PATRIARHUL KIRILL la Chisinau pentru celebrarea a 200 de ani de la crearea EPARHIEI CHISINAULUI. Polemica: Pr. Savatie Bastovoi vs Constantin Tanase (TIMPUL)/ Limba “moldoveneasca” judecata la Curtea Constitutionala a RM/ Rusia in razboi comercial cu Ucraina

20-08-2013 11 minute Sublinieri

Banulescu-Bodoni (1)
Mitr. Gavriil Banulescu-Bodoni: primul ierarh al noii structuri create de Patriarhia Moscovei pentru inglobarea Basarabiei in sfera sa canonica (vezi aici)

Preconizata vizită a Patriarhului Rusiei Kiril la Chișinău devine cel mai discutat subiect politic pe forumuri și pe rețele de socializare. El urmează să sosească la Chişinău pe 7 septembrie şi va rămâne aici trei zile. În acest răstimp va face o vizită şi la Tiraspol.

Reacțiile la respectiva vizită sunt preponderent negative și formulate într-un limbaj marțial, presărat cu sudalme și epitete usturătoare: „Opriţi năvălirea Călăului Rus, pe nume Patriarhul Kiril, în Chişinău!!!”, „Rusia și Biserica Rusă – călăii moldovenilor deportaţi în Rusia”, „moscalul cotropitor”, „ciocoiul Kiril”, „dușmanul bărbos”, „unsul lui Putin” „ţapul Kiril” ș.a. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte asistăm la o tăcere înverșunată din partea a unei bune părţi a societăţii, inclusiv a intelectualilor, şi la interesul vădit al guvernului faţă de această vizită care a emis chiar o dispoziție prin care obligă Cancelaria de stat să organizeze vizita respectivă.

Deși Kiril va veni „sub pavilion bisericesc”, vizita acestuia este una politică, PATRIAR[H]UL RUS fiind perceput, și nu fără temei, „vârful de lance” al Kremlinului, omul lui Putin. Prin Biserica rusă, Kremlinul promovează politica tradițională a Rusiei de expansiune și control asupra unor teritorii și țări străine. În RM nu există forțe politice suficient de puternice care ar pune piciorul în prag și ar zădărnici această vizită. Elitele conducătoare nu au nici curajul, dar nici dorinţa să facă acest lucru. Apropo, dacă vrem să înțelegem ce sunt cu adevărat elitele politice conducătoare de la Chișinău, ce viziune au asupra locului RM în lume, nu trebuie să judecăm după retorica lor proeuropeană, ci după atitudinea lor față de Rusia. Deși fac parte dintr-o generație mai nouă, deşi înţeleg că singurul vector care reflectă interesul nostru naţional e cel proeuropean, politicienii de la guvernare sunt „hipnotizaţi” de Rusia, Rusia e în sângele lor, ei trăiesc în raport cu Rusia două sentimente adânci – frica şi admirația. Frica pentru că Rusia, foarte influentă la Chișinău, le poate strica cariera. Admirația, pentru că fiecare napoleonaș de pe Bâc visează să devină un mic Putin care să conducă poporul cu ceasul pe mâna dreaptă.

Astfel, Rusia continuă să fie o prezență activă în mediul politic moldovean nu atât (și nu numai) din cauză că ea dorește asta, ci mai mult pentru că elitele conducătoare ale RM nu au curajul să iasă de sub hipnoza imperială rusească. Am mai spus-o și o repet: dacă zgârâi un politician democrat prooccidental de la Chișinău, dai numaidecât de un iepure speriat de ruși sau de un admirator al rușilor. Da, prin retorica lor primele persoane de stat sunt prooccidentale, unele chiar doresc sincer şi lucrează pentru integrarea europeană, dar umbra măreţei Rusii în inhibă şi le paralizează voinţa de a o rupe cu ruşii, cum au făcut-o popoarele baltice. Există în interiorul RM prea multe și influente forțe proruse care nu le permit acestora să treacă Rubiconul rusesc. Vizita patriarhului Moscovei și al întregii Rusii, Kiril, este o dovadă concludentă în acest sens.

Prima întrebare legitimă e care este scopul acestei vizite, de ce capul bisericii ruse ne-a îndrăgit atât de mult încât a decis să mai vină la noi doar la doi ani de la ultima vizită? Oficialii de la Mitropolia Moldovei neagă faptul că respectiva vizită ar fi legată de viitorul summit de la Vilnius.

Motivația oficială e alta: vizita este prilejuită de împlinirea a 200 de ani de la crearea primei structuri care a unificat toate bisericile dintre Prut si Nistru. În altă redacție motivația e și mai explicită: cu ocazia aniversării a 200 de ani de la integrarea eparhiei de Chișinău în Biserica Ortodoxă Rusă. Vedeți cât de eufemistic e spus – „unificarea”, „integrarea? Reiese că ocuparea Basarabiei de către Rusia ţaristă, adică ruperea în două a Ţării Moldovei, a fost un act istoric progresist, deoarece a favorizat „unificarea tuturor bisericilor dintre Prut şi Nistru”… 

Ajunşi aici intrăm în zona marilor întrebări și neclarități legate de relațiile dintre Patriarhia Moscovei și Patriarhia Bucureștiului, dar şi de problema Mitropoliei Basarabiei care nu este… „integrată” în Biserica rusă. Enoriaşii Mitropoliei Basarabiei, dar şi toţi românii basarabeni sunt în drept să se întrebe de ce după reactivarea acestei Mitropolii niciun patriarh de la Bucureşti nu a vizitat Basarabia (RM)? Apropo, nici Patriarhia de la București, nici Mitropolia Moldovei şi a Bucovinei (de peste Prut), nici Mitropolia Basarabiei nu au reacţionat în vreun fel la preconizata vizită a lui Kiril la Chişinău… Înţelegem foarte bine complexitatea problemei, dar considerăm necesar s-o punem pe tapet în numele unui mare şi amar adevăr: în faţa expansiunii „lumii pravoslavnice ruse”, R. Moldova a rămas singură, fără aliaţi. Mitropolia Moldovei, subordonată Moscovei, are aliați puternici şi în interior, şi în exterior. Prin poziţia sa, chiar dacă-i putem găsi o justificare, Patriarhia de la Bucureşti este un aliat al Bisericii ruse. Asta cel puţin este percepţia multor români basarabeni. 

Vizita patriarhului Kiril la Chişinău nu ar fi o problemă discutată în aceşti termeni, dacă Biserica rusă n-ar fi structura care promovează politica imperială a Rusiei şi ar sprijini cursul prooccidental al RM. Este clar însă că Kiril nu vine la Chişinău ca să asigure RM de sprijinul Rusiei şi a Bisericii ruse în ajunul summit-ului de la Vilnius. Cu siguranţă el vine cu un alt mesaj din partea ţarului Putin: dacă RM se va juca de europenizarea, va păţi-o ca şi Georgia.

Şi încă un „detaliu” – în contextul „războiului economic”, declanşat de ruşi împotriva ucrainenilor, vizita patriarhului rus la Chişinău convine numai Moscovei. Privită din toate punctele de vedere, această vizită a patriarhului rus la Chişinău, în actuala conjunctură politică şi geopolitică, este o gravă eroare a diplomaţiei de la Chişinău. Există o singură speranţă că efectele acestei erori vor fi măcar parţial diminuate – dacă administraţia de la Chişinău va avea curajul să-i spună deschis, în faţă, patriarhului rus adevărul.

Adevărul adevărat, cel românesc, dar nu cel rusesc cu care a venit el de la Moscova.

Astăzi gazeta Timpul a sărbătorit praznicul “schimbării la față a Maicii Domnului.” Dacă nu ați auzit niciodată de acest praznic (a nu se confunda cu Schimbarea la Față a c-tanaseDomnului), atunci cu siguranță ați auzit de Constantin Tănase – un adevărat patriarh al presei moldave. În cuvîntul său dintru această zi, domnia sa face noi prorociri și tîlcuiri la vizita patriarhului Kiril, deschizîndu-și omilia cu citate spicuite, zice el, de la blogeri, cum ar fi: „Opriţi năvălirea Călăului Rus”, „ciocoiul Kiril”, „dușmanul bărbos” etc.

Constantin Tănase e foarte nedumerit și supărat din mai multe pricini. Mai întîi, pentru că ”elitele politice” de la Chiținău nu se luptă cu Patriarhul Kiril. Apoi, pentru că Patriarhia Bucureștiului nu critică această vizită, nici măcar Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Toți tac speriați ca niște iepuri de umbra marii Rusii. Ce bine mai era cînd puteai face un miting antirusesc ad-hoc și să primești bani pentru asta! Să arunci vreo două căldări de zoaie asupra creștinilor din Basarabia ca să curgă prin gazetele românești și chiar pe coridoarele Patriarhiei Române. Bine mai era, cînd era rău, cînd ne scuipam, ne blestemam, ruși cu români, pe bani. Pe bani frumoși… Dar ce să faci acum? Să strigi singur în pustie? Dar nici un proroc nu este bine primit în patria sa. Așa și Constantin Tănase încearcă acum să trezească lumea la ură, la sudalme, la trageri de barbă. Dar vremea nu-i aceea, cum zic moldovenii.

De Viln[i]us, Georgia și ocaziile ratate de retrezire națională, date peste cap de patriarhul Kiril și ”pravoslavnicia rusă”, nu mai vorbesc. Ajunge zilei răutatea ei. Dar că Transnistria își repară drumurile și va arăta mai ”occidentală” decît Chișinăul, e adevărat. Asta e rău sau bine? Și cine este vinovat?

  • Ortodox.md:

Guvernul şi Mitropolia Moldovei au pus la punct programul vizitei Patriarhului rus, Kiril

Capul bisericii ortodoxe din Rusia vine în Republica Moldova pentru a participa la ceremoniile prilejuite de împlinirea a 200 de ani de la înfiinţarea Eparhiei Chişinău. Vizita patriarhului Kiril a fost abordată astăzi la Guvern de către reprezentanţii Ministerului de Interne, Departamentului Situaţii Excepţionale şi ai Mitropoliei Moldovei. Un subiect al discuţiilor a fost securitatea capului bisericii ortodoxe din Rusia. Patriarhul Rusiei va sosi pe Aeroportul din Chişinău pe 7 septembrie, unde va fi întâmpinat de Mitropolitul Moldovei Vladimir. Patriarhul va participa la ceremonia organizată cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la înfiinţarea eparhiei Chişinău, iar, ulterior, va vizita mănăstirea Căpriana. A doua zi, pe 8 septembrie, Patriarhul rus Kiril va oficia o slujbă la Catedrala Metropolitană, după care se va întâlni cu politicienii de la Chişinău. După întrevederile de la Chişinău, Patriarhul Kiril va merge la Tiraspol. Ultima oară, capul bisericii ortodoxe ruse a fost la Chişinău acum doi ani.

Prot. Vadim Cheibaș – Detalii despre vizita la Chişinău a Patriarhului rus Kiril

Patriarhul rus Kiril va veni în Moldova pe data de 7 septembrie. Anunţul a fost făcut de secretarul Mitropoliei Moldovei Vadim Cheibaş, după şedinţa grupului care pregăteşte vizita în Moldova a Patriarhului. Potrivit acestuia, şeful Bisericii Ortodoxe Ruse va ajunge la Chişinău, pe data de 7 septembrie, la ora 10:00. Ulterior, acesta va participa la aniversarea a 200 de ani de la înfiinţarea eparhiei Chişinău, care va avea loc la Palatul Naţional “Nicolae Sulac”. De asemenea, Patriarhul Kiril va vizita mănăstirea Căpriana, acolo unde se află mormântul Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni.

În dimineaţa zilei de 8 septembrie, Patriarhul rus Kiril va participa la sfânta liturghie dedicată aniversării a 200 de ani de la înfiinţarea eparhiei Chişinău. În aceeaşi zi, după amiază, şeful Bisericii Ortodoxe Ruse se va deplasa la Tiraspol. “În regiunea transnistreană va avea un program suplimentar. Smirnov-KirillAcum nu s-a discutat vizita în stânga Nistrului”, a declarat Cheibaş. De asemenea, secretarul Mitropoliei Moldovei a menţionat că Patriarhul rus Kiril va avea întrevederi cu conducerea ţării. “Va avea întrevederi cu primele persoane din stat”, a subliniat Vadim Cheibaş.

În dimineaţa zile de 9 septembrie, Patriarhul rus Kiril va părăsi Republica Moldova. Publika.md aminteşte că Patriarhul Kiril a mai fost în Moldova în 2011. Şi predecesorul său, Alexei al II-lea, a vizitat ţara noastră de două ori – în 1990 şi în 2005. Mitropolia Moldovei, una dintre cele două care activează pe teritoriul ţării, este subordonată canonic patriarhiei de la Moscova.

Curtea Constituţională din Republica Moldova va examina pe 12 septembrie sesizarea deputatei liberal-reformatoare Ana Guţu de a înlocui în Constituţie limba oficială “moldovenească” cu română, potrivit site-ului Moldnews.md. 

În special, Guţu a cerut ca sintagma “limbă moldovenească” să fie înlocuită prin cea de “limbă română”. Astfel, dacă toţi cei şase magistraţi, care printre altele deţin paşapoarte româneşti, vor aproba această cerere, limbă oficială va deveni româna.

 Guţu a argumentat că, din punct de vedere ştiinţific, articolul din Constituţie referitor la “limba moldovenească” nu are nici un sens şi a fost adoptat “din considerente politice şi strategice” în timpul regimului “comunist, caracterizat de un nivel intelectual rudimentar”.

Membră a Partidul Liberal-Reformator din Republica Moldova şi doctor în filologie romanică, Guţu consideră că această “eroare monumentală” s-a transformat într-o “normă constituţională”.

Posibila înlocuire a limbii “moldoveneşti” în Constituţie are loc după ce preşedintele român Traian Băsescu şi-a manifestat speranţa că “o corectare” în acest sens va porni din partea Republicii Moldova.

“Este şi o problemă în ceea ce priveşte Constituţia Republicii Moldova, în ea se vorbeşte doar despre moldoveni şi limba moldovenească”, a afirmat Băsescu pe 12 august, la Izvoru Mureşului (Harghita). “Eu sper şi cred că de la cetăţenii Republicii Moldova trebuie să pornească corectarea. Vorbim de unirea Republicii Moldova cu România. Oameni buni, există în populaţia Republicii Moldova un filon sănătos de români, dar marea majoritatea a populaţiei nu doreşte unirea cu România. Cereţi unirea şi o veţi avea, dar cereţi-o”, a declarat preşedintele român.

Băsescu a afirmat că marea majoritate a populaţiei Republicii Moldova, unde cel mai mare partid este antieuropean şi anti-NATO, nu vrea unirea cu România, însă moldovenii pot cere unirea şi o vor avea, şeful statului făcând o declaraţie similară şi la Chişinău, în urmă cu circa o lună.

Pentru unii, interesul naţional este ca Republica Moldova să fie integrată în spaţiul occidental cât mai repede, iar pentru alţii interesul naţional este ca Republica Moldova să se unească cu România.

În ultimii ani, preşedintele Traian Băsescu a folosit prilejul şcolilor de vară destinate ro­mânilor din afara graniţelor pentru decla­ra­ţii privind Republica Moldova. Anul acesta n-a fost o excepţie. Totuşi, preşedintele n-a spus lucruri noi. El a repetat declaraţii mai vechi, a nuanţat alte afirmaţii ale domniei sa­le. Chiar şi aşa, ultimele declaraţii ale d-lui Băsescu vin după vizita la Chişinău, du­pă alte interviuri comentate, la rândul lor, în fel şi chip.

Avalanşa de declaraţii i-a făcut pe mulţi co­mentatori de la Bucureşti şi Chişinău să vor­bească despre contururile unui mare pro­iect unionist, al cărui fir roşu ar trece prin viitoarea cetăţenie moldovenească a d-lui Bă­sescu şi prin aducerea în fruntea proas­pă­tului partid proprezidenţial a unui tânăr po­litician care s-a născut în Ucraina sovietică, sudul Basarabiei istorice. Până şi unii di­plo­maţi străini acreditaţi în cele două capitale au început să se întrebe serios despre exis­tenţa unui astfel de plan. Interesul acestora ar trebui să pună pe gânduri atât România, cât şi Republica Moldova.

Cu o agendă internaţională atât de încăr­cată, plină de evenimente dramatice care se produc în diverse colţuri ale lumii, cu o cri­ză economică prelungită care generează ten­siuni sociale, unele cancelarii ar putea să nu mai aibă timp şi energie pentru nuanţe, expediate de regulă în subsolul depeşelor di­plomatice, şi să înţeleagă ad litteram afir­maţiile făcute la Bucureşti sau Chişinău. Un pretext pentru amânarea sine die a sem­nării documentelor ce vor fi parafate la Vil­nius, cu ocazia summit-ului Parteneriatului Estic, va fi oricând îmbrăţişat de un guvern european, depăşit de problemele pe care i le pune criza. Şi astfel de guverne nu sunt pu­ţine. Din memoria instituţională a multor cancelarii n-a dispărut cu totul tema „Ro­mânia, stat cripto-anexionist“.

Rusia şantajează din nou Ucraina în privinţa politicii sale externe. După ce în 2008 a reuşit să împiedice primirea Ucrainei în NATO, acum, Moscova îşi ameninţă fostul satelit să nu semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

Moscova a avertizat ieri Kievul că, dacă va semna un “acord sinucigaş” cu Uniunea Europeană, atunci Rusia va înăspri controalele pentru produsele ucrainene. “Serviciile vamale ruseşti au luat măsuri preventive legate de pregătirea modificării reglementării controalelor în cazul în care Ucraina va semna un acord de asociere cu Uniunea Europeană”, a declarat un consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin, citat de agenţia RIA Novosti, preluată de Mediafax.

Însă patronii ucraineni au anunțat deja că mărfurile ucrainene întâmpină dificultăţi la trecerea frontierei cu Rusia. Patronatul apreciază că măsurile aplicate la vama rusă ar suspenda, “de facto, exporturile pentru o durată nedeterminată”.

Premierul ucrainean, Mykola Azarov, a legat aceste probleme de refuzul Kievului de a se integra în Uniunea Vamală cu Rusia, Kazahstan şi Belarus, condusă de Moscova.

Autorităţile ruse neagă însă că ar fi declanşat un “război comercial” motivat politic împotriva vecinului ucrainean.

Sursa problemei – importurile de gaze

Ca și în trecut însă, și acum problemele cele mai importante au pornit tot de la livrarea de gaze naturale rusești. Kievul încearcă de câțiva ani să convingă Moscova să reducă prețurile la gazele naturale pe care le exportă Ucrainei. Nu a reușit. Așa că a recurs la alte soluții. Compania energetică de stat Naftogaz a redus doar anul acesta cu 30% importurile de gaze rusești și le va reduce și mai mult anul viitor, a indicat ministrul ucrainean al Energiei, într-un interviu pentru Reuters. Pentru întreg anul viitor, Ucraina nu va mai importa de 5 miliarde de metri cubi, la prețul de 400 de dolari mia de metri cubi. În schimb, pentru restul necesarului, Ucraina va importa gaz mult mai ieftin dinspre Europa și va exploata gazele de sist, dar și depozitele de pe platoul continental al Mării Negre.

Rusia a avertizat duminică Ucraina că, în cazul semnării unui acord “sinucigaş” cu UE, Moscova va înăspri controalele pentru produsele ucrainene la frontiera dintre cele două ţări, aflate într-un conflict cu motivaţie politică.

Patronatul ucrainean a anunţat miercuri că mărfuri ucrainene întâmpină dificultăţi la trecerea frontierei cu Rusia, iar premierul ucrainean a legat aceste probleme de refuzul Kievului de a se integra în Uniunea Vamală cu Rusia, Kazahstan şi Belarus, condusă de Moscova.

“Serviciile vamale ruseşti au luat măsuri preventive legate de pregătirea modificării reglementării controalelor în cazul în care Ucraina va semna un acord de asociere cu Uniunea Europeană”, a declarat Serghei Glaziev, consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin, citat de agenţia RIA Novosti.

“Pentru moment, încă nu am tras concluzii (…), însă, din precauţie, ne pregătim să înăsprim controalele vamale, în cazul în care Ucraina va face pasul sinucigaş să semneze un acord de asociere cu UE”, a adăugat el.

Premierul rus Dmitri Medvedev şi omologul său ucrainean Mikola Azarov au convenit, în timpul unei discuţii telefonice purtate duminică, asupra faptului că este “indispensabil de rezolvat în manieră constructivă” problemele comercial-economice apărute recent, potrivit unui comunicat al Guvernului rus.

Autorităţile ruse neagă însă că ar fi declanşat un “război comercial” motivat politic împotriva vecinului ucrainean. Însă patronatul ucrainean apreciază că măsurile aplicate la vama rusă ar suspenda, “de facto, exporturile pentru o durată nedeterminată”.

Moscova presează de mai mulţi ani Ucraina să renunţe la orientarea proeuropeană pentru a-şi îndrepta atenţia către Est şi să se integreze în Uniunea Vamală formată până în prezent de Rusia, Kazahstan şi Belarus.

Cu toate acestea, Ucraina, o fostă republică sovietică vecină UE, oscilează începând din 1991 – anul în care a obţinut independenţa – între Rusia şi Occident. Preşedintele Viktor Ianukovici încearcă din momentul în care a sosit la putere, în 2010, să consolideze legăturile cu UE, rămânând în acelaşi timp în relaţii favorabile cu Rusia.

Relaţiile dintre Kiev şi UE s-au degradat considerabil după încarcerarea, în 2011, a fostului premier Iulia Timoşenko, ce ispăşeşte o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, condamnare denunţată de UE ca fiind o persecuţie politică.

Semnarea unui acord de asociere între UE şi Ucraina este în mod constant amânată din cauza dosarului Timoşenko.


Categorii

1. DIVERSE, Basarabia, Mitropolitul Vladimir Cantarean, Parintele Savatie, Patriarhul Kirill, Rusia, Ucraina

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

12 Commentarii la “PATRIARHUL KIRILL la Chisinau pentru celebrarea a 200 de ani de la crearea EPARHIEI CHISINAULUI. Polemica: Pr. Savatie Bastovoi vs Constantin Tanase (TIMPUL)/ Limba “moldoveneasca” judecata la Curtea Constitutionala a RM/ Rusia in razboi comercial cu Ucraina

  1. O fi Rusia cel mai mare si reprezentativ stat ordodox insa legat de relatia cu Romania,sora ei ortodoxa, de-a lungul istoriei relatia politica,militara,etc dintre cele 2 tari e mult prea asemanatoare cu relatia dintre Romania (Tarile Romanesti) si Imperiul Otoman.

    Insa turcii nu-s ortodoxi si nu vor fi niciodata.

    Concluzia,frate,frate ortodox,insa branza-i pe bani!
    Mereu asa a fost cu Rusia.

  2. Pingback: Parintele Savatie Bastovoi | albastru de...
  3. http://www.publika.md/unii-clerici-din-regiunea-transnistreana-se-tem-ca-vizita-patriarhului-kiril-ar-putea-determina-anumite-schimbari-in-interiorul-mitropoliei-moldovei_1547741.html

    În acest sens, ieromonahul Savatie Baştovoi admite că, în urma acestei vizite, ar putea fi pusă în discuţie înfiinţarea unei noi mitropolii, a Transnistriei, separată de cea a Moldovei. Iar în această situaţie, mănăstirea ar putea fi trecută în componenţa noii mitropolii. În plus, duhovnicul susţine că vizita în Moldova a Patriarhului Kiril are la bază interese geopolitice evidente.

    “Dacă s-ar înfiinţa o mitropolie, atunci mitropolitul ar trebui să aibă titulatura Mitropolitului Tiraspolului şi al întregii regiuni transnistrene, ceea ce alături de Mitropolitul Chişinăului şi al Moldovei ar creea evidenţa a două zone canonice distincte. Următorul pas ar fi recunoaşterea unui teritoriu politic al unui stat”, a declarat ieromonahul Savatie Baştovoi.

    Patriarhul rus Kiril va veni în Moldova pe data de 7 septembrie.

  4. Nene Tanase, cand scoti din-astea “…că singurul vector care reflectă interesul nostru naţional e cel proeuropean…”, nici n-ar mai trebui sa ma obosesc sa te citesc. N-o zis nimeni sa te-nchini rusilor dar nici la inalta poarta! Macar tine-ti spatele drept si reflecta interesul real al RM. Bine ti-o raspuns Pr. Savatie.

  5. P. Savatie e al locului si merita credit. Dar e greu in aceste conditii sa-i fie acordat credit.
    Doar sarbatorirea a 200 de ani de la trecerea in subordinea Patriarhiei ruse a Basarabiei e caraghioasa. Pt ca n-au fost neintrerupti acesti ani. Gurie Grosu a fost unul din episcopii demni romani, membru al Sinodului BOR prin anii ’30. Nu stiu toata istoria Mitropoliei Basarabiei, dar e ciudata aceasta sarbatorire. Evident politizata. Numai sarbatoare nu este. Amenintare din partea unora si frica din partea casei. “Intru multi ani, Stapane!”

  6. Pingback: Parintele Savatie despre mizele vizitei PF KIRILL in TRANSNISTRIA [si VIDEO]. Se va infiinta MITROPOLIA TIRASPOLULUI? - Recomandari
  7. Pingback: Interviu al Mitropolitul Vladimir Cantarean despre vizita PF Kirill in Rep. Moldova. Intai-statatorul moldav despre eventuala UNIREA CELOR DOUA MITROPOLII DIN BASARBIA - Recomandari
  8. Pingback: Rogozin AMENINTA Republica Moldova. Basescu despre “OFENSIVA TERIBILA” a Bisericii Ruse in Basarabia si CATEDRALA Patriarhului Daniel - Recomandari
  9. Pingback: In preajma vizitei PF KIRILL in Rep. Moldova. “Adevarul” despre 200 DE ANI DE LA INFIINTAREA UNEI MITROPOLII MOSCOVITE PE TERITORIU ROMANESC - Recomandari
  10. Pingback: update – Parintele Savatie Bastovoi: CRONICA VIZITEI PATRIARHULUI KIRILL IN MOLDOVA. Cum s-a rugat patriarhul Rusiei cu “AFURISITII” conducatori [VIDEO] - Recomandari
  11. Pingback: update – Pr. Savatie Bastovoi: PATRIARHUL KIRILL si tentativele bolsevice de INCHIDERE A MANASTIRII NOUL NEAMT. Diaconul A. Kuraev intreaba: CINE A INTEMEIAT BISERICA IN MOLDOVA? - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare