorul copiilor lor? Este o politică socială de moment, ale cărei repercusiuni nu ne interesează în momentul de faţă? Este aspectul mercantil urmărit de medicii ginecologi? Este o lipsă de profesionalism în urmărirea gravidelor, care ulterior sunt dirijate intenţionat spre a opta pentru operaţia cezariană? Îndrăznesc să fac o afirmaţie dură: nu mai avem obstetricieni, ci numai ginecologi, printre care sunt tot mai multe femei ginecologi. Unele au copii şi cu toate acestea rămân indiferente la ce se petrece cu alte femei şi resping ceea ce este natural şi fiziologic. Am surprins odată o afirmaţie: „mie îmi place mai mult să tai”, referindu-se la secţiunea cezariană.

Nouă, românilor, nu ne place să facem statistici şi nici să evaluăm anumite fenomene negative, care ar trebui elucidate. Suntem prea comozi şi indiferenţi la ce se întâmplă cu copiii ce se nasc în mod forţat, programat – când medicul este de gardă, pentru a nu fi deranjat de pacientă atunci când s-ar declanşa în mod natural naşterea. Deşi uneori prea târziu, dar poate edificator pentru viitor s-ar impune o rememorare a momentului şi felului naşterii copilului care ulterior este descoperit cu handicapuri psihice şi fizice.

Oare explozia de cazuri de autism nu are legătură cu naşterile forţate, programate, cu medicaţia (cytotec) şi metodologia de a grăbi naşterile, cu suferinţele neurologice „minore în aparenţă” ce le prezintă nou-născutul după asemenea naşteri? Executarea cezarienelor înainte de a apărea semnele declanşării travaliului este asemenea metodei de a forţa un ou de găină clocit, din care nu a ieşit puiul odată cu ceilalţi fraţi, iar dacă este forţat prin spargerea cojii, va ieşi un „pui nimuric”. Toate aceste lucruri ar trebui să ne dea de gândit referitor la viitorul copiilor şi al neamului nostru.

Slovacia: „Mamă, nu mai plânge!” Monumentul copilului nenăscut

La 28 octombrie 2011, în orașul slovac Bardejovska Nova Ves a fost inaugurată lucrarea de sculptură intitulată „Copilul care nu s-a mai născut niciodată”. Monumentul a fost realizat de sculptorul Martin Hudáček la inițiativa unui grup de femei care regretă că într-un anume moment al vieții lor au „ales” să-și avorteze copiii.

[nggallery id=15]

Sculptura exprimă nu doar regretul și pocăința mamelor care au avortat, ci și iertarea și dragostea copilului nenăscut pentru mama sa. Ideea a venit de la un grup de tinere femei, reunite sub numele „Mișcarea de Rugăciune a Mamelor”, care azi sunt conștiente de valoarea fiecărei vieți și de gravitatea fiecărui rău pe care adulții îl pricinuiesc, nu doar prin pierderea ireparabilă a copilului nenăscut, ci și prin permanentul declin al sănătății fiecărei femei care decide, indiferent de motiv, să-și avorteze copilul.

Dezvelirea statuii s-a făcut în prezența ministrului slovac al Sănătății. Monumentul sculptorului slovac a impresionat lumea întreagă. Sunt nenumărate locuri în care se vorbește despre el cu entuziasm.

Am găsit aici un elogiu, dar și un comentariu interesant, de fapt o întrebare; „Dar, unde este tatăl?” Întrebarea nu e un reproș adus monumentului, ci o ocazie de a aminti că unul dintre personajele principale, tatăl, este adesea omis, din păcate, din reflexiile și discuțiile legate de avort.

În realitate, el este de foarte multe ori autorul moral al crimei, nu numai pentru că nu o sprijină și nu o încurajează pe mama care șovăie, dar chiar el este cel care face presiuni asupra ei, să „scape” de copil. Poate va exista vreodată un monument dedicat copilului nenăscut, care să-l reprezinte și pe tată.

 Un răspuns pro-vita la tragedia deceselor materne

Am scris în repetate rânduri (de ex. aici) despre mortalitatea maternă, un fenomen tragic și care lasă urmări pentru toată viața în existența familiilor și cercurilor de apropiați ai victimelor. Cu aceasta este toată lumea de acord. În ce privește soluția pentru reducerea deceselor materne însă, ne regăsim în fața aceleiași falii de netrecut între promotorii controlului populației și mișcarea pro-vita mondială. În timp ce primii insistă pentru legalizarea avortului (o cauză minoră în ecuația deceselor materne) și avansul contracepției, urmărind așadar agenda proprie, organizațiile pro-life oferă ca soluții îmbunătățirea îngrijirii medicale, disponibilitatea aparaturii, a antibioticelor, a sângelui pentru transfuzii și a personalului calificat să acorde ajutor și consiliere, înainte de naștere, la naștere și post-partum.

Așa este cazul programului „Treceri sigure” („Safe passages”) dezvoltat de asociaţia americană „Maternal Life International”, care direcţionează instruirea şi resursele disponibile înspre intervenţii care salvează vieţile mamelor şi ale bebeluşilor. Vă invităm să citiți materialul de prezentare (integral în limba română) aici.

Adolescenţii şi tinerii de azi consideră că trebuie să aibă propriul buget pentru a-şi cumpăra tot ce au nevoie, de la chipsuri până la gadgeturi. Psihologii avertizează că încurajarea unui astfel de comportament le va dăuna şi-i va face superficiali.

Petrec tot mai mult timp în cluburi sau printre gadgeturi, iar obsesia banilor îi face mai superficiali. Cea mai apreciată valoare este pentru ei libertatea, după cum arată un studiu recent realizat de IMAS. Potrivit unui sondaj efectuat la nivel global de compania americană Boy Scouts of America, 62% din părinţii chestionaţi susţin că le oferă copiilor care au între 14 şi 18 ani, în medie, 25 de dolari (80 de lei) pe săptămână. Acelaşi studiu arată că fetele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 17 ani primesc mai mulţi bani decât băieţii, iar începând cu vârsta de 18 ani, părinţii le oferă mai mulţi bani băieţilor.

„Majoritatea tinerilor doresc să aibă foarte mulţi bani şi sunt de părere că vor ajunge să câştige de trei ori mai mult decât salariul mediu. Cu toate acestea, elevii şi studenţii din întreaga lume spun că bugetul lor este cu mult depăşit de dorinţele pe care le au”, spune psihologul american Dave Ramsey.

Părinţii de azi spun că „pe vremea lor”, dacă aveai nevoie de bani de buzunar, trebuia să ţi-i câştigi, iar pacheţelul de la şcoală însemna un sandviş cu parizer sau cu margarină şi dulceaţă.

În aceste condiţii, mulţi au păreri ferme când vine vorba de bugetul odraslelor şi consideră că suma de 80 de lei pe săptămână ar fi prea mare pentru nevoile unui adolescent care are tot ce-i trebuie acasă. „Cred că 10 lei pe zi este o sumă suficientă. Pentru ce să aibă mai mulţi? Colegi ai fiicei mele, care au o posibilitate materială mai bună, cheltuiesc pe ţigări, energizante şi chiar pe etnobotanice banii pe care îi primesc de la părinţii lor“, a spus Raluca, mama unei tinere în vârstă de 13 ani.

„Pe vremea mea…”

Şi cei pentru care vremea dependenţei de „sponsorizările” părinţilor nu este atât de îndepărtată spun că aşa-zisele nevoi ale adolescenţilor de azi sunt exagerate. Victor (25 de ani) s-a mutat în Danemarca încă din vremea studenţiei, când a oţinut o bursă de studii. În adolescenţă, bani de buzunar însemnau cei câţiva lei primiţi la sfârşitul săptămânii ca să iasă în oraş cu vreun prieten.

noua generatie gadget„În şcoala generală apăruseră telefoanele mobile, iar cei care aveau aşa ceva erau consideraţi «cool». Erau cei care aveau mereu bani de suc, de un «croissant» de la chioşcul din colţul şcolii. La liceu, toată lumea avea telefon mobil, iar «valoarea» era măsurată după cât de scump era mobilul. I-am rugat pe ai mei vreun an întreg să-mi cumpere şi mie unul şi-mi spuneau să economisesc alocaţia. Ce să le explic că toţi aveau de trei ori mai mulţi bani de buzunar decât mine şi că singurul motiv pentru care nu mă apucasem de fumat era că nu aveam bani?”, povesteşte Victor.

Valentina, elevă în clasa a VII-a la Şcoala Generală nr. 179, din Capitală, susţine că unii părinţii sunt prea zgârciţi în ceea ce priveşte bugetul săptămânal. Ea are şi argumente: „Primesc câte 10 lei pe zi, bani de buzunar, pe care îi cheltuiesc pe ciocolată, sucuri şi chipsuri. Bineînţeles că mi-aş dori mai mulţi bani, dar mama mi-a spus răspicat că nu se va întâmpla asta în următorii doi ani, dar mi-aş dori să-mi pot cumpăra eu haine şi bijuterii noi”.

Odată cu vârsta, pretenţiile cresc. „Ai mei îmi dau în jur de 70 de lei pe săptămână, dar îmi ajung pentru maximum trei zile. Cred că mi-ar trebui 200 de lei, deoarece ies cu prietenii, trebuie să-mi cumpăr haine”, spune Alina, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Economic Hermes din Capitală. Tânăra adaugă că, în vacanţele de vară, a încercat să-şi rotunjească veniturile şi a lucrat part-time ca promoter.

„Simt nevoia să-şi uimească prietenii”

Diferenţele între dorinţele celor din generaţii diferite sunt însă normale, afirmă specialiştii, deoarece modul de viaţă diferă de la an la an, iar progresul aduce beneficii şi prefaceri. Astfel, în timp ce unele obiceiuri şi comportamente au dispărut, au apărut noi tendinţe şi posibilităţi. Psihologii români sunt însă de părere că această dorinţă a adolescenţilor de a avea cât mai mulţi bani îi poate influenţa pe aceştia atât pozitiv, cât şi negativ, în funcţie de provenienţa banilor.

Dacă banii sunt oferiţi exclusiv de părinţi, copilul va avea impresia că totul i se cuvine. „În adolescenţă, fiecare doreşte să iasă în evidenţă, să fie admirat şi cât mai popular. Tinerii simt nevoia să îşi uimească prietenii, iar cea mai la îndemână metodă este evidenţierea situaţiei materiale, dacă părinţii sunt potenţi financiar. Ei nu mai depun efort pentru a-şi satisface dorinţele, au învăţat că totul li se cuvine. Unii chiar nu mai au nicio satisfacţie atunci când primesc diferite cadouri“, spune psihologul Keren Rosner.

Cum nu toţi îşi permit să trăiască aşa cum îşi doresc, inevitabil, apar conflicte între colegii cu posibilităţi financiare reduse şi cei care trăiesc în „austeritate”. „La persoanele cu puţine resurse materiale poate apărea insatisfacţia, frustrarea, iar renunţarea frecventă la anumite lucruri poate duce la stări depresive sau la ranchiună“, mai explică specialistul.

“La adolescenţii cu puţine resurse materiale poate apărea insatisfacţia, frustrarea, iar renunţarea frecventă la anumite lucruri poate duce la stări depresive sau la ranchiună.”
Keren Rosner psiholog

25 de dolari (80 de lei) primesc săptămânal elevii şi liceenii, potrivit unui studiu realizat la nivel global de Boy Scouts of America.

Materialismul scade inteligenţa emoţională

Psihologii afirmă că schimbarea valorilor societăţii în care trăim este principalul „vinovat” al percepţiei adolescenţilor şi tinerilor faţă de drepturile lor financiare în perioada cât încă se află sub tutela părinţilor. Copiii din zilele noastre se ghidează spre comportamentul certificat şi exemplificat de media, de viaţa mondenă şi de posibilităţile moderne. Tinerii au ajuns să facă legea şi să ceară fără rezerve orice doresc. Cu cât au mai mult, cu atât îşi doresc mai mult şi atunci apare o nevoie nesecată şi permanentă de bani. Prin bani obţin atenţie, apreciere şi un statut special”, spune Keren Rosner.

O astfel de nevoie îi poate afecta pe adolescenţii şi tinerii de azi şi la nivelul inteligenţei emoţionale, care are de suferit atunci când aceştia nu reuşesc să-şi ocupe timpul liber dacă nu au bani de ieşiri în oraş. Psihologii sunt de părere că generaţia tânără are nevoie de stimuli foarte puternici pentru a se simţi bine, faţă de cele anterioare, care se puteau distra având la dispoziţie doar o chitară.

Obsesia banilor duce generaţia nouă până la un punct în care partea materială este covârşitor de importantă. Adolescenţii şi tinerii nu mai sunt atenţi la trăirile lor, iar inteligenţa emoţională scade odată cu dorinţa de a deveni bogaţi“, încheie psihologul.

(Material preluat integral din buletinul informativ al Alianței Familiilor din România)

Cu saptamini in urma am scris despre “dreptul” cainelui la viata, facind aluzie la decizia Curtii Constitutionale de a anula legea eutanasierii cainilor in Romania. Am facut-o sa atragem atentia asupra faptului ca, se pare, in Romania, cainii au “dreptul” la viata dar copiii nenascuti nu.

Aberatia asta e extrem de greu de justificat. Cine acorda unui caine “dreptul” la viata? Fiintele umane. De ce nu acorda acelasi drept si fiintelor umane nenascute? Adica celor care perpetueaza specia umana. Oare ce spune lucrul acesta despre noi ca societate?

In 1948 a fost adoptata Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Tocmai iesita din cel mai tragic cataclism cu care s-a confruntat in istoria ei, umanitatea n-a lasat sa i se stearga din minte atrocitatile celui de al Doilea Razboi Mondial si, in Declaratie, a re-enuntat fundamentele morale ale societatii, care fusesera incalcate cu atita salbaticie in vremea razboiului. Declaratia are doar 30 de Articole.

Articolul 3 enunta dreptul omului la viata, un drept re-afirmat in alte instrumente internationale, in constitutiile tarilor, si in conventiile internationale privind drepturile omului. Dreptul copiilor nenascuti la viata insa nu este nici afirmat nici recunoscut in nici una din ele.

Incredibil.

Saptamina trecuta am scris despre iarna demografica a Romaniei. Astazi revenim la unul din lucrurile care trebuie sa le facem daca dorim ca dreptul nostru la viata sa fie respectat. Reamintim ca sanctitatea vietii deja e erodata si ca ne aflam pe o panta alunecoasa. Am inceput cu avortul si continuam in directia legalizarii sinuciderii asistate si a eutanesiei, la inceput voluntara, apoi coercitiva. Daca avortam copiii pentru cele mai triviale motive („sunt o povara”), cum ne vom apara in viitor dreptul nostru la viata? Cind se va spune ca batrinii nu se mai pot ingriji singuri, sunt bolnavi, sufera de boli incurabile si ingrijirea lor medicala costa sume enorme, deci trebuie sa fie eutanasiati, chiar impotriva vointei lor? Adica transformam dreptul la viata intr-un drept cu aplicabilitate limitata in timp si in context, depinzand de sanatatea omului si de cit de mare “povara” este el pentru societate. Poate nu stiti, dar deja a fost nascocita o “obligatie de a muri,” un slogan intilnit foarte des in blogurile care promoveaza eutanasia sub numele de “a duty to die.” De aceea devine tot mai clar ca protejarea vietii copiilor nenascuti e esentiala pentru protejarea si pastrarea dreptului la viata a celor vii, adica a celor care citesc aceste rinduri.

Ceva poate fi facut. Astazi va aratam ce fac crestinii din America pentru protejarea vietii. Nu stau pe ginduri si nu sunt indiferenti. Drepturile noastre pot fi protejate doar prin actiune si implicare, nu prin pasivitate.

Crestinii Americii au fost socati cand, in 1973, Tribunalul Suprem a dezincriminat avortul, declarind legile impotriva avortului „neconstitutionale”. Tot atunci, in ianuarie 1973, ei au inceput razboiul pentru viata al Americii, razboi pe care sunt pe cale de a-l cistiga. Despre asta scriem astazi. Un razboi, o strategie, implicare, perseverenta, acumulare de experienta din care putem si noi sa ne inspiram si pe care o putem aplica si in Romania. Daca vrem. Experienta americana deja e repetata in multe tari, si in ultimii ani chiar si in Europa, mai ales in Spania si Franta, chiar in Belgia. Recent, crestinii Rusiei, preocupati si ei de iarna demografica care se intinde asupra Rusiei, au inceput sa foloseasca aceleasi metode pentru incetinirea avortului in Rusia.

Romania are nevoie de o miscare pro-viata. Miscarea pro-viata din Romania e anemica. Nu pentru ca nu exista oameni interesati. Pentru ca sunt. Bine dotati intelectual si academic pentru promovarea acestei miscari, bine informati, bine conectati la nivel national si international, versati in argumentele pro-vita, motivati si perseverenti. Mereu ne scrieti, mai ales tineri si tinere, ca va preocupa soarta demografica a Romaniei si problema avortului. Din decembrie 1989 incoace nu a fost data nici o lege in Romania privind avortul, decit pentru dezincriminarea lui. Clasa politica din Romania nu se sesizeaza ori ramine indiferenta, atunci cind i se atrage atentia. De aceea este nevoie de o miscare nationala pro-viata in Romania. O miscare autentica care implica iesirea in strada, participarea la marsuri pentru viata, zile de post si rugaciune in biserici si parohii, pentru incetarea avortului la romani. Asa au facut, fac, si vor continua sa faca, in America, crestinii.

Punctul de turnura pentru ei a fost noiembrie 2010, cind au votat in parlamentele statale un numar record de parlamentari crestini, cu o viziune pentru viata, familie si valori. Efectele acestui eveniment extraordinar deja se simt si sunt vizibile. De atunci incoace, peste 200 de legi care limiteaza avortul au fost adoptate, la nivel de stat, in SUA. Ca rezultat, in multe state clinicile de avort nu mai sunt finantate din fonduri publice, multe au fost inchise si numarul copiilor avortati a inceput sa scada. Din 1973 incoace, peste 54 de milioane de copii nenascuti au fost avortati in America. Puneti numarul acesta in contrast cu numarul avorturilor in ultimii 60 de ani in Romania – 22 de milioane.

(…)

Consecintele sunt de netagaduit – astazi, copiii crestinilor americani sunt, intr-o majoritate covarsitoare, pro-viata. Copiii nenascuti au un viitor in America. Liderii miscarii provita din America sunt tineri, atit femei cit si barbati. In contrast, liderii miscarii pro-avort sunt feministe imbatrinite care lupta din rasputeri sa convinga generatia tinara ca copiilor nenascuti nu merita sa li se acorde un drept la viata.

In noiembrie 2011, The Weekly Standard a publicat un articol despre succesul crestinilor americani in lupta impotriva avortului. El descrie inceputul acestei miscari, strategiile folosite si succesele. Miscarea provita din Romania se pot inspira din aceasta experienta. Articolul in forma originala in engleza poate fi citit aici.

TENACII PROMOTORI AI VIETII

Celor care se opun avortului rar li se iau interviuri la televizor. Probabil ca massmedia este incapabila de a acoperi simultan mai multe subiecte. Pe moment se pare ca numai casatoriile homosexuale si rolul homosexualilor in armata monopolizeaza atentia massmedia, de la televizor pana la ziare si reviste. Avortul ramane doar un gand uitat, nebagat in seama.

Este totusi un plus pentru miscarile pro-viata ca sunt neglijate de media. Cei care se opun homosexualilor sunt catalogati de presa ca luptand „razboiul cel rau”, facind analogie cu cei care cu ani in urma se opuneau razboiului din Vietnam. Pe de alta parte, cei care promoveaza avortul sunt portretizati ca luptand „razboiul cel bun”, asemenea celor care au luptat in al Doilea Razboi Mondial. Din nefericire pentru massmedia, au pierdut cel mai important subiect – inceputul luptei pentru avort si renasterea cruciadei pro-viata. (…)

Cu toate astea, presa de elita este depasita de o schimbare chiar si mai mare, pe care nu o intelege si nu o discuta. Miscarea pro-viata a capturat terenul moral al dezbaterilor privind avortul in special datorita progreselor in tehnologia sonogramelor. Odata incerte, acum sonogramele ofera o imagine de inalta rezolutie a copilului nenascut, in uter. Prin sonograme, copiii nenascuti au devenit, in fapt, copii. Cei care promoveaza avortul au fost printre primii care au inteles acest lucru si ca sonogramele au modificat balanta argumentelor. Doi lideri ai miscarii pro-avort, Kate Michelman si Frances Kissling, au recunoscut acum 3 ani ca fortele pro-viata au castigat un avantaj semnificativ.

Spre deosebire de promotorii avortului, cei pro-vita s-au acomodat repede noilor circumstante oferite de tehnologie si au inceput sa aiba succes. Doar in 2011, 24 de state au adoptat 52 de noi restrictii legislative cu privire la avort. Cinci impun o ecografie inainte de avort, iar doua insista ca ecranul sa fie vazut si de catre mama. Patru state au interzis in intregime avortul dupa 20 de saptamani, pe motivul ca dupa aceasta perioada copilul e capabil sa simta durere. Opt state au renuntat la ObamaCare [Nota AFR: legea asigurarilor medicale, adoptata printr-o reforma a presedintelui Obama]. Cinci state au oprit „avortul prin webcam”, o procedura prin care doctorul, ne-prezent fizic langa pacienta, indica mamei prin videoconferinta ce pilule sa ia pentru a induce intreruperea de sarcina. Sase state au oprit finantarea din fondurile publice a operatiunilor Planned Parenthood (cel mai mare furnizor de planuri si indicatii pentru avort, n. tr.). Statul Texas a fost virful de lance al acestei lupte, cu o diminuare a finantarii anuale de 64 de milioane de dolari.

Valul acesta de actiuni nu ar trebui sa surprinda. Republicanii au castigat controlul a 26 de legislaturi in alegerile din 2010. Cu ani in urma, li se sugerase, de catre expertii in politica, sa nu se opuna avortului pentru ca vor suferi un declin electroal. Nu au scazut – dimpotriva, au devenit un partid pro-viata. In Congresul federal, 2 legi pro-viata au fost deja aprobate, una care interzice constringerea cetatenilor de a cumpara polite de asigurare care sa acopere avortul, iar cealalta insituind o interdictie totala de a mai contribui cu banii publici la finantarea avorturilor. Ambele masuri, insa, au fost blocate de Senatul controlat de Democrati.

Trei tendinte

Trei tendinte pro-viata s-au reliefat in 2011. Prima este cresterea opozitiei fata de avort in randul tinerilor. Tinerii sub 30 de ani erau cei mai pro-avort segment al populatiei in anii 1970, scazand usor in anii 1980 si 1990. Acum, ei sunt cei mai pro-viata. In mod evident, ceva s-a schimbat cu privire la atitudinile legate de avort ale noii generatii. Americanii tineri nu s-au facut mai religiosi, mai conservatori din punct de vedere politic, sau mai ostili privind drepturile homosexualilor. Nici nu si-au schimbat modul de votare a candidatilor pro-viata. Ei doar tind sa observe ca avortul este o incalcare a drepturilor omului. Daca societatea e generoasa in acordarea de drepturi, de ce nu si copiilor nenascuti. Astfel, opozitia contra avortului creste treptat.

Puteti vedea schimbarea asta de atitudini in marsul pro-viata din Washington, pe 22 ianuarie ale fiecarui an. Ani de zile, la mars au participat numai catolici, apoi protestanti. In ultimii ani, marsul a fost dominat de tineri cu varsta in jur de 20 de ani, unii venind si cu copii mici in brate [fenomen observat și la manifestația anuală de la Paris, n. red. CV].

Al doilea trend este cresterea foarte mare a numarului centrelor-adapost pentru femeile insarcinate ori necasatorite. Aceste case speciale au diferite nume: Centrul Femeilor Insarcinate in Criza, Centrul de Ingrijire a Sarcinii, Centrul de Resurse al Sarcinii, Centrul de Sanatate a Sarcinii, sau, simplu, Centrul de Sarcina. In statul Virginia de Nord, Jim Wright, fost patron in imobiliare, a construit centrul numit Mame care Nasc. Toate fac acelasi lucru, consiliaza femeile singure in timpul sarcinii si le recomanda sa nu avorteze.

Rezultatele sunt complesitoare, 80-90% dintre femeile care au avut o sonograma la aceste centre au ales sa pastreze copilasul. Astazi, sunt aproape de 3 ori mai multe astfel de centre (2300) decat clinici de avort (800 – 850). Unul din motivele pentru care clinicile de avort se inchid este ca viitoarele mame prefera sa stea in centrele pro-viata mai mult decat in centrele de avort. Reteaua de ingrijire arata cresterea: de la 550 de centre in 1999, la 1130 astazi.

Tendinta numarul trei: reintinerirea vechilor grupari pro-viata si aparitia altora noi. In 2006, Kristan Hawkins a fost numita director executiv al organizatiei Studenti pentru Viata. Atunci grupul activa de 2 decenii cu un personal minim si avea in jur de 300 de filiale. Astazi are 637 de filiale, un staf permanent de 10 oameni, si o duzina de coordonatori locali. Printre filiale sunt Studenti Negri pentru Viata, Studenti in Medicina pentru Viata, Studenti din Business pentru viata si tot asa. Scopul coordonatorilor este de a crea cate 10 noi grupuri pro-viata in fiecare semestru universitar si cite 20 pe an. Astfel, organizatia Studenti pentru Viata a fost revitalizata.

Un erou: David Bereit

David Bereit era angajatul unei companii farmaceutice cand Planned Parenthood a deschis o clinica de avort in orasul sau natal, College Station din Texas. A organizat un protest. Dar acesta a fost doar inceputul. In 2004, a demarat o initiativa de post si rugaciune numita “40 de Zile pentru Viata” care promoveaza zile de privegheri si rugaciuni la intrarea in clinicile de avort. A inceput cu o singura rugaciune in centrul orasului. Bereit spune ca numarul de avorturi in localitatea lui a scazut cu 28% anul acela. De atunci, initiativa s-a extins la 400 000 de mii de persoane care au participat la sute de rugaciuni si privegheri in aproape 400 de orase. Cand a inceput initiativa “40 de Zile”, spune el, “entuziasmul gruparilor pro-viata era foarte scazut”. “Acum insa observ mai mult entuziasm si speranta, cum nu am vazut de ani de zile. Vantul bate impotriva celor de la Planned Parenthood (PP) si a asociatilor lor”.

In cazul PP, asta este o realitate. Eliminarea subventiilor publice pentru clinicile lor a fost mereu o prioritate pentru asociatiile pro-viata. In 2009 s-au facut 1,2 milioane de avorturi in SUA, din care la PP au fost facute 332.278. Aproape o treime din bugetul ei anual de 1 miliard de dolari a fost subventionat de guvernul federal si prin contracte federale.

O eroina: Lila Rose

La doar 23 de ani, Rose este cea mai bine vazuta activista pro-viata. Unul dintre cei 8 copii dintr-o familie catolica din San Jose, California, Lila a devenit activista anti-avort la varsta de 14 ani si a continuat activitatea in anii studentiei la UCLA. La 15 ani, a formatActiunea Directa, cu care producea clipuri cu camera ascunsa, expunand clinicile care ofereau avort gratuit fetelor violate, pentru ca ele sa nu raporteze nimanui incidentul. Rose a reusit sa faca asta, dandu-se drept o prostituata tanara, adusa de catre “pestele” ei mai in varsta la o clinica din New Jersey. Managerul clinicii i-a explicat cum ar putea avorta, daca ar minti la declararea varstei. Clipul intocmit de ea a facut senzatie pe internet. Mai important, insa, a fost ca a fost vizualizat si de Republicanul Cliff Stearns din Florida, presedintele subcomitetului Congresului pentru investigatii.

Stearns a fost ingrozit de “manipularea acestei fete de 15 ani pentru a o indupleca sa avorteze”. A mai acordat atentie si unui raport privind Planned Parenthood facut de asociatia Americani Uniti pentru Viata (Americans United for Life). In raport se vorbeste despre opt aspecte de “scandal si abuz”, inclusiv deturnarea de fonduri federale, “omisiunea de a raporta abuz sexual asupra unui minor” si complicitate la prostitutie si trafic de persoane. In 5 septembrie, Stearns a lansat prima proba impotriva retelei de clinici, cerand un audit masiv.

Cum e de asteptat, Rose e entuziasmata de impactul cliplui ei asupra clinicilor PP. “Nu poti argumenta impotriva imaginilor”, spune ea. “Ele marturisesc adevarul si sunt indisputabile”. Tinerii “incep sa priceapa adevarul despre avort in moduri prin care inainte nu aveau acces. Aceasta este o miscare ce tocmai a inceput si numai poate fi oprita.”

Ce se intimpla „dincolo”?

Uitati-va pe partea opusa a strazii, de la etajul cinci al cladirii unde se afla sediului Susan B. Anthony List (organizatie pro-life, n. trad.) din centrul Washingtonului si veti vedea 2 pancarde. Pe una scrie “Opriti razboiul contra femeii”, iar pe cealalta “Nu imi luati radiografiile pentru cancer”. Acestea sunt raspunsurile Planned Parenthood si ale aliatilor fata de initiativele miscarii pro-vita. Avort? Nu, nu se mai foloseste cuvintul acesta in propaganda avortista. Acum se numeste “teste medicale”, avorturile fiind doar… pe plan secundar. Cuvantul dureros ce incepe cu “A” aproape ca numai este deloc rostit de cei ce au legaturi cu industria avortului. Ei pretind, dimpotriva, ca sustin “dreptul femeii de a alege.” Dar sa aleaga ce? Asta ei nu mai o spun.

Opozantii lor nu sunt “pro-viata”, ci “anti-alegere”. Aceasta gimnastica lingvistica arata starea de disperare in care se afla PP si aliatii ei uzati. Nancy Keenan, presedintele asociatiei NARAL Pro-alegere America a declarat ziarului Newsweek, plina de ingrijorare, ca a urmarit marsul pentru viata de anul trecut din Washington. “Mi-am zis, oh Dumnezeule, sunt asa de tineri si asa de multi”!

Lobbiul avorturilor si-a gasit propria tinta: centrele pentru mame insarcinate. Scopul este sa incerce sa oblige centrele sa posteze pancarde mari spunand ca ele nu ofera avorturi sau alte servicii similare, precum o face PP-ul. Asumptia este ca multe femei care se duc in acest centre crezand ca pot face acolo sunt convinse sa nu-l mai faca.

Intelectuali pro viata

Michael New, profesor de stiinte politice la Universitatea din Michigan-Dearborn orienteaza ideologic miscarea pro-viata. A studiat in ultimul deceniu si a constatat ca s-a redus numarul de avorturi. Nu si-a promovat ideile printr-un canal pro-viata normal, ci prin filiera academica, intr-un studiu masiv care i-a luat 3 ani, plus inca un an pana ce concluziile sale au fost publicate. A testat impactul a trei restrictii: “fara finantare publica”, “cu implicarea parintilor” si “consimtamantul informat”. A determinat ca aceste trei restrictii au redus rata avorturilor, mai ales prin participarea parintilor minorelor la decizia de a avorta sau nu.

Concluziile lui New au fost dezvaluite legislatorilor de stat, incurajandu-i sa impuna restrictii la procedurile de avort. Noile sale studii arata ca implicarea ambilor parinti este mai importanta in luarea unei decizii decat implicarea unui singur parinte, iar ca restrictiile celor pro-viata sunt mai efective. Suna cam de necrezut, dar Michael New a devenit un “star” al momentului. Promotorii avorturilor nu au un echivalent de anvergura lui.

Durerea pe care copilul nenascut o simte in cursul avortului este un alt aspect pe care pune accent miscarea pro-viata. Ultrasunetele moderne arata ca la 20 de saptamani nenascutul reactioneaza vizibil la durere. Anul trecut, Nebraska a dat prima lege care interzice avortul din momentul cind copilul incepe sa simta durerea. Mary Balch de la organizatia Dreptul la Viata a jucat un rol cheie pentru adoptarea acestei legi. Strategia centrala a celor din grupurile pro-viata se bazeaza pe ideea ca legile anti-avort, cu toate ca sunt putine numeric, au un efect cumulativ semnificativ. Legile care accentueaza durerea fatului nenascut sunt puse in opozitie cu dreptul femeii de a alege sa avorteze. Dar cine din lobby-ul pro-avort ar indrazni sa dezminta durerea copilului nenascut? Doar un om crud.

Scopul ultim al miscarii pro-viata ramane acelasi ca la inceput: stoparea avortului. Se imbarbateaza reciproc ca sa treaca peste orice obstacol ce le-ar putea iesi in cale pentru a ajunge la acest tel. Organizatia “Americanii Uniti pentru Viata” (AUV) s-a specializat in crearea de legi model anti-avort pentru statele americane. Dar au si un plan strategic pentru ele. AUV nu glumeste cand vorbeste despre stoparea avorturilor. Cheia este sa ingreuneze industria avorturilor prin legi si reglementari intrusive. Acest lucru se rezuma la mijloace liberale prin a produce un rezultat conservator. Conditii foarte precise, dar greu de indeplinit, sunt impuse clinicilor de avort, cum de exemplu a facut statul Virginia anul acesta: noi cerinte pentru siguranta, contabilitate, intocmirea si tinerea evidentelor si rapoartelor. Dar asta nu e tot. Va fi nevoie de si mai multe legi care limiteaza avorturile, cum ar fi schimbarea mentalitatii, pentru micsorarea cererii de avort.

Intrebarea primordiala pentru miscarea pro-viata este daca a ajuns la un moment crucial in care se poate deja vorbi de o victoria asupra avorturilor. Nu e sigur. Nici cei de la AUV nu sunt. Ei spun celor pro-viata ca inca nu au castigat. New spune ca cultura permisiva americana este un mare impediment in oprirea avorturilor. Dar multe limite au fost depasite de catre miscarea pro-viata si multe vieti au fost salvate numai in anul 2011, sa nu mai punem la socoteala si ceilalti ani. Si mai multe lucruri bune for fi castigate prin simplul fapt ca copilasii mici vor fi feriti de cutitele celor care fac avorturi.

Fred Barnes, autorul articolului, este editor executiv la The Weekly Standard.

familie

Buletinul informativ al Aliantei Familiilor din Romania

Nr. 179, 21 feb 2012

Noua Ordine Mondiala. In SUA, o eleva reclama prezenta unui afis religios in scoala si primeste 40.000 dolari despagubire! In afis, un elev il ruga pe Dumnezeu sa il ajute si pe el la invatatura. Acest lucru, incredibil pentru romani, este deja ceva obisnuit in tarile asa-zis „democratice”, in care relativismul si non-valoarea primeaza. Atentie! Exista si in Romania destule organizatii care viseaza la o asemenea societate denaturata, acestea vizand deocamdata icoanele din scoli (link).

Homosexualii castiga si pierd in Maryland si New Jersey. Saptamana trecuta, legislatorii statului Maryland au legiferat casatoriile homosexuale. Guvernatorul statului urmeaza sa semneze legea in viitorul apropiat. In New Jersey, tot saptamana trecuta, legiutorii statului au instituit casatoriile homosexuale, dar guvernatorul statului a facut uz de veto. El intentioneaza sa supuna legea unui referendum, pentru a fi aprobata sau respinsa (link).

Homosexualii castiga la Washington. Cu doua saptamani in urma, legiuitorii statului Washington au instituit si ei casatoriile homosexuale, iar guvernatorul deja a semnat legea. In 2006, Curtea Suprema a statului Washington a declarat casatoriile homosexuale ilegale. Cu toate astea insa, cetatenii statului Washington deja au demarat un proiect de abrogare a legii casatoriilor homosexuale. Urmeaza sa stranga semnaturi si sa organizeze un referendum in noiembrie (link).

Homosexualii il ataca pe Sarkozy. In plina campanie electorala, Sarkozy se impotriveste casatoriilor homosexuale. Homosexualii francezi il ataca. Sarcozy raspunde – in vremuri de criza, refugiul este familia, nu subminarea ei (link).

Spania si casatoriile homosexuale. Ajunsi majoritari, conservatorii spanioli si-au anuntat intentia de a continua procesul, inceput in 2006, impotriva legiferarii casatoriilor homosexuale in Spania. Ele au fost adoptate de socialistii spanioli, cu toate ca constitutia spaniola defineste casatoria ca fiind uniunea intre un barbat si o femeie (link).

Homosexualii polonezi. Homosexualii polonezi devin tot mai vocali. Cu un guvern de stanga la putere, ei nadajduiesc sa obtina anumite facilitati si drepturi. Articolul alaturat, in polona, descrie expansiunea miscarii homosexuale in Polonia in ultimii ani sub influenta si calauzirea homosexualilor apuseni (link).

Suedia – Critici homosexualitatea? Mergi la puscarie. In prima saptamana din februarie, CEDO a emis o decizie in care afirma ca Suedia a actionat legal cand a dat sentinte de inchisoare catorva tineri care au afisat intr-un liceu afise antihomosexualitate. Tinerii au fost incarcerati potrivit cu legea care interzice “incitarea la ura”. Suedia democratica? Sau tirania secularismului scandinav? (link)

Inventia homosexuala. Stiati ca, de fapt, homosexualitatea este o inventie? O inventie lingvistica si comportamentala, promovata de literatura de-a lungul mileniilor? O exagerare. Asta e opinia unui profesor de limba engleza de la Universitatea din North Carolina. Articolul care vi-l recomandam, cu titlul “The Gay Invention”, a fost publicat initial in 2005 in publicatia canadiana Touchstone Magazine, si a fost republicat pentru ca inca face valuri. Eseul e foarte interesant si usor de lecturat (link).

(…)

Casatorii homosexuale – Sondaje de opinie. Comentariul alaturat explica felul in care sondajele de opinie sunt manipulate de firmele de relatii publice pentru promovarea homosexualitatii si a casatoriilor homosexuale (link).

Homosexualii pierd in Kansas. Kansas refuza sa abroge legea sodomiei, cu toate ca Tribunalul Suprem a declarat-o neconstitutionala (link).

Revolutia sexuala. Comentariul alaturat are ca subiect “paradisul” generat in societatile apusene de revolutia sexuala. Consecintele nu denota un “paradis”, ci un infern cu consecinte dezastruoase (link).

Iarna demografica – Finlanda. Iarna demografica (a se citi, efectele avortului) se intinde asupra Finlandei si efectele ei sunt deja simtite. Recent, guvernul finlandez si sindicatele finlandeze au ajuns la o intelege comuna de a ridica varsta de pensionare la 65 de ani. Articolul e in finlandeza (link).

Impactul divortului asupra copiilor. Un studiu recent despre impactul divortului asupra copiilor (link).

Designer babies. Designer babies inseamna “copii facuti la comanda.” Tehnologia moderna poate face copii la comanda, adica dupa cum cer parintii, sexul, culoare ochilor, a pielii, etc. Ce se intampla insa cand copilul primit nu e cel comandat? Se intampla, deseori, dupa cum descrie articolul alaturat (link).

Copii care nu-si cunosc tatal. Tragedia copiilor surogati (nascuti fara sa-si cunoasca tatal sau mama) incepe sa atraga atentia. E un lucru scandalos si tot mai multi copii, acum ajunsi adulti, se revolta impotriva acestei practici. Recent, Centrul pentru Cultura si Bioetica din SUA a emis un documentar care denota durerea acestei generatii crescute fara tati si care nu-si cunoaste tatal. Va recomandam un mic trailer (link).

Copii care doresc sa-si cunoasca tatal – Canada. Tot pe aceeasi tema recomandam articolul acesta despre miscarea tinerilor canadieni conceputi prin donatii de sperma, copii care insista sa-si cunoasca tatii. O tanara a castigat primul proces din Canada care a decis ca si copiii nascuti pe filiera de surogat au dreptul, la varsta majoratului, sa-si cunoasca tatii (link). Pana recent, donatorii de sperma, adevarati don juani internationali, puteau sa-si mentina anonimitatea. Epoca anonimatului, se pare, se apropie de sfarsit.

Copii surogati. Articolul alaturat descrie dimensiunile enorme ale industriei producatoare de copii, prin inchirierea pantecelor femeilor la preturi derizorii (link).

Pornografia – Un pacat acceptat. La finele anului trecut, Adevarul a publicat un articol foarte interesat si folositor despre pornografie ca “pacat acceptat al epocii online” (link).

Pornografia – Costul social. Tot pe subiectul pornografiei va sugeram si studiul alaturat, publicat in 2011, privind costul social al pornografiei (link).


Categorii

Mitropolitul Vladimir Cantarean, Razboiul impotriva Bisericii/ crestinismului, Razboiul impotriva familiei / vietii

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

30 Commentarii la “Protest fata de SODOMIA PROMOVATA IN SCOLI/ Cosmarul demografic al Romaniei, POLITICA DE STAT?/ Noua generatie si OBSESIA BANILOR

  1. Problema organizarii actiunilor de “familiarizare a tinerilor cu istoria minoritatilor sexule” LGBT in scoli, cred ca este deosebit de grava si pentru faptul ca acele locrui vor fi impregnate de duhul acestor oameni pe invers, si departati de Dumnezeu. Adica se spurca locurile unde omul ar trebui sa fie receptiv pentru invatatura.

    De ce nu au facut aceste actiuni in alte parte, (desi mai bine nu le faceau de loc)? Nu se gasesc locuri de inchiriat? Sau, si aceste manifestari pot fi puse pe aceasi lista precum organizarea de concerte in manastiri, etc, toate sub firma “organizarii de evenimente in locuri mai putin conventionale”?!

  2. Scrisoare deschisă a Federaţiei Organizaţiilor Ortodoxe Pro-vita din România adresată (…)

    De ce nu or fi adresat-o si Patriarhiei? Pana la urma acesti copii, sunt si fiii Bisericii, nu numai ai parintilor, dascalilor, guvernantilor.

  3. oameni buni, dincolo de chestiunea morala, eu cred ca de la directorul scolii care a acceptat asemenea activitati in spatiul scolii, si pana la inspectorul scolar general sau ministru, oamenii astia trebuie dati in judecata – in temeiul legilor si aricolelor pomenite. nu este clar ca sunt incalcari flagrante de lege? argumentele morale nu fac 2 bani pentru oamenii astia… chiar Patriarhul ar putea initia asemenea actiuni, sau teologi, preoti, persoane individuale cu autoritate in Biserica, pentru ca fiecaruia dintre ei i se opreste impozit din salariu si se finanteaza scoala publica. evident, exista riscul ca, pe asemenea argument, sa fie scoasa din scoala si religia…e de gandit! nu mai avem nevoie de dezbateri. daca e i-legal, actiune juridica in instanta, oricat ar dura, ca lucrurile sa se normalizeze. daca nu se va intampla nimic acum (decat proteste sau comunicate…), mai mari vor fi indraznelile pe viitor! succes! cele bune! Doamne ajuta!

  4. “Inaintea noastra au luat-o tarile occidentale, unde, inca incepind cu generatia de dupa razboi, europenii si-au pierdut interesul pentru copii.”

    Asta nu este adevarat, ma iertati, judecati-ma daca vreti, dar nu este adevarat.
    In Franta, unde traiesc eu, putine familii au unul sau doi copii, majoritatea au 3-4, si sunt chiar care au mai multi de 4.
    Sotul meu este francez, vine dintr-o familie cu 9 copii…
    Uite, cu asta nu sunt eu de acord, si nu voi fi niciodata, oricat m-ati acuza, cu judecatile generalizate si facute de la 3000 de km !

    Eu am trei copii pentru ca traiesc in Franta, dar de cate ori vorbesc cu prietene de ale mele, sau familie din Romania, poate nu ma acuza direct, dar oriocum se mira ca am trei copii…

    Va asigur ca multe femei din occident sunt mult mai dispuse sa faca copii, si chiar ii fac, fata de cele din Romania ortodoxa…care sustin ca numai “inapoiatele” fac multi copii. Sau mai este alta mentalitate in Romania: ca unele femei fac copii ca sa traiasca din alocatie…
    In fine o gramada de idei prostesti care fac ca in Romania se inmultesc tiganii, nu romanii….

    Repet cu ce am inceput, in occident nu exista nicio propaganda sau lege care sa limiteze procreerea, si nicio pierdere a interesului pentru aducerea pe lume a copiilor.

    In privinta avortului, este legal, dar o femeie care vrea sa avorteze trece mai ijntai prin o serie de discutii cu medici si asistenti sociali care incearca sa o convinga sa nu avorteze. In final desigur este alegerea ei.

    Iar propaganda pro homosexuali este facuta de jurnalisti, artisti, in randul carora sunt multi perversi, si bineinteles de politicieni, mai ales de socialisti, care cauta sa castige voturi de oriunde.
    Occidentalii de rand nu au nicio vina si nici nu impartasec, in mare parte, aceste pareri.

    Imi cer iertare, daca supar, dar asa cum noua nu ne place sa se spuna ca romanii fura, fiindca o parte dintre romani fura, nu cred ca nici noi, la randul nostru, nu trebuie sa condamnam popoare intregi pentru ca unii dintre ei au o anume mentalitate.

  5. @ Hrisanti

    Va asigur ca multe femei din occident sunt mult mai dispuse sa faca copii, si chiar ii fac, fata de cele din Romania ortodoxa…care sustin ca numai “inapoiatele” fac multi copii

    Cred ca cel mai bine ar fi sa nu facem comparatie intre popoare, mai ales daca nu se tine cont de intreg contextul socio-istoric. Nu stiu daca s-ar mai verifica ipoteza ta, daca sa zicem, am putea face urmatorul experiment: sa aducem familiile care fac de la 3 copii in sus in Franta, in Romania. Oare aceleasi persoane ar mai creste toti atatia copii ca si in tara occidentala?

    Imi pare rau ca utilizezi peiorativ “Romania ortodoxa”, cu atat mai mult cu cat se pare ca si tu te tragi din neamul acesta. Oare asa ne dor greselile fratilor nostrii?

    Si, pe de alta parte, sa nu ne imaginam ca homosexualii ar fi mai mult in propaganda jurnalistilor, sau doar cateva cifre vizate de socialisti pentru a obtine ceva voturi mai multe. Ajunge doar sa te plimbi in marile orase si sa-i vezi cu proprii ochi. Dar cate nu se vad…

  6. @Hrisanti
    Poate noi gresim. Poate aceasta scadere demografica este mult mai puternic impusa aici si la noi a avut cel mai mare efect. Adevarul este ca Romania este o tara hacuita, o tara in care sunt promovate toate interesele banilor europeni, in detrimentul populatiei.
    Nu uita ca noi, pentru noi, nu mai contam demult. Tot ce a fost al nostru este acum al francezilor (Gaz de France, Apa Nova, Dacia Pitesti), al nemtilor (gazul din Ardeal), al austriecilor (Petrom, BCR), s.a.m.d. Trist, insa aici se intalnesc toate interesele europene, in detrimentul, ca sa ma repet, al populatiei locale, adica al ROMANILOR.
    Probabil ca momentul disolventei neamului romanesc a sosit.

  7. Nadajduim ca in aceste discutii nimeni sa nu uite nici macar o clipa ca… a inceput Postul Mare. Chiar de azi 🙂 Si ca ieri se presupune ca in Biserica ortodoxa a fost Duminica iertarii.

    (Mesajul este pur preventiv, si nu vizeaza in mod special pe nimeni!)

  8. Sa nu uitam intradevar: post cu folos si pace!

    @Hrisanti: iertare, dar realitatea poate sa difere chiar si in “occident” de la o tara la alta, de la o familie/persoana la alta sau de la o experienta la alta. Cazul tau pare unul fericit, dar depinde si de ce vrei sa vezi si de ce iti da Dumnezeu sa vezi si sa marturisesti.

    Am vazut in Canada si familii cu cativa copii (mai ales aborigeni, indieni, musulmani dar nu numai) si familii de tineri care nici nu voiau sa auda de copii si multi care nu puteau sa mai aiba copii. Si care ajunsesera sa planga ca toata viata pana la 30+ de ani au facut orice posibil sa-si omoare copii daruiti de Dumnezeu si acum ar face orice sa mai aiba copii. Exista chiar statistici care spun ca pe continentul Nord American 50% din cupluri au probleme de fertilitate. Asta pentru ca primele teste pentru pastile anticonceptionale (si nu numai) se fac pe oamenii de acolo unde ele se si inventeaza.

    Cat despre homosexualitate, San Francisco in US si Vancouverul in Canada sunt renumite pentru asta. In Vancouver langa Gradina Botanica a orasului, intr-un parc public la malul oceanului unde orice om sau copil are acces liber, am vazut politisti si tot felul de barbati “normali” la 4-5 dupa masa intr-o sambata sau duminica goi si eventual impreunandu-se prin tufe. Asta la 1 an dupa ce alti prieteni romani abia veniti in zona trecusera prin acelasi soc! Problema e ca nu mai stii care e om normal si care nu, mai ales dupa ce imparti biroul 3 ani de zile cu un slovac homosexual care avea putina rusina si bun simt sa nu se afiseze prea tare. Dar care gasea mai multa bunavointa in unele situatii de la sefi familisti normali. Adica “normalitatea” poate fi usor deviata si ce te faci cand deviatia devine normalitate?

  9. Pingback: Sankt Petersburg (Rusia) INTERZICE PROPAGANDA HOMOSEXUALA, PEDOFILA SI TRANSEXUALA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  10. Nu cred că a cunoaște istoria unei comunități este un fapt blamabil. Indiferent de comunitate.
    Întâi pentru că homosexualitatea nu este reductibilă la un act sexual. Există atâtea persoane care pot să fie definite drept homosexuali latenți, departe de comunități , zidite în ele sau doar purtând un anume tip de sensibilitate și o atracție aparte. Mă îndoiesc că sunt demni de ostracizare. Pentru că, înainte de orice, orientarea sexuală este o chestiune intimă.
    De aceea, nu văd ce ar aduce rău descoperirea faptului că Proust, Gide, Michelangelo, Gogol, Kavafis, Oscar Wilde și lista tot poate continua au fost altfel decât ceilalți. Orientarea lor sexuală este doar una dintre componentele ființei lor. Poate nici măcar una esențială pentru ceilalți. Admirația pentru oricare dintre ei ar putea deturna viața intimă a unui adolescent ? Mă îndoiesc. Poate să fie considerată aceasta propagandă ? Desigur. Ca și prezentarea tradițiilor unui grup etnic. Nu neg agresivitatea unora dintre mediile homofile și nici faptul că se află pe val, bătând adesea cu pumnul în masă pentru obținerea de avantaje. Pot doar să nu îi iau în seamă. Și să îi blamez. Dar aceasta nu înseamnă mare lucru.
    Pentru că atenți la ei sau la condamnarea păcatului celui de alături uităm de noi înșine. De căderi, lașități și ipocrizii.

  11. @Tiberiu:

    Hmmm… Pai tot ce spuneti e de la bun inceput fals pentru ca plecati de la o premisa falsa: existenta unei comunitati. Nu exista asa ceva, si ar fi ridicol sa se intemeieze comunitatea aceasta pe baza deprinderilor sexuale – reale sau, mai ales, inventate – ale unor personaje istorice ce traiesc in epoci istorice extrem de diferite. E ca si cum vorbim de “comunitatea” adulterinilor, sa zicem, sau a celor cu veleitati de casanova. In afara de actul sexual nu exista alta trasatura comuna care sa poata fi revendicata de aceasta “comunitate”. Prin urmare, daca ar fi sa fim exacti, atunci ar trebui sa vorbim despre categoria de oameni care practica relatii homosexuale. Acum, referindu-ne la personajele istorice nominalizate de dvs., nu toate sunt “homosexuale”, Gogol si Michelangelo, de pilda. Multe sunt inventate tocmai din ratiuni propagandistice de “comunitatea” gay, insa nimeni nu spune ca personajele respective au trait totusi drame interioare, ca si-au nenorocit viata din cauza alegerii lor si nu din cauza ostracizarii, sau ca genialitatea lor nu se datoreaza si nici nu are de-a face cu …homosexualitatea.

  12. Pingback: Mitropolitul Chisinaului Vladimir Cantarean (Patriarhia Moscovei) denunta DICTATUL ONU si presiunile pentru LEGEA DISCRIMINARII, chemand la apararea credintei (VIDEO) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  13. Pingback: Parlamentul European vrea sa impuna casatoria homosexuala, criticand DEFINTIILE “RESTRICTIVE” ALE CASATORIEI! - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  14. Pingback: Conferinta pe tema legii antidiscriminarii din Republica Moldova [VIDEO]. Pr. Metallinos si prof. Tselenghidis despre UNIUNEA EUROPEANA SI REZISTENTA ORTODOXA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  15. Pingback: Sodomizarea Americii si a Europei: OBAMA SUSTINE CASATORIILE HOMOSEXUALE IN NUMELE… BIBLIEI, IAR COMISARUL EUROPEAN PT INTERNE INDEAMNA LIDERII STATELOR MEMBRE SA II URMEZE EXEMPLUL - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  16. Pingback: Azi, in Bucuresti, MARSUL GAYFEST – parada sodomiei/ OBIECTIVUL SECRET AL AGENDEI PENTRU DREPTURILE HOMOSEXUALILOR – LEGALIZAREA PEDOFILIEI?/ Biserica Bulgariei condamna parada gay. Biserica noastra tace si in acest an?/ “Revolutia famil
  17. Pingback: Desene animate sau MANIFESTE DE PRPAGARE A MAGIEI SI VIOLENTEI?/ Corabia avorturilor/ UN ALT GENOCID: copiii care se supun TRATAMENTELOR DE SCHIMBARE a sexului/ Colegiul Anghel Saligny din Bacau: PE AGENDA PROPAGANDEI HOMOSEXUALE! (Razboiul impotriva fami
  18. Pingback: Rusia elimina complet PROPAGANDA HOMOSEXUALA. La noi se pregateste “LUNA ISTORIEI LGBT”. Va fi implicata si anul acesta SCOALA? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  19. Pingback: Sacrilegiu: MUZEUL TARANULUI ROMAN – partener al “LUNII ISTORIEI LGBT”. Fondatorul sau, regretatul HORIA BERNEA: “Prohibirea prozelitismului homosexual este un lucru folositor” - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  20. Sunt impotriva avortului.Nu am facut asa ceva si ma rog Domnului sa ma ajute sa nu fac asa ceva.Nu am copii.Imi doresc macar unul, dar nu voi face avort.Sotul este de aceeasi parere.Copilul zamislit are viata , sangele si sufletul.Am spus , cand am auzit discutii ca sunt impotriva avortului si nu am fost privita bine.

  21. Ceea ce ma ajuta sa ma mentin sunt cateva cantari bisericesti care ma intaresc sufleteste.Am vrut sa mai inregistrez cateva de pe youtube, azi, si nu am mai putut pentru ca este nevoie de un program care trebuie platit cu aproximativ 20 de euro.Mi se pare mult.Pana acum le puteam lua gratuit cu o downloadare la viteza mai mica, dar acum nu mai este posibil.Suntem tot mai ingraditi.

  22. Pingback: Ancheta privitor la PROPAGANDA HOMOSEXUALA de la LICEUL GEORGE COSBUC - Razboi întru Cuvânt
  23. Pingback: NOUA LUME GAY: in scolile din Australia se va invata ca HETEROSEXUALITATEA NU E NORMALA/ Schimbare de sex la PATRU ANI - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  24. Pingback: Mai multe organizatii crestine fac apel catre parinti pentru BOICOTAREA COLEGIULUI "GEORGE COSBUC" din Bucuresti - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  25. Pingback: Boicot la adresa BCR si ERSTE Foundation. CLIENTII CRESTINI AI BANCII PROTESTEAZA PENTRU IMPLICAREA ACESTEIA IN PROPAGANDA HOMOSEXUALA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  26. Pingback: TINERII – NOUA GENERATIE IMBECILIZATA? - Recomandari
  27. Pingback: Jumatate din copiii romani nu se mai nasc pe cale naturala! EXPLOZIA ABERANTA SI PERICULOASA DE CEZARIENE. Care sunt motive si care consecintele? - Recomandari
  28. Pingback: Rusia ar putea generaliza la nivel national legislatia ANTI-PROPAGANDA HOMOSEXUALA. Reactia activistilor GAY - Recomandari
  29. Pingback: CRIZA DEMOGRAFICA A ROMANIEI E MAI REA DECAT STIAM. RATA NATALITĂȚII a românilor din străinatate este cu o TREIME MAI MARE decat a celor din țară. Fenomenul REINTREGIRII FAMILIILOR in strainatate este tot mai frecvent/ NECESITATEA ABSOLUTA A POLITIC
  30. Pingback: CRIZA DEMOGRAFICA A ROMANIEI – mai grava decat stiam. RATA NATALITĂȚII ROMÂNILOR DIN STRĂINĂTATE este CU O TREIME MAI MARE decat a celor din țară! Fenomenul REÎNTREGIRII FAMILIILOR din diaspora este tot mai frecvent. NECESITATEA ABSOLUTA A P
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare