RETEAUA. “PARTIDUL LUI GEORGE SOROS” in Romania: “SOCIETATEA CIVILA” bine stipendiata si corect politic orientata care vrea sa inlocuiasca democratia parlamentara/ NOUL MINISTRU AL SANATATII, VLAD VOICULESCU, SPONSORIZAT DE MARI CONCERNE FARMACEUTICE

• Cotidianul/ Ion Spanu: Surpriză pentru alegerile parlamentare Se înfiinţează “Partidul lui George Soros” cu ONG-urile finanţate de el în România

„Iniţiativa România” şi „Fundaţia Friedrich Naumann” au organizat la sfîrşitul săptămînii trecute la Predeal o întîlnire a unor ONG-uri în vederea constituirii unei platforme politice comune, adică faza de dinaintea creării unui partid. Între VIP-uri, Nicuşor Dan, preşedintele USB, şi Vlad Alexandrescu, fostul ministru al Culturii şi fost candidat al Partidului „Forţa Civică” al lui Mihai Răzvan Ungureanu!

Această întîlnire l-a avut în centrul atenţiei pe Nicuşor Dan, care, după alegerile din Bucureşti, a anunţat că va transforma partidul local „Uniunea Salvaţi Bucureştiul” în partidul naţional „Uniunea Salvaţi România”. Întrucît acest proces este greoi, Nicuşor Dan a anunţat deja că strategia sa cuprinde atragerea unor forţe locale provenite din „societatea civilă” şi formaţiuni politice mărunte care au participat la ultimele alegeri. Exact acest lucru s-a întîmplat la întîlnirea de la Predeal din 25-26 iunie 2016.

Oarecum surprinzătoare a fost prezenţa la această întîlnire a lui Vlad Alexandrescu, demis recent din funcţia de ministru al Culturii. Pe fondul relaţiei tensionate dintre preşedintele ţării şi şeful SIE, legătura lui Alexandrescu cu MRU şi prezenţa lui pe listele partidului „Forţa Civică” l-ar face incompatibil cu proiectul „Partidul Meu”, pe care este din ce în ce mai evident că şi-l doreşte Klaus Iohannis. Dar probabil că mai puternice sînt legăturile lui Vlad Alexandrescu cu Andrei Pleşu, Colegiul „Noua Europă” şi GDS! Iar cînd vorbim despre GDS, inevitabil trebuie să ne referim la miliardarul George Soros şi banii săi, cu care GDS a supravieţuit de 26 de ani!

Cu alte cuvinte, acest cuplu format din Nicuşor Dan – Vlad Alexandrescu, despre care nu ştiam să fie în aceeaşi barcă, dar care acum stau la aceeaşi masă pentru construirea unui nou partid, îşi găseşte liantul prin banii lui George Soros, căci, se ştie, şi şeful USB este vechi client al miliardarului american!

„Preşedintele ne-a spus să ne facem partid”

Puţini sînt cei care îşi mai amintesc ce a declarat Claudia Postelnicescu, lidera „Iniţiativei România”, cînd a ieşit de la întîlnirea ONG-urilor de la Cotroceni după tragedia de la „Colectiv”: „A doua opţiune [a Preşedintelui, n.n.] este ca oamenii ieşiţi în stradă, cei din societatea civilă sau cei care doresc să schimbe ceva să îşi facă partide, să se implice în politică”!

„Iniţiativa România” abia se înfiinţase, după cum declara lidera acesteia: „Acum două zile ne-am înfiinţat, da. Suntem un grup, ne ştim de cîtva timp şi dorim să schimbăm ceva. Noi vrem să vină şi alţii alături de această Iniţiativă, să punem cumva pe o platformă comună tot ce reflectă strada şi societatea civilă acum. Şi de acolo să se degaje oameni care vor să meargă mai departe în politică, de exemplu, la alegerile locale de anul viitor sau la parlamentare”.

La doar cîteva zile, „Iniţiativa România” a semnat o Scrisoare către Klaus Iohannis, semnată de mai multe ONG-uri, între care: „Freedom House”, „Expert Forum”, „Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)”, „Institutul pentru Politici Publice (IPP)”, „Societatea Academică din România (SAR)”, „Centrul Roman de Politici Europene (CRPE)”, „Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC)”, „Fundaţia Comunitară Bucureşti”, „ActiveWatch”. Despre cine sînt cei care conduc aceste ONG-uri, puteţi reciti un articol din cotidianul.ro.

După acea întîlnire de la Cotroceni, unul dintre cititori, Dan, ne-a trimis cîteva informaţii foarte preţioase, care s-au dovedit reale, subliniind că „Iniţiativa România” era, de fapt, formată din oamenii Monicăi Macovei din „M10”: „E interesant numele iniţiatorilor, aşa cum apare pe site-ul lor. Sunt practic identici cu cei care au încercat să facă partidul M10 cu Monica Macovei. Cei pe care-i cunosc: Eduard Dumitrache (în foto este nr. 1), a fost şeful M10 după plecarea lui Politeanu, Mircea Serdin, fost coordonator de proiecte M10, Elena Ghioc (în foto este nr. 3), Madălina Botoran, Răzvan Popescu (în foto este nr. 4), Răzvan Oprina (în foto este nr. 2), toţi cu diverse funcţii în M10, coordonatori de sectoare sau membri ai “comisiei de arbitrii”.Se pot vedea toate aceste nume în actul Constitutiv al Asociaţiei M10, aşa cum apare pe site-ul “Reinventînd democraţia”. Practic vorbim de o încercare a lui Mihai Politeanu, care deocamdată se ţine la fund şi-i susţine doar pe Facebook, de a restarta proiectul M10 sub aripa lui Iohannis. Despre Poliţeanu, e de notorietate că era consilierul lui Macovei şi primea salariu de la Parlamentul European şi el se ocupă de partid, în Bucureşti. Cînd s-au certat, a devenit consilierul lui Predoiu”. Pentru mai multe amănunte citiţi Fondatori ai Iniţiativei România, colegi de partid şi de fundaţie cu Monica Macovei.

La aceste lucruri, adăugăm şi faptul că între consilierii preşedintelui a fost atrasă SANDRA PRALONG, consilierul personal al miliardarului George Soros şi coordonatorul Fundaţiei acestuia încă din anul 1990, iar Guvernul Cioloş o include ca ministru „Pentru consultare publică şi dialog social” pe VICTORIA-VIOLETA ALEXANDRU, care era înainte de numire preşedinta „INSTITUTULUI PENTRU POLITICI PUBLICE”, unul dintre ONG-urile semnatare ale Scrisorii către Iohannis! În acest context, putem spune că întîlnirea de la Predeal de la sfîrşitul săptămînii trecute avea un puternic sprijin atît la nivelul Guvernului, cît şi al Preşedinţiei!

Reamintim ce scriam chiar atunci, imediat după întîlnirea acestor ONG-uri cu preşedintele Klaus Iohannis: „Este cît se poate de clar că, în perspectiva înfiinţării unui partid prezidenţial, liderii acestor ONG-uri vor dicta strategia, orientarea şi acţiunile concrete menite să creeze iluzia că „Iniţiativa România” ar fi emanată de „Stradă”! Astăzi, aserţiunile noastre de atunci se dovedesc a fi reale.

„Iniţiativa România” – pălăria sub care se adăpostesc ONG-urile finanţate de George Soros

„Iniţiativa România” a apărut sub acest nume în 4 noiembrie 2015, a doua zi a manifestaţiilor din Piaţa Universităţii după „Colectiv”, adică exact în ziua demisiei Guvernului Ponta, cu un Comunicat scris în grabă, în care spune cine este şi ce-şi doreşte să devină: „Inițiativa România este o mișcare civică care (sic!) își propune coagularea cetățenilor și a societății civile în București. Scopul acesteia (sic!) este identificarea resurselor care, pe termen mediu și lung, vor reprezenta o alternativă la clasa politică actuală în administrația publică locală și națională”.

După evenimentele generate de tragedia de la „Colectiv”, se pare că lui Klaus Iohannis i-a plăcut acţiunea generată de „Iniţiativa România”, astfel încît acum pe umerii acesteia a fost pusă sarcina de a aduna ONG-urile dispuse să participe la noua construcţie pe care o putem numi generic „PARTIDUL MEU”.

Pentru a revedea finanţările venite de la Soros către aceste ONG-uri care, în această perioadă scursă de la „Colectiv”, s-au alăturat „Iniţiativei România”, puteţi citi un excelent material documentar pe site-ul ActiveNews, la adresa http://www.activenews.ro/stiri-politic/Cati-bani-au-primit-de-la-miliardarul-american-George-Soros-oengistii-invitati-de-Klaus-Iohannis-la-Cotroceni-126542.

Nu întîmpălător, alături de Nicuşor Dan şi Vlad Alexandrescu a fost şi Fundaţia PACT, despre care cotidianul.ro a scris recent, directorul acesteia fiind Matei Păun, directorul de campanie al lui Nicuşor Dan la alegerile din Bucureşti, şi el client al fundaţiilor Soros!

Adunînd aceste informaţii, observăm că întîlnirea de la Predeal din 25-26 iunie 2016, al cărei obiectiv declarat este „crearea unei platforme politice comune care va participa la alegerile parlamentare din 2016”, anunţă înfiinţarea unui nou partid, format în principal din activiştii lui George Soros, împrăştiaţi pînă acum în diverse structuri de tip ONG!

Aşa cum se sugerează destul de explicit, toate acestea urmează să fie coloana vertebrală a partidului „Uniunea Salvăm România”, o extensie a partidului „Uniunea Salvăm Bucureştiul”, cu care Nicuşor Dan a obţinut rezultate notabile la alegerile locale din Bucureşti.

În această construcţie sînt invitate să participe şi cîteva formaţiuni locale care au participat la ultimele alegeri locale: „Pentru Iaşi” (al cărei candidat a fost Andrei Postolache, care a obţinut 13,2%), „Uniunea pentru Codlea” (al cărei candidat a fost Erwin Albu, clasat al doilea în Codlea), „Partidul Oamenilor Liberi” (candidatul său Dan-Sorin Maşca a obţinut 9,27% la alegerile pentru primăria Tg. Mureş). Mai intră în discuţie şi cîţiva tineri care au fost candidaţi independenţi la ultimele alegeri: Cristian Ghingheş, care a obţinut 6,46% în Bacău, şi Tică Darie, care a fost candidat la Roşia Montană! Se alătură acestei construcţii şi „Mişcarea Uniţi Realizăm”, înfiinţată chiar în timpul protestelor denumite „Colectiv”.

Aşadar, în timp ce marile partide politice care formează actualul Parlament dorm liniştite şi se macină în propriile probleme (PSD cu preşedintele Liviu Dragnea condamnat definitiv, PNL cu o conducere bicefală de tot rîsul), ONG-urile finanţate de George Soros, care şi-au construit structuri puternice în toată ţara, adună toate micile formaţiuni locale şi pun la cale o strategie naţională în vederea alegerilor parlamentare din toamnă.

Sub conducerea lui Nicuşor Dan şi Vlad Alexandrescu, acestea vor să formeze un nou partid, poate chiar „Partidul Meu”, atît de dorit de Klaus Iohannis, în mod cert un partid care se poate numi generic „Partidul lui George Soros”, ca o încununare a finanţărilor venite de la miliardarul american din aceşti 26 de ani de la Revoluţie! Coloana vertebrală a noii construcţii politice este formată din oamenii lui Traian Băsescu şi Monica Macovei, ţinuţi în viaţă de banii lui George Soros, scurşi prin formidabila reţea de ONG-uri.

• Active News/ Stefania Brandusa: Cum a făcut doamna ministru Bau un mare pas înainte. De la activismul civic spre business

Pentru că marile spirite se întâlnesc întotdeauna, susținătorii înflăcărați ai societății multisexual dezvoltate se adună, de fiecare dată când sună goarna, sub stindardul curcubeului.

La 25 iunie a.c., din mijlocul Gay Pride, deputatul Remus Cernea posta pe pagina sa de facebook fotografia de mai sus, alături de explicația: „Moment istoric astăzi la Marșul Diversității! Este pentru prima dată când un ministru în Guvernul României participă la un astfel de eveniment! În fotografie sunt alături de doamna Victoria-Violeta Alexandru, Ministrul pentru Consultare Publică si Dialog Civic. În 2012, când eram Consilier de Stat în Cancelaria Primului Ministru am participat de asemenea, la Marșul Diversității dar funcția deținută atunci echivala cu cea a unui Secretar de Stat. Acum a fost prezent un ministru, ceea ce reprezintă un mare pas înainte!”, se bucura Cernea, care încheia postarea cu un emoticon zâmbăreț.

Cine este Victoria-Violeta Alexandru, ministru în Guvernul Cioloș, cea care, prin prezența ei la Gay Pride, a ajutat comunitatea LGBT să facă „un mare pas înainte”?

Consilier la Cotroceni, și apoi studentă la „parti”

Victoria-Violeta Alexandru, fostă Bau înainte de căsătorie, s-a născut la 11 noiembrie 1975, în București. Ȋn perioada 1994 – 1997, ea a lucrat pentru Asociația Pro Democrația, unde a coordonat activitatea de comunicare publică și relația cu presa.

Ȋn 1997, domnișoara Bau a fost numită consilier în cadrul Departamentului de Comunicări Internaționale și Relații cu Românii de Pretutindeni din Administrația Prezidențială. Promovarea domnișoarei Bau a făcut parte din seria de recompense acordate de președintele Emil Constantinescu tuturor celor care i-au stat alături în campania electorală. La Cotroceni, Violeta Bau se ocupa de partea de comunicare a departamentului pentru „Românii de Pretutindeni”. Nu știm ce succese a înregistrat ea ca și consilier prezidențial, ele nefiind considerate notabile și pentru autobiografia sa. Ȋn anul 2005 însă, referindu-se la alți consilieri, Violeta Bau declara public, din poziția de director al IPP, că „actul de consiliere e înțeles greșit. Ei sunt fie oameni apropiați, fie din aceeași zonă politică și îndeplinesc sarcini cotidiene sau de relații cu presa.”

Ȋn 1999, la vârsta de 24 de ani, Violeta Alexandru a devenit studentă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității Creștine Dimitrie Cantemir. Dar și director executiv al Asociației Pro Democrația, funcție pe care a deținut-o până în 2001.

Institutul pentru Politici Publice i-a mulțumit lui Dragnea

Ȋn martie 2000, în Republica Moldova apărea Institutul de Politici Publice, fondat, conform datelor publice de pe site-ul oficial , cu sprijinul Fundaței Soros Moldova și al Centrului Euro-Atlantic din Moldova.

Un an mai târziu, în mai 2001, la instanțele din România era depusă cererea de înregistrare a Asociației „Institutul pentru Politici Publice”, ce avea drept scop „elaborarea și îmbunătățirea politicilor publice în România”. Consiliul director al asociației era format din Constantin Ionescu, Ionel Popescu, Anca Ghinea, Gabriela Delia Chiorean, Elena Simona Tănăsescu, Magdalena Felicia Anghel. Numărul de înregistrare al asociației în Registrul Național era 1676/A/2001.

Conform CV-ului său, Alexandru (fostă Bau) Violeta a deținut funcția de director/membru fondator al Institutului pentru Politici Publice (IPP) încă din 2001. Ȋn acel an, la doar câteva luni de la înființare, IPP lansa studiul „Migrația politică în administrația locală la un an de la alegerile locale 2000”, studiu „realizat din resurse proprii, pentru Asociația Pro Democrația”. Ȋn finalul acestui studiu se preciza că „Institutul pentru Politici Publice (IPP) este un think thank înregistrat ca organizație neguvernamentală în 2001, în contextul lipsei inițiativei comunitare în aria politicilor publice. (…) IPP furnizează constant date și rapoarte partenerului său strategic, Asociația Pro Democrația (APD) și nu numai”.

La rându-i, APD a furnizat către IPP resurse umane și nu numai. Tot în 2001, IPP realiza studiul „Bugetele locale între teorie și practică, „la comanda Asociației Pro Democrația în cadrul proiectului Administrare eficientă prin participare publică, finanțat de German Marshall Fund of The United States”. Ȋn prefața acestui studiu, IPP mulțumea unor „reprezentanți ai administrației publice locale cu care am discutat și ale căror informații ne-au fost de un real folos (…), Florentin Pandele – Primar Comuna Voluntari, Nicolae Liviu Dragnea – Președintele Consiliului Județean Teleorman”.

Activismul, o sursă de afaceri

Ȋn 2002, domnișoara Violeta Bau devine absolventă a Facultății de Științe Politice din Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir și se înscrie la master, la Școala Națională de Studii Politice și Administrative („Guvernanță și Dezvoltare Instituțională”). Ȋn 2004, urmează al doilea master, „Afaceri Internaționale și Managementul Conflictelor”.

Ce faci atunci când ai două masterate și ești director al unui ONG finanțat, prin terți, din fonduri străine? Simplu, îți faci o societate comercială cu același domeniu de activitate. La 9 august 2004, Bau Violeta-Victoria și David (actuală Soci) Alexandra, director și, respectiv, coordonator de programe în cadrul Institutului pentru Politici Publice, înființează SC LD GLOBAL GROUP SRL București, firmă ce are ca domeniu de activitate consultanța pentru afaceri și management, dar și studii de piață și de sondaj. Administratorul societății era Violeta Bau, care deținea 50% din acțiuni .

Ȋn august 2005, activitatea societății e suspendată pentru trei ani, însă în septembrie 2007, cele două acționare decid reluarea activității. Violeta Bau se retrage din firmă, cesionând acțiunile către Trăistaru Vasilica, iar denumirea societății se schimbă în Expert Meeting SRL.

Ȋn iunie 2006, Asociația „Institutul pentru Politici publice” a depus la Judecătoria sectorului 3 București o solicitare pentru „modificare acte constitutive”, cererea care a fost admisă în camera de consiliu. Astfel, scopul declarat al asociației devine „elaborarea și îmbunătățirea politicilor publice în România și la nivel internațional prin cercetare, dezvoltare și inovare, respectiv prin promovarea publică a rezultatelor cercetării”. La asociați/fondatori sunt trecuți: Bau (devenită Alexandru) Violeta Victoria, Călinescu (Hătneanu) Diana Olivia, Dumitrescu Răzvan, Gagiu Petruța Raluca, Niculescu Anton, Pîrvulescu Cristian, Popescu Ionel, Vasiliu Florin și Voicu Alina Georgiana, iar din consiliul director fac parte Gabriela Delia Chiorean, Petrică Diaconu, Constantin Ionescu, Marius Profiroiu, Elena Simina Tănăsescu, Aura Răducu.

Ȋn mai 2007, Iorga Elena, coordonator de programe la Institutul pentru Politici Publice, Alexandru Violeta, director IPP și Moraru Adrian – Flavius, fost coordonator programe alegeri în Asociația Pro Democrația, devenit director programe partide politice și alegeri în cadrul IPP, se asociază și înființează SC IPP CONSULTING UNIT – SRL București. Societatea are ca domeniu „activități juridice, de contabilitate și revizie contabilă, consultanță în domeniul fiscal; activități de studii de piață și de sondaj”. Ȋn 2007, firma înregistrează un profit net de 62.818 RON, iar în 2008 – 121.652 RON, având zero angajați.

Ȋn această societate, Alexandru Violeta deținea o cotă de participare la beneficii/pierderi de 36%. SC IPP CONSULTING UNIT – SRL Bucureștiera interfața dintre oengeul ce milita pentru transparență și administrațiile publice locale.

• Active News/ Stefania Brandusa: Cum se finanțează un „think thank”: sute de mii de dolari de la Soros și USAID, plus alte sute de mii de euro din Granturi SEE

Ȋn țara în care incubatoarele pentru cei născuți prematur se cumpără din donații prin teledon, iar viețile copiilor ce au nevoie de bani pentru operații se salvează prin SMS-uri, democrația ar trebui să crape de sănătate, la câte zeci de milioane de euro și de dolari s-au pompat în oengiștii autohtoni care o tot lustruiesc de vreo 15 ani.

Transparența autorităților a rămas însă un geam murdar, alegătorii sunt la fel de buimaci și de ușor de manevrat, iar „tinerii frumoși și liberi” fac mitinguri în care scandează „Jos Parlamentul”. Democrația e din ce în ce mai șubredă, iar „societatea civilă”, cea cu migală și cu mulți bani construită pentru a o apăra, a sărit demult baricada, iar azi ea este fie în Executiv, fie deja în campanie electorală.

Fundația Soros pentru o Societate Deschisă a fost înființată în România în 1990. Șapte ani mai târziu, ea și-a schimbat denumirea în Fundația pentru o Societate Deschisă. Ȋn 2000, fundația „își restructurează cele mai importante programe sub forma unor organizații de sine stătătoare. Acesta decizie vine ca un răspuns la nevoia de expertiză concentrată pe domenii cheie pentru reformă. Ȋnființarea, pornind de la programele Fundației, a 13 organizații care funcționează ca centre de expertiză și de dezvoltare de politici publice, reunite în reteaua SON (Soros Open Network – România), permite ca eforturile concentrate pe sectoare specifice ale societății să se întrepătrundă și multiplice, generând efecte la nivel de sistem. Crearea SON are o semnificație deosebită și în contextul reducerii angajamentului financiar al lui George Soros față de țările din Europa Centrală și de Est. «Calea pe care Fundația pentru o Societate Deschisă – România a ales-o este ca, atunci când a devenit foarte eficientă în anumite domenii, să înființeze organizații autonome în acest domenii, la a căror finanțare să contribuie doar parțial. Aceste instituții create de FSD vor supraviețui și atunci când finanțarea din partea mea va descrește», a menționat George Soros.” (sursa – www.soros.ro, pagină web dezactivată)

Ȋn martie 2000, în Republica Moldova a fost înființat, cu sprijinul Fundației Soros Moldova și al Centrului Euro-Atlantic din Moldova, Institutul de Politici Publice. Un an mai târziu, în mai 2001, la instanțele din România era depusă cererea de înregistrare a Asociației „Institutul pentru Politici Publice”, ce avea drept scop „elaborarea și îmbunătățirea politicilor publice în România”.

78.000 de dolari, pentru „democratizare prin advocacy”

„Din 2002-2003, Fundația pentru o Societate Deschisă (FSD – fostă „Soros”) decide implicarea în reforma instituțională și în procesul de democratizare prin intermediul activității de advocacy, atât în mod direct, cât și sprijinind alte organizații non-guvernamentale în demersurile lor publice.” (sursa – www.soros.ro, pagină web dezactivată)

Ȋn 2002, Asociația Institutul pentru Politici Publice din România a primit din partea FSD 6.550 de dolari pentru a organiza la Sinaia, în perioada 18-20 septembrie, un atelier cu tema „Implicațiile practice ale creării regiunilor administrative în România”. Tot în 2002, IPP a primit alți 6.450 de dolari pentru a organiza la București, în perioada 7-11 octombrie, o dezbatere cu tema „Punctele forte și punctele slabe în guvernarea locală. Contextul regional”.

Mai departe, IPP a primit de la FSD 24.960 de dolari, pentru proiectul „Politică pe bani publici”, derulat în iulie 2003 – aprilie 2004. Scopul declarat al proiectului era acela de a determina creșterea gradului de transparență în cheltuirea fondurilor publice de către partidele politice.

Ȋn 2005, proiectului IPP „Ȋntărirea democrației în Europa prin controlul responsabil al finanțării partidelor politice” i-a fost alocată suma de 10.000 de dolari. Scopul proiectului, derulat în perioada ianuarie – iunie 2005, era consolidarea cadrului legal cu privire la finanțarea partidelor politice și transparența în această privință.

Ȋn 2006, Fundația pentru o Societate Deschisă a alocat 29.915 de dolari IPP pentru proiectul „Votul nominal la nivelul Consiliului Local: vezi cum votează reprezentanții comunității tale!”

Ȋn 2007, când Fundația pentru o Societate Deschisă a (re)devenit Fundația Soros România, finanțarea ONG-urilor românești a fost preluată de „The Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe” (CEE Trust), o organizație condusă tot de miliardarul american George Soros.

358.470 de dolari, prin CEE Trust

Ȋn perioada 2006-2012, Asociația Institutul pentru Politici Publice a primit de la CEE Trust următoarele finanțări:

1. Număr Grant: RO_IX 2006_154
Proiect: Adevărata responsabilitate în Parlamentul Național și European: Accesul societății civile la voturi nominale ale parlamentarilor asupra legilor
Suma acordată: 70.000 de dolari
Perioada de acordare: 1 martie 2007- 1 aprilie 2008

2. Număr Grant: RO_X 2007_99
Proiect: Ei (ar trebui) să lucreze pentru tine – Ȋnvățați cum să vă evaluați consilierii locali
Suma acordată: 59.670 de dolari
Perioada de acordare: 1 aprilie 2008 – 1 decembrie 2008

3. Număr Grant: RO_X 2008_124
Proiect: Accesul liber la informațiile de interes public e un drept, nu un privilegiu
Suma acordată: 60.000 de dolari
Perioada de acordare: 1 aprilie 2009 – 31 decembrie 2009

4. Număr Grant: RO_X 2009_161
Numele proiectului: Contribuabilii au drepturi! Mecanisme eficiente pentru identificarea și reducerea impozitării abuzive pentru serviciile publice locale
Suma acordată: 81.200 de dolari
Perioada de acordare: 1 aprilie 2010 – 28 februarie 2011

5. Număr Grant: RO_2011_01
Denumirea proiectului: Consolidarea capacității societății civile de a susține Parlamentul – cheia pentru promovarea unor politici publice de calitate în România
Suma acordată: 87.600 de dolari
Perioada de acordare: 1 Aprilie 2011 – 31 ianuarie 2012

E greu de cuantificat suma exactă investită de fundațiile lui Soros într-un ONG din România. Ȋn cazul Institutului pentru Politici Publice, de pildă, banii au venit și prin asocierea în diverse programe (interne sau internaționale). Astfel, în septembrie 2007, IPP și Fundația Soros România organizau, în cadrul Programului East East – Partnership Beyond Borders, „Forumul trilateral România – Moldova – Ucraina”. Ȋn perioada 2010-2011, în parteneriat cu FDSC și Fondul Român de Dezvoltare Socială, IPP derula proiectul „Dezvoltarea capacității comunităților de romi”, proiect finanțat de Open Society Institute, prin care se oferea „asistență tehnică comunităților de romi în accesarea de fonduri europene”. Iar în februarie 2010, IPP organiza seminarul cu tema „Evaluarea curentă a procesului consultativ instituționalizat: influențând procesul de luare a deciziilor”, manifestare patronată de Fundația Soros România.

415.500 de dolari, prin USAID și Balkan Trust for Democracy

Ȋn perioada septembrie 2005 – decembrie 2007, World Learning for International Development (WLID) implementa în România Programul „Consolidarea Societății Civile din România”, care era finanțat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Pentru „consolidare”, Institutul pentru Politici Publice a primit 58.269 de dolari (Sustainability Grants) și 63.544 de dolari (Advocacy Grants) plus 3.329 de dolari (Small Advocacy Grants).

Dolarii au venit și prin „Balkan Trust for Democracy”, un proiect de finanțare deschis în iunie 2003 de German Marshall Fund din SUA, în parteneriat cu USAID și Charles Stewart Mott Foundation. Balkan Trust for Democracy acordă subvenții în Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România și Serbia.

Asociația Institutul pentru Politici Publice a primit, prin Balkan Trust for Democracy, următoarele finanțări:
1. februarie 2003 – 40.000 de dolari
2. februarie 2004 – 35.570 de dolari
3. ianuarie 2005 – 24.720 de dolari
4. ianuarie 2009 – 22.940 de dolari
5. mai 2010 – 24.120 de dolari
6. mai 2011 – 24.940 de dolari
7. mai 2012 – 59.500 de dolari
8. mai 2013 – 58.600 de dolari

Granturile SEE și norvegiene, sponsorizări de la ambasade

O altă sursă de finanțare a ONG-urilor o reprezintă granturile SEE și norvegiene – Fondul Bilateral Național, creat pentru sprijinirea inițiativelor de cooperare bilaterală între entități din Romania și entități din Islanda, Principatul Liechtenstein și Norvegia.

Pe lista proiectelor finanțate din acest Fond în perioada noiembrie 2013 – martie 2015, IPP figurează cu 11.620 RON, pentru proiectul „Schimb de experiență și pentru elaborarea unui proiect în comun cu privire la un sistem de benchmarking în domeniul serviciilor publice municipale” (partener: International Development Norway – IDN), dar și cu 85.877 RON pentru „Achiziții publice durabile și etice – explorarea modelul de succes din Norvegia în achizițiile publice și identificarea de noi căi pentru promovarea experiențe similare din România” (partener: IDN)

Pentru proiectul „O administrație publică performantă înseamnă servicii de calitate pentru cetățeni”, IPP a primit o finanțare de 60.750 de euro. Ȋn perioada aprilie 2014 – iunie 2015, IPP a derulat proiectul „Educația incluzivă – un drept al copilului cu handicap” (RO09-0020) finanțat prin granturile SEE cu 67.455 de euro. Tot din granturi EEA, IPP a primit 56.055 de euro pentru proiectul „BucurEȘTI TU!”, derulat împreună cu Fundația Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale.

Alți 74.852 de euro au fost alocați proiectului „Tânăr implicat! – Ambasador pentru drepturile omului”, derulat de IPP împreună cu Asociația pentru Dezvoltare și Incluziune
Socială și Inspectoratul Școlar Județean Ialomița, iar 74.700 de euro pentru „Centru comunitar de resurse pentru romii din Cândești”, proiect derulat de IPP, Asociația Vox Civica, Consiliul local Vernești și Consiliul Județean Buzău.

100.079 euro sunt banii alocați pentru „Nediscriminarea înseamnă drepturi egale”, proiect în care IPP are ca parteneri Consiliile Județeane din Bacău și Giurgiu, Ministerul Sănătății, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Institutul Național de Sănătate Publică și SASTIPEN – Asociația Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate.

Pentru coordonarea proiectului „Dezvoltare durabilă a comunităților locale prin colectarea selectivă eficientă a deșeurilor”, în care are parteneri Fundația TERRA Mileniul III și Liga Asociațiilor de Proprietari Habitat, IPP a primit 61.225 de euro. Alți 61.430 de euro au fost alocați proiectului „Centrul de Resurse pentru Coaliții și Rețele” prin care IPP, Asociația Funky Citizens, Opportunity Associates România și Fundația PACT își propun creșterea vizibilității ONG-urilor.

Ȋn 2012, IPP a primit 279.396 RON din Fondul Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, pentru proiectul „Consolidarea mecanismelor de consultare a societății civile cu autoritățile publice centrale și locale – un element fundamental pentru creșterea calității procesului de elaborare a politicilor publice”. La realizarea acestui proiect, 42.731 RON a fost contribuția de la bugetul de stat, iar 6.574 RON – contribuția IPP.

Pe lista „sponsorilor” IPP apare și UK Global Opportunities Fund care, prin intermediul Ambasadei Marii Britanii din București, a contractat proiectul „Indicatorii de performanță – un instrument eficient pentru îmbunătățirea capacității administrației publice române”, realizat de IPP în perioada martie 2005 – iulie 2007. Dar și Ambasada Franței, care a finanțat proiectele „Instituționalizarea mecanismelor adecvate pentru controlul finanțării partidelor politice prin consolidarea capacităților instituționale ale autorității competente: Autoritatea Electorală Permanentă Română (AEP)” (ianuarie – septembrie 2007), și, respectiv, „Intercomunalitate în România” (februarie – aprilie 2007). Ambasada Olandei a sprijinit financiar IPP în proiectul „Administratorii publici – o premisă pentru creșterea eficienței managementului în administrația publică locală română” (august – decembrie 2007).

IPP – Institutul pentru Politici Publice – este o asociație. Are același statul cu ANCAAR Iași, de pildă, asociație care se chinuie, prin chetă publică, să trimită zece copii autiști într-o tabără la mare. IPP este un ONG care, cu un personal format din cinci oameni, înregistra la finalul anului trecut, conform datelor de la Ministerului Finanțelor, 1.420.764 RON (cca 315.000 euro) venituri din activitățile fără scop patrimonial.

Directorul IPP, Alexandru Violeta, actualul ministru pentru Consultare Publică si Dialog Civic, încasa lunar un salariu de 3700 RON. Dar și dividente din societățile la care era acționar, alături de alți reprezentanți ai ONG-ului. Societățile încheiau contracte în numele IPP și realizeau profituri din activități comerciale.

Acestea sunt cifrele. Aceștia sunt banii. Restul e, așa cum se autodescriu și cei din IPP, doar „think thank”, nu „think tank” (think – a gândi, tank – rezervor, thank – mulțumire).

• ActiveNews/ Stefania Brandusa: „THINK THANK”. Cum se îmbină activismul civic al unor oengiști cu afacerile profitabile

Dacă ai un ONG care susține că ajută persoanele cu handicap locomotor, dar și o firmă unde se fabrică, cu finanțare externă, acele cârje pe care tu le distribui invalizilor în acțiunile tale umanitare, ceea ce faci nu se cheamă filantropie, ci business targetat. 

Activismul civic din România este, veți vedea, o afacere. Iar oengiștii moraliști care se adună ca roiul de muște sub listele ce fie susțin diverse persoane, fie cer decapitarea altora, funcție de interese, nu sunt deloc niște idealiști care mănâncă la „plimbă-tava” sau care se îmbracă de la second-hand… Sunt niște indivizi cu obraz suțire și cu cheltuieli pe măsură.

„Institutul pentru Politici Publice (IPP) s-a născut la jumătatea drumului dintre idealism și pragmatism”, se spune într-un studiu realizat de IPP în 2001, anul înființării. „Membrii săi fondatori sunt practicieni cu experiență de peste 5 ani în campanii de masă pentru educarea cetățenilor despre regulile și avantajele democrației. Sunt idealiști, în sensul în care tentația sectorului privat nu i-a câștigat, sunt pragmatici în sensul în care sunt hotărâți să continue să-și aducă contribuția la consolidarea democrației prin susținerea dezbaterilor publice cu informații nepartizane, credibile și consecvente și care să nu se limiteze geografic la zonele în care există acces la informație!” Să bată tobele, să sune trompetele și să plângă flașnetele!

Ȋn august 2004, Alexandru (fostă Bau) Violeta-Victoria, actualmente ministru pentru Consultare Publică si Dialog Civic, pe atunci director al IPP, și David (actuală Soci) Alexandra, coordonator de programe în IPP, au înființat SC LD GLOBAL GROUP SRL București. Administratorul firmei ce avea ca domeniu de activitate consultanța pentru afaceri și management, dar și studii de piață și de sondaj, era Bau Violeta, care deținea 50% din acțiuni. Ȋn septembrie 2007, Bau s-a retras din firmă, cesionând acțiunile către Trăistaru Vasilica, iar denumirea societății s-a schimbat în Expert Meeting SRL.

Ȋn mai 2007, Alexandru Violeta, director IPP, Moraru Adrian – Flavius, fost coordonator programe alegeri în Asociația Pro Democrația, devenit director programe partide politice și alegeri în cadrul IPP, și Iorga Elena, coordonator de programe la IPP, înființează SC IPP CONSULTING UNIT – SRL București. Societatea are ca domeniu „activități juridice, de contabilitate și revizie contabilă, consultanță în domeniul fiscal; activități de studii de piață și de sondaj”. Ȋn 2007, firma înregistrează un profit net de 62.818 RON, iar în 2008 – 121.652 RON, având zero angajați. Alexandru Violeta deținea în această societate o cotă de participare la beneficii/pierderi de 36%. 

 „City Invest” = 1.100 de euro/oraș

SC IPP CONSULTING UNIT – SRL reprezenta în relațiile cu terți Asociația Institutul pentru Politici Publici, „un think thank înregistrat ca organizație neguvernamentală” și finanțat, direct sau prin interpuși, din fonduri externe. Unii vor spune că e treaba străinilor cum își plătesc lobby-iștii. Există însă (încă public) un contract de prestări servicii semnat în 2013 între o administrație publică locală, Primăria Timișoara, ce are calitatea de beneficiar, și SC IPP CONSULTING UNIT – SRL, reprezentant al Asociației Institutul pentru Politici Publice, având calitatea de prestator. 

Contractul are ca obiect „reglementarea raporturilor contractuale între părți în vederea organizării evenimentului City Invest 2013 (eveniment de promovare a priorităților investiționale de la nivelul a 5 mari municipii din România, între care și Primăria Municipiului Timișoara).”

„City Invest 2013” a fost, de fapt, o întâlnire organizată la hotelul Intercontinental între primarii din Botoșani, Suceava, Arad și Timișoara și „reprezentanții mediului diplomatic și de business”. La eveniment, Gheorghe Falcă a prezentat „proiectul polului urban Arad-Timișoara ca strategie de dezvoltare în context euro-regionale”, iar Nicolae Robu, primarul Timișoarei, a declarat că „Timișoara și Aradul au cunoscut o dezvoltare economică frumoasă și potențialul lor trebuie pus în valoare printr-o altă viziune” .

Pentru tot acest deranj, Primăria din Timișoara a virat în contul IPP CONSULTING UNIT – SRL suma de 1.100 de euro.

Și, deși investitorii străini n-au dat buluc, „City Invest” a fost organizat, după aceeași rețetă, și în anii următori, cu alte orașe.

Sute de mii de lei din „cercetări și studii de piață”

SC IPP CONSULTING UNIT SRL nu este însă singura firmă la care au devenit asociați cei de la Asociația Institutul pentru Politici Publice. Ȋn mai 2007, Moraru Adrian Flavius, director programe partide politice și alegeri în cadrul IPP, și Alexandru Violeta, director IPP, au pus bazele SC IPP WEBSOL SRL ce are ca domeniu de activitate „prelucrarea informatică a datelor”. Ȋn 2007, firma cu un singur angajat înregistrează un profit net de 120.721 RON. Anul următor, societatea în care Alexandru Violeta deținea 40% din acțiuni își schimbă denumirea SC IPP DATA RESEARCH SRL, mai angajează un om și obține un profit de 233.208 RON.

Prezentată drept „divizia de cercetări și studii de piață” a Institutului pentru Politici Publice, IPP DATA RESEARCH realizează sondaje: „65% dintre votanți l-ar demite pe Băsescu” (iulie 2010), „Peste 40% dintre români nu votează sau nu știu cu cine să voteze la viitoarele parlamentare” (iulie 2010), „Românilor le este milă de semenii cu dizabilități intelectuale, dar 45% nu vor să trăiască lângă ei” (iunie 2011), „50% dintre români consideră că firmele străine sunt mai corecte în modul în care participă în procesul de achiziții publice” (septembrie 2011), „36% din femei au făcut cel puțin un avort” (aprilie 2012), ș.a.m.d.

Ȋn noiembrie 2013, Moraru Adrian și Alexandru Violeta cesionează toate acțiunile deținute la această societate către Asociația Institutul pentru Politici Publice. Profitul net scade de 25 de ori.

 

La 20 August 2015, firma IPP DATA RESEARCH este dizolvată cu lichidare (radiere).

Ȋncă o firmă, pentru activități de editare

La prima firmă, înființată în 2004, Alexandru (fostă Bau) Violeta o avusese asociată pe Soci (fostă David) Alexandra, coordonator de programe în cadrul IPP. Ȋn septembrie 2007, Alexandru iese din firma rebotezată Expert Meeting SRL. Două luni mai târziu, Soci Alexandra (30% din acțiuni), Moraru Adrian (30%), Alexandru Violeta (20%) și Iorga Elena (20%) înființează SC EXPERT PUBLISHER SRL, ce are ca domeniu de activitate editarea cărților. Ȋn 2008, firma e redenumită SC BT PUBLISHER SRL, iar în acel an, având un singur angajat, reușește să obțină un profit net de 80.861 RON.

Ȋn ianuarie 2009, oengiștii din IPP își cesionează toate acțiunile către alte două persoane care schimbă denumirea firmei în SC FLUID DESIGN SRL, dar și domeniul principal în „activități de arhitectură”.

Schema acestor societăți comerciale, din care oengiștii asociați încasează dividende, ne arată circuitul banului în activismul civic de tip „think thank”. Acolo unde, dincolo de convingeri, există afaceri. Și profit.

• ActiveNews/ Cristian Dogaru: Ministrul Sănătății, sponsorizat ca ONG-ist de mari concerne farmaceutice

În dezvăluirea care apare pe ziare.com se arată cum asociația Magicamp, fondată de ministrul Vlad Voiculescu și al cărei președinte a fost până de curând, a primit anul trecut sponsorizări de la giganții Pfizer (50.000 lei) și Novartis (108.000 lei).

“Vlad Voiculescu a fondat nu numai MedAlert, pe al cărei site este specificat că nu primește niciun fel de sponsorizări din sectorul farmaceutic, ci și Asociația Magicamp, al cărei președinte a rămas și după preluarea funcției de ministru. Abia pe 14 iulie a fost depusă cererea de modificare a actului constitutiv. Magicamp face un lucru absolut lăudabil și minunat pentru copiii bolnavi de cancer, dar pentru a-l face are nevoie de sponsorizări. Deci cine a sponsorizat asociația fondată și condusă de actualul ministru care trebuie să ia decizii cruciale pentru interesele industriei farma? Anul trecut Pfizer a sponsorizat Magicamp cu 50 de mii de lei, iar Novartis cu aproximativ 108 mii de lei. Pentru sponsorizările de anul acesta nu există date publice, dar din informațiile mele ele vin din partea Novartis, Pfizer și Himalaya. Trei firme de medicamente sponsorizează o asociației a ministrului Sănătății?” scrie Ioana Ene Dogioiu în articolul “Legăturile interesante ale ministrului Sănătății. Și în sistem, și antisistem”.

Problema sponsorizărilor este cu atât mai sensibilă cu cât Ministerul trebuie să ia până în noiembrie o decizie importantă privind prețul medicamentelor.

„România trebuie să recalculeze prețurile medicamentelor pe bază anuală conform Ordinului 75/2009. Din cauza unor întârzieri anterioare mandatului său și pentru a nu periclita accesul pacienților la tratament, ministrul Sănătății a decis amânarea aplicării acestui ordin până la 1 noiembrie. În prezent, catalogul de prețuri ale medicamentelor eliberate cu prescripție medicală în România (CANAMED) cuprinde 5.430 de medicamente. La 1 ianuarie 2015, același catalog cuprindea 6.114 produse. În contextul actualului ordin, numărul de dosare de preț pentru medicamente depuse la Ministerul Sănătății este, în prezent, de 4.400”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătății de la sfârșitul lunii iunie.