PUTIN RECONFIRMAT PENTRU UN NOU MANDAT DE PRESEDINTE AL RUSIEI. Liderul rus a castigat alegerile din primul tur, cu un scor zdrobitor. CARE SUNT MOTIVELE SUSTINERII SALE DE CATRE RUSI?/ Razboi diplomatic acut intre RUSIA si MAREA BRITANIE, pornind de la cazul otravirii unui spion defector

• Gandul:

ALEGERI ÎN RUSIA. Vladimir Putin a câştigat, fără emoţii, al patrulea mandat de preşedinte. REZULTATE PRELIMINARE

Alegeri fără emoţii în Rusia. Vladimir Putin a fost reales preşedinte, adjudecându-şi al patrulea mandat la Kremlin cu peste 70% din voturi, potrivit Russia Today.

UPDATE Potrivit rezultatelor preliminare, după numărarea a 80% din voturi, Vladimir Putin conduce în cursa prezidenţială cu peste 76,1%. Candidatul Partidului Comunist,  Pavel Grudinin, se clasează pe al doilea loc cu 12,3%, iar naţionalistul Vladimir Jirinovski are 5,9%.

Niciunul dintre ceilalalţi cinci candidaţi nu au obţinut mai mult de două procente din voturi.

Potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, Putin a fost creditat de aproximativ 74% dintre cetăţenii ruşi.

Prezenţa la vot a fost de 63.7%.

Rezultatul de astăzi al lui Putin este mai mare comparativ cu precedentele alegeri prezidenţiale organizate în 2012, când liderul de la Kremlin a  63.6% din sufragii.

Ştire în curs de actualizare

Rusia a organizat duminică alegeri prezidenţiale, la exact patru ani de la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea. Peste 110 milioane de alegători au fost aşteptaţi la urne.

Marele absent al acestor alegeri a fost Alexei Navalnîi, liderul opoziţiei din Rusia, căruia i-a fost interzis să candideze în cadrul alegerilor prezidenţiale din cauza unei condamnări.

La startul cursei electorale au fost aliniaţi opt candidaţi: Vladimir Putin (independent), Vladimir Jirinovski (Partidul Liberal Democrat), Pavel Grudinin (Partidul Comunist), Grigori Iavlinski (Iabloko), Boris Titov (Partidul Creşterii), Serghei Baburin (Uniunea Naţională a Rusiei), Maxim Suraikin (Comuniştii Rusiei) şi Ksenia Sobciak (Iniţiativa civică).

Conform sondajelor de opinie, 71% dintre ruşi îl vor vota pe Vladimir Putin. Acesta este urmat la mare distanţă de Pavel Grudinin, care este creditat de 7% dintre cetăţenii Rusiei.

Liderul ultranaţionalist Vladimir Jirinovski are o susţinere de 5,7%, iar prezentatoarea tv Ksenia Sobciak, în vârstă de 36 de ani, candidata partidului Iniţiativa Civică, ar urma să fie votată de 1% dintre ruşi. Conform estimărilor, rata de participare la vot va fi de peste 70%.

Mizele lui Putin

Vladimir Putin a dominat scena politică din Rusia ultimilor 18 ani, iar cel mai important obiectiv al liderului de la Kremlin îl reprezintă recâştigarea influenţei internaţionale a Rusiei.

Fost ofiţer KGB şi fost director al FSB, Putin a ajuns preşedinte al Rusiei după atacurile teroriste din 1999 din Moscova. În acest fel, foşti ofiţeri ai serviciilor de securitate ruse au preluat controlul politic şi au distrus perspectivele democraţiei reprezentative.

Ales prima dată la preşedinţie cu 53 la sută din voturi în timp ce era şef de stat interimar după demisia predecesorului său Boris Elţîn, şi graţie unui război lansat în Cecenia după atentate sângeroase la Moscova, Putin a fost reales triumfal în 2004 cu peste 71 la sută din voturi.

Creşterea rapidă a nivelului de viaţă, permisă în special de creşterea cursului mondial al petrolului şi de o politică percepută ca restabilind locul ţării pe scena mondială, a alimentat această popularitate, potrivit sociologilor.

Vladimir Putin a rămas cel mai puternic om din ţară după ce l-a propulsat, în 2008, la preşedinţie pe Dmitri Medvedev, unul dintre subordonaţii săi, Constituţia nepermiţându-i să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv.

În toţi aceşti ani, Putin a avut obiectivul a fost restaurarea influenţei Rusiei în lume, el catalogând colapsul Uniunii Sovietice drept ”cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea”.

Intervenţia militară din Georgia din 2008 a fost primul pas agresiv făcut de Rusia lui Putin pe plan extern. Cu toate că a invadat Georgia, mesajul era adresat NATO şi SUA. Semnificaţiile acţiunii Rusiei din Georgia sunt importante deoarece scot în evidenţă anumite caracteristici perene ale politicii externe a Rusiei. Prin intervenţia în Georgia, Moscova a vrut să arate că o nouă Rusie, dezvoltată pe fundaţia intereselor sale naţionale, a dobândit un rol cu drepturi depline în afacerile globale. Kremlinul dorea să marcheze faptul că Rusia a redevenit un stat puternic pe arena internaţională, stat care trebuie să fie luat în considerare şi care îşi poate apăra interesele. Astfel, Rusia a încercat să-şi consolideze poziţia internaţională. Totodată, monopolul Occidentului, extinderea NATO spre est şi perspectiva aderării pentru Ucraina şi Georgia, oferită în urma summitului NATO de la Bucureşti din 2008, au făcut ca Moscova să reacţioneze şi să traseze o linie peste care Occidentul nu avea voie să treacă.

În anul 2014 Rusia a anexat Peninsula Crimeea, ca urmare a unui referendum, o manevră criticată dur de Occident, iar ulterior a oferit sprijin insurgenţilor proruşi din estul Ucrainei în conflictul lor cu Guvernul de la Kiev. Potrivit datelor furnizate de ONU, peste 10.000 de personae au murit în urma conflictului din Ucraina Incursiunea Rusiei din Ucraina a atras mai multe sancţiuni economice aplicate de către SUA şi Uniunea Europeană. Operaţiunea din Ucraina i-a sporit prestigiul lui Putin în Rusia, dar a declanşat cea mai gravă criză de la sfârşitul Războiului Rece între Rusia şi Occident.

În 2015, Moscova a surprins cancelariile occidentale intevenind militar în Siria în susţinerea regimului Bashar al-Assad, mişcare ce a schimbat cursul conflictului sirian şi care i-a permis lui Bashar al-Assad să rămână la putere.

Veniturile ruşilor s-au dublat în primii zece ani sub conducerea lui Putin, salariile crescând cu 10% anual, dar acum stagnează aproape de nivelurile din 2010, potrivit Bloomberg. Un sondaj de opinie arată că aproape două treimi dintre ruşi nu au simţit că în ultimele 12 luni situaţia lor financiară s-a îmbunătăţit şi aproape jumătate dintre ei nu se aşteaptă ca situaţia să se schimbe în următorul an. Anul trecut veniturile disponibile au scăzut cu 1,7%, deşi guvernul prognoza o creştere de 0,2%. Iar companiile ruseşti nu au niciun motiv să majoreze salariile. Profiturile nete cumulate din perioada ianuarie-noiembrie 2017 sunt cu 4% mai mici faţă de perioada similară a anului anterior.

Pe plan intern, Rusia se confruntă cu suficiente probleme: greve, salarii neplătite, condiţii scăzute de trai, corupţie, demografie în picaj sau sărăcie. În plus economia Rusiei a fost afectată de sancţiunile impuse după anexarea Crimeei, dar şi după noile măsuri punitive aplicate după scandalul privind amestecul în algerile prezidenţiale americane din 2016.

În cadrul campaniei electorale, Putin a promis că va înjumătăţi numărul cetăţenilor care trăiesc în sărăcie, acum de 20 de milioane, şi că va majora cu 50% PIB-ul per capita până la mijlocul următorului deceniu. De asemenea, Putin a promis creşteri salariale şi reducerea nivelului de sărăcie.

”Trebuie să acţionăm decisiv pentru prosperitatea cetăţenilor noştri. Să rămânem în urmă este principala ameninţare, acesta este duşmanul nostru. Cea mai mare realizare este că economia Rusiei s-a schimbat radical. Aproape că s-a dublat ca amploare. Numărul persoanelor aflate sub pragul sărăciei s-a redus la jumătate. Totuşi, numărul persoanelor care trăiesc sub pragul sărăciei rămâne mare şi trebuie să lucrăm la acest lucru. Trebuie să reducem diferenţele dintre persoanele cu venituri foarte mari şi cele cu venituri mici. În acest context, am avut multe realizări şi multe probleme rămase nerezolvate“, a declarat Putin în timpul campaniei. Economia Rusiei s-a schimbat mult, dar nu ne-am atins principalul obiectiv economic: nu am modificat încă structura economică”, a precizat preşedintele Rusiei, amintind că în momentul iniţierii reformelor inflaţia era de circa 30%, iar în prezent este de 2,2%”, a declarat Putin în timpul campaniei.

Crenguta Nicolae: O lecţie mai greu de digerat a alegerilor din Rusia

Reporterul de la New York Times care a fost zilele trecute la Nijni-Novgorod consemnează între altele şi declaraţia unui lucrător de la uzina auto GAZ din localitate, Aleksandr Kutiaev, în vârstă de 49 de ani.

„Nu văd o alternativă la Putin, cred că majoritatea vor vota cu el, fiindcă e stabilitate în ţară cu el. Nu vreau să ne întoarcem la anii ‘90”, spune Kutiaev, care îşi aminteşte că în acei ani era nevoit să mănânce cartofi mucegăiţi, fiindcă uzina nu mai putea plăti salarii.

Acum, Putin a ales chiar uzina GAZ ca să-şi anunţe candidatura la prezidenţiale. Cifrele oficiale arată că economia Rusiei a crescut cu 1,5% în 2017 (atât cât prezisese şi Banca Mondială), prima creştere din ultimii trei ani, după scăderi de 2,8% în 2015 şi 0,2% în 2016. Motoarele economiei, în afară de cel tradiţional legat de scumpirea petrolului, se arată a fi fost agricultura şi industria minieră, stimulate şi ele indirect, aşa cum a fost şi industria militară, de sancţiunile economice impuse de Vest după anexarea Crimeii. Agenţia de rating Fitch tocmai a publicat un raport despre cum s-a îmbunătăţit performanţa fiscală a regiunilor Rusiei, cu prima scădere în valoare absolută a datoriilor acestora în peste un deceniu, ca efect al încasărilor mai mari şi al reducerii costurilor. Rata sărăciei a crescut după anii de sancţiuni economice, dar rămâne sub 15%, faţă de circa 30% la sfârşitul anilor ‘90.

Punctul de vedere al alegătorului Kutiaev se va dovedi decisiv şi la aceste alegeri, ca şi la cele din 2004, 2008 şi 2012. Dacă în 2000, Vladimir Putin câştiga din postura de lider capabil să-i bată pe teroriştii ceceni, la următoarele runde a câştigat pe seama celui mai important narativ electoral de după epoca Elţîn: Rusia a depăşit coşmarul anilor de după destrămarea URSS şi nu trebuie să mai ajungă niciodată ţara haosului şi a sărăciei din anii ‘90. Ţara haosului a fost înlocuită de actualul stat poliţienesc, iar ţara sărăciei a fost înlocuită de un capitalism cu privatizări şi investitori străini, dar puternic controlat de stat şi cu multiple tipuri de subvenţii şi ajutoare sociale. Acesta a fost şi este produsul de bază vândut alegătorilor de regimul Putin, nu aventurile războinice din Cecenia, Georgia sau Siria ori scenariile complicate de repoziţionare a ţării ca putere regională în Eurasia. Anexarea Crimeii n-ar fi consolidat cu nimic poziţia lui Putin dacă regimul său n-ar fi reuşit până acum să facă faţă sancţiunilor occidentale şi pe alocuri chiar să profite de ele, forţând înlocuirea produselor de import cu unele locale.

Aşa se explică de ce n-au avut succesul scontat nici opozanţii comunişti sau naţionalişti ai lui Putin (electoratul rus nu-şi doreşte nici comunism, nici o societate închisă), nici opoziţia liberală, cu lideri ca Mihail Kasianov, Boris Nemţov sau Mihail Hodorkovski (electoratul rus identifică automat termenul de „liberal” cu eşecurile epocii Elţîn, mai ales că primii doi chiar au fost miniştri în epoca Elţîn, iar al treilea a ajuns atunci oligarh) şi nici chiar populişti ca Alexei Navalnîi (electoratul rus este sensibil la demersul lui Navalnîi de a denunţa corupţia din administraţia Putin, dar nu atât de sensibil încât să fie convins că asta înseamnă şi capacitate de a conduce ţara). Preferinţa regimului pentru abordarea represivă şi obstrucţionistă (Kasianov şi Navalnîi au fost opriţi să candideze, Hodorkovski a ajuns la închisoare, Nemţov a fost ucis) a părut singura explicaţie pentru care şeful de la Kremlin a rămas în funcţie, dar interpretarea e greşită. Nici fraudele electorale acuzate de occidentali, nici propaganda din media de stat n-au justificat singure faptul că Putin a fost reales ori că nicio „primăvară rusească” sau Euromaidan n-au prins la Moscova.

Că e vorba despre economie, nu de cea din statisticile FMI, ci despre ce fac alegătorii nevoiţi să mănânce cartofi mucegăiţi când li se închid uzinele, au înţeles alţi lideri din Est care au reuşit să-şi consolideze puterea în ultimii ani, cum ar fi Viktor Orbán din Ungaria sau fraţii Kaczyński din Polonia. Cum nicio altă ţară din Est n-a suferit aşa de mult ca Rusia de pe urma dezagregării economiei socialiste, ideea a apărut în vecini mult mai târziu, abia atunci când a început să se vadă că povestea despre convergenţa economică a Estului cu Vestul a fost compromisă de criză şi că esticilor li se recomandă iarăşi sacrificii, dar fără să mai aibă perspectiva că la capătul lor îi aşteaptă ceva bun. Aşa s-au impus politicienii care arată că iau măsuri în folosul oamenilor, oricât de ciudate sau de populiste, de la rapoarte despre compoziţia produselor vestice vândute pe pieţele estice până la conversia creditelor luate în euro sau limitarea dobânzilor bancare.

Unor astfel de politicieni electoratul le permite şi le iartă orice, pentru că ei sunt singurii care îl bagă în seamă şi spun tare ceea ce el gândea fără să aibă curaj să spună. Nu îl etichetează drept leneş atunci când se plânge de sărăcie, nu îl fac comunist atunci când cere măsuri de protecţie socială şi nu îl fac xenofob atunci când îi vine greu să accepte imigranţi. Modelul a început deja să se extindă şi în Vest, acolo unde criza a lovit cel mai tare, ca de pildă în Italia, fiindcă e o cale sigură de a ajunge la putere şi de a se menţine acolo. E o lecţie mai greu de digerat la noi, fiindcă atât puterea actuală, cât şi opoziţia actuală izbutesc rareori să arate că le pasă de nevoile „de jos” electoratului, asta când nu-şi declară de-a dreptul dispreţul faţă de el. Dar dacă o vor învăţa şi ei la un moment dat, veţi şti de unde s-au inspirat.

Pentru cine vrea să ştie totuşi cât ar mai putea rămâne Vladimir Putin la cârma Rusiei, ecuaţia este următoarea: ruşii vor continua să-l prefere atata vreme cât vor percepe că le merge mai bine decât în anii ‘90 şi că sunt în afara pericolului ca economia şi societatea să se îndrepte din nou într-acolo. Această ecuaţie este influenţată de doi factori. Primul este natural: orice traumă colectivă are atâta impact pe cât are o societate capacitatea de a şi-o aminti, ceea ce înseamnă că îndepărtarea în timp de anii ‘90 şi apariţia unor generaţii noi vor reduce treptat din importanţa electorală a acestui criteriu şi vor face să se simtă plictiseala de pe urma unei guvernări care durează deja de peste 17 ani. Alegătorul Kutiaev din Nijni-Novgorod are 49 de ani, dar copiii lui Navalnîi sunt născuţi după 2000 şi toată viaţa lor au trăit sub Putin, ca şi o mulţime de alţi tineri care au ieşit să manifesteze în ultimii ani contra corupţiei, a birocraţiei şi a inegalităţii de şanse dintre oligarhia sau ştabii din jurul puterii şi restul cetăţenilor.

Al doilea factor ţine de conjunctură: cum vor fi suportate de acum încolo sancţiunile care au fost sau vor fi aplicate de UE şi SUA pentru anexarea Crimeii, atacuri cibernetice, implicarea în alegerile din SUA ori uciderea familiei Skripal la Londra. Datele economice pozitive de mai sus sunt doar o poză de moment. Institutul pentru Studii Economice Internaţionale de la Viena (WIIW) a publicat acum câteva zile un raport în care susţine că Rusia a ajuns tot în situaţia de la începutul tranziţiei, cu dependenţă excesivă de exploatarea resurselor energetice, climat investiţional nesigur şi corupţie, la care s-a adăugat dispariţia vectorilor de integrare europeană care prevalau la începutul anilor 2000. „Fără normalizarea relaţiilor externe nu va exista ieşire din cercul vicios sancţiuni – protecţionism – lipsa investiţiilor pentru modernizarea economiei, iar Rusia se va confrunta nu doar cu stagnare, ci şi cu riscul de a rămâne în urma altor state din Est, Sud şi Vest, punând astfel în pericol stabilitatea socială şi apoi chiar politică internă şi din vecinătate”, susţine autorul, economistul Peter Havlik.

Raportul WIIW arată că aversiunea dezvoltată faţă de reformele liberale din anii ’90 şi escaladarea conflictului cu Vestul au făcut ca relaţia cu UE să fie înlocuită de relaţia cu China ca potenţial partener privilegiat, numai că aceasta nu se compară cu UE nici ca piaţă de export, nici ca furnizor de investiţii. Ar fi nevoie, crede Havlik, de o încetare a ostilităţilor din Donbas ca prim pas spre ridicarea sancţiunilor; ar fi nevoie de o strategie de folosire a încasărilor din exportul de energie, profitând de preţul bun al petrolului, pentru investiţii în infrastructură şi educaţie; ar fi nevoie de combaterea exodului de capital, a corupţiei şi a birocraţiei. Altminteri, cu o rată de creştere a PIB estimată la mai puţin de 2% pe termen mediu, Rusia nu poate visa nici să rămână la nivelul altor state central-europene, nemaivorbind să concureze China sau SUA, iar următorul mandat al lui Putin riscă să aducă mai curând cu „stagnarea brejnevistă” din anii ’60-’80 decât cu o „perestroika”.

• Digi24: 

Prima reacție a lui Putin în cazul otrăvirii spionului rus și a fiicei sale în Anglia

Duminică, la scurt timp după ce a fost reales, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a susţinut că ţara sa nu deţine arme chimice, relatează Agerpres. Preşedintele rus s-a referit explicit la agentul neurotoxic folosit la începutul lui martie în Regatul Unit, împotriva fostului spion rus Serghei Skripal.

„Rusia nu are nimic de felul acesta”, a declarat Putin într-o conferinţă de presă la Moscova, după ce rezultatele preliminare au arătat că a obţinut al patrulea mandat la Kremlin.

„Am eliminat toate armele noastre chimice sub controlul unor observatori internaţionali”, a insistat preşedintele.

Potrivit lui Vladimir Putin, dacă ar fi fost vorba de o substanţă de uz militar, ar fi fost afectate mai multe persoane.

El a precizat că a aflat despre cazul Skripal din presă şi că Rusia este dispusă să colaboreze cu anchetatorii.

Ceva mai devreme, în aceeaşi zi, ministrul britanic de externe, Boris Johnson, afirmase că Rusia a ascuns rezerve de Noviciok, agentul neurotoxic căruia i-au căzut victime Skripal şi fiica acestuia, precum şi poliţistul care s-a apropiat primul de ei.

Cazul Skripal | Liderul laburist vorbește: În atac ar putea fi implicată mafia rusă acceptată de guvernul britanic

Liderul laburist britanic Jeremy Corbyn a avertizat vineri în legătură cu „precipitarea” într-un nou război rece cu Rusia înainte de a exista probe concludente privind vinovăţia acesteia în otrăvirea cu un agent neurotoxic a fostului spion rus Serghei Skripal, transmite Reuters.

Prim-ministrul britanic Theresa May a declarat că Rusia se află în spatele atacului cu Noviciok împotriva fostului agent dublu, care a trădat serviciilor britanice zeci de spioni ruşi.

Skripal şi fiica sa Iulia se află spitalizaţi în stare critică din data de 4 martie, când au fost găsiţi inconştienţi pe o bancă din apropierea unui centru comercial din Salisbury, în sud-vestul Angliei. Un poliţist britanic se află de asemenea în spital.

După prima folosire cunoscută a unei arme chimice în Europa după Al Doilea Război Mondial, Theresa May a anunţat expulzarea, în termen de o săptămână, a 23 de ruşi despre care a afirmat că lucrează ca agenţi sub acoperire diplomatică la ambasada de la Londra.

Însă Jeremy Corbyn (foto), care a fost criticat pentru că a avut o abordare mult mai prudentă faţă de acest caz, a susţinut că reacţia pripită înaintea de a avea dovezi, într-o atmosferă înfierbântată, nu este în interesul securităţii naţionale.

„Precipitarea cu mult înainte ca probele să fie strânse de poliţie, într-o atmosferă parlamentară înfierbântată, nu serveşte nici justiţiei, nici securităţii noastre naţionale”, a scris laburistul într-un articol găzduit de cotidianul The Guardian.

„Acest eveniment oribil cere, înainte de toate, cea mai aprofundată şi minuţioasă anchetă judiciară”, a insistat el.

Corbyn a mai afirmat că Partidul Laburist nu îl sprijină pe Putin şi că Rusia ar trebui trasă la răspundere dacă se află în spatele atacului.

Citiți și: Liderul laburiştilor britanici, bănuit că ar fi colaborat cu un serviciu de spionaj străin

„Aceasta nu înseamnă că ar trebui să ne resemnăm în faţa unui «nou război rece» de escaladare a cheltuielilor militare, conflicte prin interpuşi pe glob şi o intoleranţă de tip mccarthy-ist faţă de dezacorduri”, a scris Jeremy Corbyn.

El a sugerat că mafia rusă, căreia i s-a permis să pună piciorul în Marea Britanie, s-ar putea afla în spatele atacului şi a subliniat că Regatul Unit ar trebui să înceteze să mai accepte bani proveniţi din corupţie din fosta Uniune Sovietică.

„Trebuie să încetăm să slujim capitalismul rus de conivenţă în Marea Britanie şi pe miliardarii corupţi care folosesc Londra pentru a-şi apăra averile”, a mai notat liderul laburist.

„Suntem de acord cu acţiunea guvernului în legătură cu diplomaţii ruşi, dar măsuri împotriva oligarhilor şi a prăzii lor ar avea un mult mai mare impact asupra elitei Rusiei decât expulzări de retorsiune limitate”, a punctat el.

Cazul Skripal | Franța va lua măsuri „în zilele următoare”

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat joi că va anunţa „în zilele următoare” măsurile pe care Parisul le va lua în cazul spionului rus otrăvit în sud-vestul Angliei. Totul duce la convingerea că Rusia este responsabilă, a mai spus acesta.

„Condamn cu cea mai mare fermitate acest atac inacceptabil”, a declarat preşedintele francez în cursul unei vizite în centrul Franţei.

„Totul duce la convingerea că responsabilitatea este a Rusiei şi, în acest sens, munca serviciilor secrete britanice împreună cu serviciile franceze confirmă” acest lucru, a adăugat el în faţa presei.

„Voi anunţa în zilele următoare măsurile pe care intenţionăm să le luăm”, a spus Macron, precizând că urmează să aibă o întâlnire vineri cu cancelarul german Angela Merkel, în cursul serii, la Palatul Elysee.

El nu a indicat dacă aceste măsuri vor viza direct Rusia.

În cursul dimineţii, şeful statului francez a avut o nouă convorbire telefonică cu premierul britanic Theresa May în cazul otrăvirii spionului rus, Serghei Skripal (66 de ani) şi a fiicei sale Iulia (33 de ani).

Londra „este recunoscătoare pentru solidaritatea franceză”, a reacţionat un diplomat britanic, sub rezerva anonimatului. „Aşa cum a spus preşedintele Macron în această dimineaţă, unitatea alianţei noastre europene şi transatlantice este esenţială” în această chestiune, a spus el.

Preşedintele francez urmează să inaugureze în cursul serii de joi Târgul de carte de la Paris, al cărei invitat de onoare este Rusia. Circa 38 de autori ruşi au fost invitaţi.

De asemenea, Emmanuel Macron ar urma să efectueze o vizită în Rusia în zilele de 24 şi 25 mai pentru a participa la Forumul economic de la Sankt-Petersburg. Această vizită a fost convenită în principiu în timpul deplasării preşedintelui rus Vladimir Putin în Franţa, când Emmanuel Macron l-a invitat la Versailles la scurt timp după alegerea sa în funcţie, în 2017.

Război diplomatic în toată regula. Rusia anunță expulzarea mai multor oficiali britanici

Rusia a anunțat că va „expulza încurând mai mulți diplomați britanici”, ca replică la decizia Marii Britanii de a expulza 23 de diplomați ruși de pe teritoriul Regatului Unit, relatează BBC News.

Sergei Lavrov, ministrul rus de Externe, a declarat că expulzarea diplomaților britanici va avea loc „cu certitudine”. Întrebat când și dacă Rusia va expulza diplomați britanici, Sergei Lavrov a răspuns: „Absolut. În curând. Vă promit că asta se va întâmpla”. El a mai adăugat și că acuzațiile aduse de oficialii britanici sunt „absolut sfidătoare”. 

Lavov a susținut și că modul în care Marea Britanie a abordat cazul otrăvirii lui Sergei Skripal este parțial influențat de problemele Brexitului.

23 de diplomați ruși au la dispoziție o săptămână pentru a părăsi Marea Britanie. Ei au fost identificați ca agenți nedeclarați ai serviciilor secrete ruse, a declarat premierul britanic, Theresa May. Este una dintre cele mai dure măsuri anunțate după otrăvirea fostului agent Serghei Skripal.

O reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU referitoare la otrăvirea fostului spion Serghei Skripal în Anglia va avea loc miercuri la ora 19:00 GMT, sesiune publică desfăşurată la cererea Londrei.

Potrivit preşedinţiei olandeze în exerciţiu a celei mai înalte instanţe a ONU, Londra va informa Consiliul de Securitate în legătură cu atacul survenit la Salisbury pe 4 martie cu un agent neurotoxic asupra lui Skripal (66 de ani) şi a fiicei lui, Iulia (33 de ani). Cei doi au fost găsiţi în stare de inconştienţă pe o bancă din oraşul Salisbury, situat în sud-vestul Angliei.

Miercuri, Casa Albă și-a exprimat solidaritatea cu „cel mai apropiat aliat” al său și a transmis, printr-un comunicat, că susține decizia expulzării celor 23 de diplomați ruși din Marea Britanie.

Moscova neagă în continuare orice implicare în otrăvirea fostului spion rus Sergei Skripal cu o neurotoxină extrem de periculoasă și a catalogat acuzațiile premierului britanic Theresa May drept „nebunești”

• Hotnews: 

UPDATE Rusia pune capat activitatii institutiei British Council de la Moscova si va expulza 23 de diplomati britanici

Ministerul rus de Externe a anuntat, sambata, expulzarea iminenta a 23 de diplomati britanici ca raspuns la o masura similara anuntata de Londra, dupa otravirea unui fost spion rus si a fiicei sale in Marea Britanie, relateaza AFP. De asemenea, Rusia a anuntat ca va pune capat activitatii institutiei British Council.

“Douazeci si trei de membri ai personalului diplomatic al ambasadei britanice la Moscova sunt declarate persona non grata si vor fi expulzati in saptamana”, a declarat Sergei Lavrov.

Ambasadorul britanic la Moscova Laurie Bristow a fost convocat sambata la Ministerul rus de Afaceri Externe pentru a doua oara saptamana aceasta, din cauza crizei provocata de otravirea fostului spion rus Sergei Skripal si a fiicei sale.

Ambasadorul britanic la Moscova Laurie Bristow a denuntat sambata otravirea lui Serghei Skripal drept un atac asupra valorilor internationale.

De asemenea, Rusia a anuntat ca pune capat activitatii institutiei British Council.

Ministrul de Externe al Rusiei a spus ca activitatea Bristish Council “este oprita”, referindu-se la organismul international britanic pentru relatii culturale si educatie.

Reaminim ca Marea Britanie a decis saptamana aceasta expulzarea a 23 de diplomati rusi din Anglia.

Ministrul rus al Afacerilor Externe, Sergei Lavrov, a spus vineri ca Rusia este hotarata sa expulzeze si ea diplomatii britanici, dupa ce Theresa May a hotarat sa expulzeze 23 de diplomati rusi din Anglia.

Ministrul britanic de Externe: Rusia a dezvoltat si stocat in secret agentul neurotoxic utilizat in otravirea fostului spion rus in Marea Britanie

Londra dispune de “dovezi ca Rusia nu numai ca a cautat sa dezvolte agenti neurotoxici pentru asasinate in ultimii zece ani, dar a si facut stocuri de aceasta substanta mortala denumita “Noviciok” cu care a fost otravit fostul spion rus Serghei Skripal in sud-vestul Angliei, a declarat duminica ministrul de externe britanic Boris Johnson, citat de Reuters si AFP, scrie Agerpres.

Marea Britanie sustine ca Rusia a utilizat agentul neurotoxic – dezvoltat inca din perioada sovietica sub denumirea de “Noviciok” – la otravirea lui Serghei Skripal si a fiicei sale Iulie in prima utilizare ofensiva a unei astfel de arme pe teritoriul unei tari occidentale dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Rusia a negat orice implicare.

“Avem dovezi ca in cursul ultimilor zece ani Rusia nu doar a efectuat lucrari de dezvoltare a acestui agent neurotoxic cu scopul de a comite asasinate, ci a si acumulat si stocat agentul Noviciok”, a declarat Boris Johnson la BBC.

In acelasi timp, ministrul britanic de externe a anuntat duminica sosirea, luni, in Marea Britanie a unui grup de experti ai Organizatiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) pentru a efectua teste asupra substantei utilizate la otravirea fostului agent dublu rus Serghei Skripal in sud-vestul Angliei.

El a promis, de asemenea, o inasprire a arsenalului juridic destinat luptei impotriva coruptiei si a spalarii de bani dupa acest caz, ceea ce a condus la o criza in relatiile dintre Londra si Moscova si sanctiuni diplomatice reciproce, potrivit AFP.

“Maine, experti din cadrul Organizatiei pentru Interzicerea Armelor Chimice vor veni in Marea Britanie”, a declarat Boris Johnson la BBC. “Le vom da mostre (de substanta) si acestea vor fi testate in cele mai recunoscute laboratoare internationale”, a adaugat el.

Ministrul de externe britanic a declarat ca rezultatele acestor teste ar urma sa fie cunoscute in cel mai bun caz “dupa doua saptamani”.

Ambasadorul rus pe langa Uniunea Europeana, Vladimir Cijov, explicase anterior, tot la BBC, ca Rusia a pus capat fabricarii de arme chimice in 1992.

La o zi dupa decizia anuntata sambata de Kremlin de a expulza 23 de diplomati britanici de pe teritoriul Rusiei, ca raspuns la o decizie similara a Londrei, Boris Johnson a anuntat ca Regatul Unit ar putea adopta sanctiuni suplimentare.

“Vom discuta la o reuniune a Consiliului National de Securitate ce masuri ar trebui sa luam, daca este cazul”, a spus el.

El a explicat ca persoanele care si-au facut avere prin coruptie si in legatura cu Kremlinul, avand conexiuni cu Vladimir Putin, ar putea fi nevoite sa explice originea proprietatii lor in Regatul Unit, sub pedeapsa confiscarii.

El a anuntat, de asemenea, o inasprire a sanctiunilor impotriva coruptiei prin dispozitii care vor fi adaugate unei legi dezbatuta in prezent in parlament.

“In Legea noastra privind sanctiunile si spalarea de bani, vom merge mai departe decat amendamentul (american) Magnitski”, numit dupa numele un activist anticoruptie rus- si care vizeaza confiscarea bunurilor persoanelor care incalca drepturile omului, a spus el.

Fostul spion rus Serghei Skripal, in varsta de 66 de ani, si fiica sa de 33 de ani sunt spitalizati in continuare in”stare critica” dupa ce au fost otraviti la Salisbury, la 4 martie.

In timp ce premierul britanic Theresa May considera Rusia “vinovata”, Moscova a negat inca de la inceput ca ar fi in spatele acestui atac cu un agent neurotoxic apartinand grupului de agenti “Noviciok” care, potrivit unui inventator rus – care locuieste acum in Statele Unite – numai Rusia este capabila sa-l produca.