REVOLUTIE ANTI-”VIKTATURA” LA BUDAPESTA (video). CESI: Rusia ar incepe destabilizarea Europei prin Ungaria/ DAN DUNGACIU despre tensionarea relatiilor dintre SUA si UNGARIA. Este regimul Orban un ”EXPERIMENT TOLERAT” care va lua sfarsit din ratiuni geopolitice?

29-10-2014 21 minute Sublinieri

Ten of thousands of Hungarians march across the Elisabeth Bridge during a protest against new tax on Internet data transfers in centre of Budapest

foto: reuters.com

Federatia Rusa lucreaza prin intermediul mai multor reprezentanti din statele Europei centrale pentru a lansa procesul de destabilizare a sistemului politic al Uniunii Europene in cadrul proiectului “Primavara rusa”, prevazut pentru primavara anului 2015, este concluzia expertilor de la Center for Eurasian Strategic Intelligence (CESI), un think thank cu sediul la Londra, infiintat in 2014 si care urmareste politica expansionista a Rusiei in Europa de Est si Asia Centrala.

Presedintele Parlamentului ungar Laszlo Kover a afirmat ca tara sa ar putea revizui statutul tarii sale de membru al Uniunii Europene deoarece Bruxellesul isi dicteaza termenii in fata Budapestei. Acesta a fost citat ca afirmand ca, daca UE doreste sa spuna unei tari cum trebuie sa fie guvernata, atunci Ungaria ar trebui sa ia in calcul parasirea Uniunii, chiar daca acesta este doar un scenariu “de cosmar”.

Potrivit estimarilor CESI, pozitia lui Laszlo Kover reflecta opinia premierului ungar Viktor Orban. Dar economia acestei tari are un impact marginal asupra UE ca si marimea tarii. In consecinta, o iesire din blocul comunitar ar conduce la un dezastru economic pentru Ungaria iar aceste estimari sunt impartasite de o serie de experti ungari si de reprezentanti ai elitelor politice.

In aceste conditii, declaratiile autoritatilor de la Budapesta sunt de natura pur politica si au ca scop influentarea pozitiei UE ca intreg si a votantilor interni. Ungaria continua sa duca o batalie pierduta impotriva consecintelor crizei economice mondiale si incearca sa concentreze autoritatea, alaturi de initiative nationaliste care sa impiedice pierderea puterii de catre Orban. Declaratiile lui Laszlo Kover au venit dupa sugestia liderului social-democratilor germani, Peer Steinbruck, de a scoate Ungaria din UE, avand in vedere ca “un regim dictatorial” a fost creat in aceasta tara.

Potrivit estimarilor CESI, Budapesta nu va merge pe calea unei decizii unilaterale privind iesirea din UE. Exporturile sunt concentrate in tarile UE (75%), ceea ce inseamna consecinte economice dezastruoase daca se incearca iesirea din piata unica. Un astfel de pas ar conduce la prabusirea forintului, cresterea inflatiei si somajului, alaturi de reducerea masiva a rezervelor valutare si scaderea productiei industriale.

Moscova ar putea promite sprijin economic si financiar cu conditia ca autoritatile de la Budapesta sa faca lobby pentru interesele Kremlinului in Europa. Dar realitatea arata ca Rusia nu este capabila, tehnic, sa ofere un astfel de suport – exporturile Ungariei in Rusia sunt doar 6% iar importurile sub 10%, si acestea doar combustibil.

In aceasta privinta, atitudinea Kremlinului fata de teritoriile din Romania si din Ucraina unde sunt concentrate populatii majoritar ungar si sprijinul pentru politica lui Orban ar putea fi singurul argument pe care Moscova l-ar putea folosi pentru a obtine sprijinul Ungariei.

Destabilizarea situatiei din vestul Ucrainei si in Romania corespunde deplin cu interesele Rusiei in Ucraina si in Moldova. Pe cale de consecinta, Moscova foloseste problemele interne din Ungaria pentru a incuraja guvernului lui Viktor Orban sa promoveze o politica agresiva in regiune si pentru pozitii ferme impotriva politicii europene.

Potrivit estimarilor expertilor CESI, Rusia pregateste o platforma pentru a incuraja politici similare in alte tari din regiune, in special in Cehia.

De notat ca guvernul ungar si-a aratat sprijinul activ fata de actiunile presedintelui Vladimir Putin. In 25 septembrie, operatorul ungar de distributie a gazelor a stopta fluxul inves catre Ucraina fara niciun avertisment, in contradictie cu interesele UE dar in conformitate cu cele ruse.

In 16 octombrie, ministrul ungar al afacerilor externe Peter Szijjarto a declarat pentru The Financial Times ca sanctiunile europene nu au efectul asteptat asupra Rusiei.

Aproximativ 100.000 de maghiari au ieşit marţi seară în stradă, la Budapesta, în cel mai mare protest cu care s-a confruntat premierul Viktor Orban de la venirea la putere, în 2010. Scandând „Viktator” şi „Vrem Democraţie”, manifestanţii s-au adunat în centrul capitalei lor pentru a doua oară în ultimele zile în semn de protest faţă de un proiect de lege care ar urma să instituie din 2015 o „taxă pe Internet”. Odată ieşiţi în stradă, oamenii şi-au amintit că au multe alte nemulţumiri faţă de „regimul Orban”, de la politicile economice, la cele pro-ruseşti şi anti-europene, a comentat pentru Gândul Aron Halasz, jurnalist maghiar. Importantă pentru înţelegerea protestelor este şi deteriorarea relaţiilor cu Statele Unite, după ce americanii au dispus interdicţie de intrare în SUA pentru oficiali ungari acuzaţi de corupţie. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Studii Politice al Academiei Române, crede că uriaşa mişcare de protest din Ungaria care se coagulează în aceste zile trebuie observată din prisma unei ruperi iminente a relaţiilor cu SUA şi a deteriorării alianţei cu UE şi NATO în favoarea axei Budapesta-Moscova. „Este mai mult decât evident că Orban nu poate câştiga acest război”, comentează expertul român, care atrage atenţia că „nu ne va prinde iarna până ce guvernul Orban va trebui să ia o decizie fundamentală”. Citiţi în continuare o analiză a evenimentelor din Ungaria:

A început sfârşitul pentru regimul Viktor Orban? Aceasta este întrebarea momentului în Europa. De duminică, ziua în care vecinii unguri au ieşit pentru prima dată în stradă pentru a protesta faţă de un proiect de lege care ar impune o taxă pentru transferul de date (în actuala versiune, de 150 de forinţi/50 de eurocenţi per gigabyte), bulgărele nemulţumirii sociale s-a rostogolit întruna şi a împins, marţi seară, 100.000 (estimare Reuters) de oameni în cel mai mare protest antiguvernamental pe care l-a văzut Budapesta de la venirea lui Orban la putere, în 2010.

Pentru Dan Dungaciu, director al Institutului de Studii Politice al Academiei Române, taxa pe Internet este doar picătura care a umplut paharul pentru poporul maghiar. Odată răsturnat paharul nemulţumirii sociale, vom asista, în viitorul foarte apropiat, la o schimbare fundamentală în Ungaria, crede Dungaciu: „Nu ne va prinde iarna până ce guvernul Orban va trebui să ia o decizie fundamentală”. Această schimbare poate însemna o transformare a cursului guvernării Orban (puţin probabilă dat fiind profilul politic al premierului ungar) pentru a linişti populaţia şi aliaţii occidentali care sunt pe picior de plecare. Schimbarea se poate concretiza, însă, şi prin căderea guvernului Orban, într-o revoluţie de tipul Euromaidanului ucrainean.

În ochii analiştilor, dar şi ai protestatarilor intervievaţi de presa occidentală, foarte relevant pentru a înţelege amploarea protestului este conflictul cu SUA, concretizat, cel mai recent, în interdicţia de călătorie în SUA impusă de americani unor apropiaţi de-ai lui Orban acuzaţi de corupţie. Orban nu numai că s-a apropiat tot mai mult de Moscova, chiar şi în timpul războiului din Ucraina, dar a făcut-o îndepărtându-se voit de UE, NATO şi SUA, iar Washingtonul sancţionează în acest moment axa Budapesta-Moscova. „Este mai mult decât evident că Orban nu poate câştiga acest război. În acest moment, în Fidesz e o mare tensiune, pentru că au simţit că nu doar guvernul, ci şi partidul ca atare se va prăbuşi”, spune Dan Dungaciu, pentru gândul.

FOTO: Attila Kisbendek/AFP/Mediafax/ Sursa: Facebook

„Taxa pe Internet a creat un val uriaş de nemulţumire fără precedent în ultimii ani. Numeroşi protestatari cu care am vorbit şi-au exprimat nemulţumirea generală faţă de Guvern, revolta faţă de scandalurile de corupţie şi de problemele socio-economice. Alţii sunt nemulţumiţi de politicile pro-ruseşti şi anti-europene ale Fidesz”, a comentat pentru gândul Aron Halasz, video-jurnalist maghiar. „Nu ştiu dacă vor renunţa (Guvernul, n.red.) la această taxă – din câte am văzut în presă, ideea i-ar aparţine lui Orban însuşi şi ţine la ea”, ne-a mai spus jurnalistul. Din punctul lui de vedere, este foarte important că reacţia vehementă de contestare a proiectului de lege a reunit maghiari de toate vârstele şi din toate categoriile sociale, o mostră de unitate naţională care nu a existat în Ungaria ultimilor ani.

gândul vă prezintă în continuare de la ce au pornit protestele, ce s-a întâmplat la manifestaţii şi ce legături au SUA şi Rusia cu ceea ce se întâmplă în Ungaria.

Cum arată singura taxă pe Internet din lume

Un proiect de lege al Guvernului condus de Viktor Orban are în vedere stabilirea unei taxe de 150 de forinţi (echivalentul a aproximativ 50 de eurocenţi) pentru fiecare gigabyte de date transferate. Taxa – prima de acest fel din lume, conform Comisiei Europene – ar urma să fie plătită de furnizorii de Internet, dar ea se va regăsi în facturile abonaţilor.

După o perioadă deosebit de grea pentru presa din Ugaria, bulversată de numeroase măsuri restrictive venite din partea premierului Orban, internetul este considerat de mulţi maghiari drept singurul canal în care presa nu este încă sub pumnul Guvernului.

Mai mult, nici parlamentarii Fidesz nu sunt mai solidari cu proiectul „taxei pe Internet”. În formularea preşedintelui Parlamentului, Laszlo Kover (Fidesz), deputaţii au fost „profund răniţi” de decizia lui Orban de a nu îi informa măcar cu privire la proiect, relatează Politics.hu.

După primul protest, care a avut loc duminică, executivul ungar a promis un amendament, care să plafoneze taxa pentru persoane fizice la 700 de forinţi pe lună, respectiv echivalentul a circa 2,3 euro.

Parlamentul de la Budapesta ar urma să voteze legea în 17 noiembrie, când este anunţată o nouă manifestaţie de amploare.

Sursa: Facebook

Primele reacţii de la Bruxelles: „O idee foarte proastă”, „o ruşine”

Comisia Europeană a criticat vehement, prin vocea mai multor oficiali, planul lui Orban privind taxa pe transferul de date. Comisarul European în exerciţiu pentru Agenda Digitală, Neelie Kroes, este foarte activă pe Twitter în a condamna ideea guvernului ungar, pe care o consideră „foarte proastă” şi „o ruşine”. Ba mai mult, ea i-a şi îndemnat pe oameni, duminică, într-un mesaj de pe Twitter, să iasă în stradă.

„Nu este bine ca oamenii să fie îndepărtaţi de Internet prin intermediul unor taxe (…), iar acest lucru nu va funcţiona”, a comentat Ryan Heath, purtătorul de cuvânt al lui Kroes. „Partea digitală a economiei este probabil ceea ce împiedică Europa să se prăbuşească în recesiune. Deci, taxarea acesteia într-o ţară care se află deja sub media indicatorilor din Europa este o idee deosebit de proastă”, a continuat Heath, atrăgând atenţia asupra problemei pe care ar presupune-o crearea unui asemenea precedent în UE.

Heath a descris proiectul legislativ drept „ultima dintr-o serie de acţiuni tulburătoare (…) care caută să limiteze libertatea (…), fără să atingă obiective sociale şi economice”.

Preşedintele Parlamentului ungar: UE poartă un „război rece verbal” împotriva Ungariei

În replică la criticile venite de la Bruxelles, Laszlo Kover, preşedintele Parlamentului de la Budapesta, a acuzat instituţiile europene că poartă un „război rece verbal” împotriva ţării lui: „Dacă cineva de la vest de noi ia în serios democraţia, atunci trebuie să înceteze războiul rece verbal, pentru că ar putea afecta imaginea pozitivă pe care ungurii o au în Occident (…). Bruxelles-ul nu trebuie să se comporte aşa cum făcea Moscova (…). Nu are nimeni în Europa occidentală superioritatea morală de a ne explica nouă cum să ne comportăm ca democraţi”.

Balazs Gulyas, autorul paginii de Facebook „Sute de mii împotriva taxei pe Internet”, care a organizat manifestaţiile, a susţinut, în faţa protestatarilor, că taxa lui Orban „va rupe Ungaria de restul lumii”. Cetăţenii „nu trebuie să plătească o taxă pentru folosirea Internetului autorităţilor fiscale corupte şi premierului Viktor Orban”, a spus Gulyas, citat de Mediafax. La fel ca oficialii europeni, Gulyas a avertizat şi asupra prejudiciului pe care legea l-ar crea asupra „dreptului la informare”.

La rândul lui, Zsolt Varady, şeful unei reţele de socializare din Ungaria, a comentat: „taxa pe Internet este un simbol al autocraţiei Guvernului”.

Protestele şi fotografia care a revoltat Fidesz

Primul protest faţă de taxa pe transferul de date a avut loc duminică, adunând între 10.000 şi 20.000 de participanţi. Totul a fost organizat pe o pagină de Facebook.

În mulţime se afla şi Însărcinatul cu Afaceri al Statelor Unite la Budapesta, Andre Goodfriend, care a explicat pe Twitter că a mers la protest pentru „a măsura atmosfera”. Fotografia cu Goodfriend în mijlocului protestului nu a fost bine primită de membrii Fidesz, care l-au acuzat că „este un agent CIA devenit agent provocator” (sursa: eurodeputatul Tamas Deutsch). „Goodfriend, eşti indezirabil în Ungaria”, a fost mesajul unui jurnalist maghiar pentru diplomatul american.

În jurul lui Goodfriend, manifestanţii au scandat „Viktator”, „Vrem democraţie” şi „Evazioniştii TVA”. Pe unele dintre pancarte era fotografia lui Orban împreună cu preşedintele rus Vladimir Putin, alături de inscripţia „nu vom plăti taxele criminalilor”. 

Pe urmă, au început violenţele. Mai mulţi protestatari au ajuns la secţia de poliţie, unul dintre ei fiind arestat, după ce au spart mai multe ferestre ale sediului partidului Fidesz, conform Politics.hu. Mai mult, câţiva manifestanţi au reuşit să ajungă în balconul sediului, unde au amplasat două steaguri ale Uniunii Europene.

Manifestaţii similare au avut loc şi în Pecs, Miskolc şi Veszprem, fiind susţinute de partidele de opoziţie LMP, socialişti, E-PM, DK şi Jobbik, precum şi de Asociaţia Sindicatelor comerciale, Sindicatul profesorilor şi asociaţiile din industria de profil, conform Mediafax.

Marţi seară, aproximativ 100.000 de persoane de toate vârstele îndurau stoic gerul din capitala ungară şi cântau: „Nu vom permite aşa ceva”. În alte opt oraşe, oamenii protestau paşnic faţă de taxa de folosire a Internetului şi scandau, la fel ca manifestanţii din Budapesta, „Orban afară”.

Unghiul american şi umbra rusească

Ce se întâmplă acum în Ungaria trebuie citit într-o altă grilă decât cea a protestelor sociale, explică Dan Dungaciu pentru gândul. Directorul Institutului de Studii Politice al Academiei Române plasează protestele în contextul sancţiunilor anunţate în urmă cu mai bine de o săptămână de acelaşi Andre Goodfriend de la Ambasada SUA. Pe scurt, este vorba despre impunerea măsurii de interdicţie de intrare în Statele Unite pentru şase oficiali maghiari acuzaţi de corupţie. Tensiunile dintre cele două părţi sunt atât de puternice în acest moment, încât şi americanii, şi ungurii au ajuns să ameninţe că prietenia lor ar putea fi distrusă (GÂNDUL A PREZENTAT PE LARG SUBIECTUL AICI).

Astfel, evenimentele din ultimele zile pot fi corelate cu deteriorarea fără precedent a relaţiilor cu SUA, în contextul sancţiunilor impuse unui număr de şase oficiali maghiari apropiaţi puterii care sunt acuzaţi de corupţie. „Am senzaţia că sentimentul protestatarilor este că guvernul Orban a mers mult prea departe” distrugând relaţiile cu aliaţii americani, cu UE şi, mai ales, creând axa Budapesta-Moscova în detrimentul celorlalte parteneriate ca membră UE şi NATO, spune Dungaciu. Expertul subliniază că, încă din 2010, Orban a vrut „să joace la două capete”: cu Rusia şi aliaţii occidentali.

Patru ani mai târziu, există de fapt doar „capătul” rusesc al jocului geopolitic maghiar, ceea ce s-a văzut când Ungaria a susţinut parteneriatul cu Rusia, chiar şi în timpul conflictului din Ucraina.

„Americanii şi-au luat mâna de pe guvernul Orban. Nu mai e loc de negocieri”

Regimul Orban a făcut multe lucruri care trebuie sancţionate, comentează Dungaciu, iar taxa pe internet şi recentele avertismente de tipul „schimbare sau plecăm” venite din partea americanilor sunt declicul pentru o mişcare antiguvernamentală mult mai amplă.

Sprijinul tacit al americanilor pentru o revoluţie în Ungaria este evident. Dacă cineva mai avea vreun dubiu în acest sens, a fost clarificat de prezenţa însărcinatului cu afaceri al SUA la proteste. Am văzut acelaşi model de reacţie din partea americanilor şi la începutul Euromaidanului. Când UE eşuase în gestionarea crizei din Ucraina, SUA au intervenit puternic.

„Acum, America şi-a luat mâna de pe guvernul Orban. Mesajul pe care l-au dat este: sau îşi modifică atitudinea, sau pleacă. În acest moment, nu mai e loc de negocieri”, subliniază expertul.

Think-tank londonez: Putin pregăteşte o „Primăvară rusească”. În planurile lui e şi România

Una dintre teoriile care încearcă să explice amploarea pe care a căpătat-o în doar trei zile protestul faţă de taxa pe Internet aparţine unui think-tank londonez, Center for Eurasian Strategic Intelligence. O analiză postată marţi pe site-ul instituţiei susţine că Rusia începe din Ungaria o operaţiune care se va întinde în 2015 în mai multe state din Europa Centrală. Scopul acestui plan rusesc: destabilizarea UE şi, inclusiv, a NATO.

Planul ar fi o „Primăvară rusească” şi vizează inclusiv destabilizarea României, susţin experţii citaţi. Că Rusia vrea şi încearcă să destabilizeze UE şi NATO nu este o noutate pentru analişti precum Dan Dungaciu: „Sigur că Federaţia Rusă îşi doreşte să destabilizeze UE şi NATO. Rusia caută cai troieni în ţări precum Ungaria şi Slovacia. Până la Primăvara rusească, mă tem de o iarnă rusească”, comentează analistul intervievat de gândul, făcând referire la un nou conflict al gazelor.

CONTEXT – Disputa cu SUA: „Prietenia ungaro-americană ar putea fi distrusă”

La câteva săptămâni de la discursul extrem de critic al oficialului american Victoria Nuland despre abuzurile unor lideri din ţările central-europene membre UE şi NATO, însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA din Budapesta, Andre Goodfriend, a anunţat în 15 octombrie că mai mulţi oficiali maghiari suspectaţi de corupţie au primit interdicţii de intrare în SUA.

Decizia are o miză evident politică (oficialii nefiind condamnaţi) şi a tensionat şi mai mult relaţiile bilaterale dintre Ungaria şi SUA. Măsura este similară interdicţiilor de călătorie de care au fost vizaţi, în ultimele luni, oficiali ruşi şi apropiaţi din cercul lui Vladimir Putin, în contextul conflictului ruso-ucrainean. Cel mai cunoscut caz din România în care a fost aplicat o asemenea măsură este cel al lui Adrian Năstase, căruia i s-a revocat viza pentru SUA în 2012, după condamnarea în primă instanţă în Trofeul Calităţii. Motivul pentru care acest subiect este deosebit de relevant şi în România este că, date fiind numeroasele scandaluri de corupţie la nivel înalt dezvăluite în ultimele luni, nu este exclus să ajungă şi la Bucureşti astfel de „mesaje” din partea SUA.

În primă fază, Goodfriend s-a arătat foarte rezervat în a oferi detalii precum numele persoanelor de pe lista interdicţiilor de călătorie în SUA. El s-a rezumat la a spune că este vorba de până la zece funcţionari guvernamentali, membri ai Guvernului sau oameni de afaceri apropiaţi Guvernului FIDESZ (ulterior, avea să precizeze că sunt şase oficiali).

Motivul interdicţiilor de călătorie: suspiciunea de corupţie şi fapte asimilate corupţiei, precum şi de atingere adusă intereselor americane, potrivit presei maghiare. Concret, ambasada SUA a comunicat că „anumite persoane fizice din Ungaria” nu pot pătrunde pe teritoriul american pentru că există „informaţii credibile că ar fi obţinut beneficii din acte de corupţie”, informează Mediafax.

Ca o regulă generală, orice persoană cu cazier are interdicţie de intrare în SUA.

În replică, ministerul ungar de Externe l-a convocat de urgenţă pe diplomatul american, pentru a oferi explicaţii. Ministrul de Externe, Peter Szijjarto, a cerut SUA „transparenţă” în acest dosar, în vreme ce unul dintre liderii opoziţiei socialiste, Tamas Harangozo, a solicitat efectuarea de urgenţă a unei investigaţii speciale pe tema sancţiunilor impuse de Statele Unite.

„Guvernul Ungariei nu are nicio informaţie despre această situaţie. Nu a fost informat niciun oficial despre interdicţii de intrare pe teritoriul american”, se arată într-un comunicat oficial al Biroului premierului Viktor Orban, citat de Mediafax.

Totuşi, trebuie precizat că spunând că nu a fost înştiinţat pe un canal oficial de măsura interdicţiei de călătorie, Guvernul lui Viktor Orban ignoră că autorităţile americane nu au, de fapt, voie să furnizeze asemenea informaţii decât persoanei vizate şi avocatului ei. Conform informaţiilor făcute publice la începutul acestei săptămâni de oficialul american, persoanele vizate nu au fost încă informate despre interdicţia de a călători în SUA.

Şi SUA, şi Ungaria ameninţă cu distrugerea relaţiilor bilaterale

Dacă mai exista vreun dubiu privind miza politică a acestui scandal, Andre Goodfriend a revenit, în urmă cu o săptămână, într-o conferinţă de presă în care, potrivit portalului de ştiri Politics.hu, a avertizat că SUA şi-ar putea înceta cooperarea cu Ungaria, din cauza corupţiei endemice. Cât despre identitatea persoanelor vizate, oficialul american a spus că fie lucrează în guvernul Orban, fie sunt apropiaţi ai executivului ungar.

Tot săptămâna trecută, a venit o nouă replică a guvernului maghiar. Şeful de cabinet al lui Orban a avertizat, în cadrul unei întruniri de urgenţă a Comisiei de Securitate Naţională a Parlamentului Ungariei, că dacă partea americană nu vine cu explicaţii pentru decizia anunţată de Andre Goodfriend, „prietenia ungaro-americană ar putea fi otrăvită sau distrusă”, relatează, într-un alt articol, acelaşi Politics.hu.

„A pune sub semnul întrebării democraţia şi statul de drept din Ungaria este o ofensă la adresa memoriei martirilor din 1956”, rostea grandilocvent Gergely Gulyas, vicepreşedintele Parlamentului ungar, pe 24 octombrie, la Berlin, scrie în exclusivitate pentru „Adevărul“, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române.

Nu toată lumea este însă de acord cu această afirmaţie. Pentru unii, gulaş-putinismul lui Viktor Orbán şi alinierea iresponsabilă a Ungariei la politica (geo)energetică a Rusiei este, în realitate, ofensa cea mai mare adusă martirilor din 1956 striviţi de şenilele sovietice. Aşa, cel puţin, a gândit Departamentul de Stat când a decis recent să sancţineze drastic Budapesta pentru faptul că a ales să devină „calul troian” cel mai eficace al Moscovei în spaţiul euroatlantic.

Dar să o luăm cu începutul.

„O nouă eră în relaţiile ruso-maghiare”

Problemele cu Ungaria au început de mult. Victoria zdrobitoare în Ungaria a partidului FIDESZ, condus de Viktor Orbán, la alegerile din 2010 a generat primul guvern monopartid al Ungariei postbelice. Agenda pusă între paranteze sau temperată a primului mandat al premierului Orbán (1998-2002) revine acum vertiginos pe agendă. În primul rând, naţionalismul post-Trianon atât de specific ungurilor. Atunci, tânărul premier iniţia controversata „lege a maghiarilor de pretutindeni”, dar referendumul pentru dubla cetăţenie, organizat ulterior tot de el, în opoziţie fiind, a eşuat din pricina unei participări insuficiente a populaţiei. Cu timpul, s-a creat aproape unanimitate la Budapesta pentru acceptarea „dublei cetăţenii”, iar astăzi este o realitate. După 2010, tot Ministerul de Externe ungar a fost restructurat, una dintre modificări vizând înfiinţarea unui departament pentru maghiarii de dincolo de graniţe.

„Noile” preocupări regionale ale Budapestei nu vin deloc pe un teren gol. Mizele geopolitice regionale au fost o constantă. Interesul acut pentru R. Moldova, de pildă, trebuie aşezat în aceeaşi perspectivă, respectiv al diplomaţiei de tip biliard şi cu interes identitar vădit. Budapesta se uită la România prin Chişinău, şi are acordul şi sprijinul complet al Moscovei pentru asta. După integrarea în UE a Ungariei, toate poziţiile importate ale reprezentării europene ale Bruxellesului la Chişinău au revenit Ungariei – reprezentantul UE pentru RM, generalul care conducea misiunea europeană de la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM), Ambasada Ungarie devine centrul Schenghen în RM, şeful misiunii parlamentare care verifica alegerile parlamentare decisive din 2005 era tot ungur etc. Toate aceste lucruri nu se puteau face fără acordul tacit al Moscovei, chiar fără încurajările ei. Pe vremea când României i se expulzau diplomaţii (2009), diplomaţii unguri ieşeau cu Vladimir Voronin la vânătoare şi erau extrem de preocupaţi de situaţia minorităţii ruse şi a drepturilor ei din R. Moldova.

După instalarea la putere a regimului Orbán din 2010, firul se reînoadă: oficialii maghiari de la Budapesta au sistematic luări de poziţie pe problematica transnistreană, cerând autonomiei pentru regiune – evident cu gândul la alte teritorii. Începând chiar din 2009, Zsolt Nemeth, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, pe atunci preşedinte al Comisiei parlamentare pentru politică externă, adeptul riscantelor şi periculoaselor autonomii teritoriale, bătea mereu şaua să priceapă iapa cerând: „Autonomie teritorială în ceea ce priveşte Transnistria”. Astăzi, lucrurile funcţionează în acelaşi registru. Ambasadorul Ungariei în R. Moldova face vizite în UTA Găgăuzia, regiune rusofonă şi autonomă, se întâlneşte cu başkanul Mihail Formuzal, iar la finele anului trecut, preşedintele Consiliului judeţea Harghita îi trimitea lui Formuzal proiectul unui acord de colaboarare între judeţul Harghita şi regiunea Găgăuză.

De fapt, dincolo de puseele istorice şi niţel patetice ale sângelui turcic (mai nou!) ce clocoteşte în inima ungară, sunetul de fond al acestor acţiuni geopolitice este Moscova. Ea le păstoreşte şi tot ea le deschide culoarul. Deloc întâmplător, după 2010, relaţia cu Rusia girată de fostul anti-comunist Viktor Orbán începe să-şi arate mugurii (sau colţii). Reiterând, parcă, dictonul churchillian – „Ungaria nu are amici sau inamici permanenţi, doar interese permanente” –, ministrul de externe Janos Martonyi făcea una dintre primele vizite la… Moscova! Acolo a discutat cu Serghei Lavrov despre o „nouă eră” în relaţiile dintre Rusia şi Ungaria. Mai mult, discuţia despre importanţa intrării Partidului „Noua Rusie” al lui Putin în Partidul Popular European – idee vehiculată într-o întâlnire anterioară de către Orbán şi Putin -, a indicat limpede şi fără echivoc care vor fi partenerii Moscovei putiniste în Ungaria. „Aici e vorba despre oameni serioşi care discută lucruri serioase” – s-a declarat, ritos, după întâlnire. Vorba şoricelului de pe pod din bancul cu elefantul: tropăim, tropăim…

Axa Moscova-Budapesta capătă chip strategic

Treptat, lucrurile au intrat în acceleraţia, iar relaţia Rusia-Ungaria atinge cote fără precedent, sub chipul unui parteneriat strategic asumat explicit. O declaraţie din 2013 precum cea a Directorului Politic al MAE maghiar Szabolcs Takacs, care spunea că unul dintre scopurile majore ale politicii externe ungare este ca să reducă decalajul dintre UE şi Rusia, ar fi trebui să îngrijoreze mai mult. Budapesta năzuia să devină, cum ar fi zis un preşedinte american, o punte între UE şi Rusia. Sau, mai bine zis, o gazdă a Rusiei!

Viktor Orbán s-a întâlnit cu Putin la Moscova la începutul anului 2013 şi au pus bazele parteneriatului strategic, ceea ce Budapesta numea „strategia deschiderii către Est”. Aceasta include chestiuni serioase, grele, grave. Nu e vorba despre schimb de mesaje sau politicoase acorduri culturale, ci de construcţia de către Rusia a două reactoare nucleare în Ungaria, de promovarea conductei South Stream, de comerţul agricol. Rusia a fost în 2013 oaspete de onoare la Târgul agricol de la Budapesta, unde s-a anunţa un reviriment comercial între cele două state, care oricum e undeva la 12 miliarde. Rusia este partenerul economic principal al Ungariei din afara UE, iar Moscova şi Budapesta anunţă deschiderea camerelor de comerţ ruso-maghiare din Moscova până la Rostov, Krasnoyarsk, Irkuţk sau Novorosisk. Toate puncte strategice. Ungaria, la rândul ei, a fost invitatul de onoare la marele Târgul de carte de la Moscova din septembrie 2013. Deci, un joc diplomatic extrem de consistent şi un parteneriat strategic care începe să funcţioneze pe toate nivelele.

Acasă, regimul Orbán continuă politica „independentă” faţă de Bruxelles, irită instituţiile şi băncile europene, iar riposta, atunci când este, e, inexplicabil, slabă. Mai mult, anul trecut, în plină criză a relaţiilor Budapesta-Bruxelles, Viktor Orbán este invitat în eurosceptica Londră, unde s-a întâlnit cu premierul conservator David Cameron. În program a fost inclusă şi o vizită la prestigiosul Chatham House, unde a ţinut un discurs pe teme politice, dar şi strategice. Discursul său s-a numit „Rolul valorile tradiţionale în viitorul Europei” şi a fost lăudat de presa conservatoare. Printre altele, Orbán a spus acolo că, în condiţiile eşecului Europei post-naţionale şi a îndepărtării şi izolării Vestului de periferia sa estică, statele abandonate de aici nu vor mai putea evita o relaţionare cu Rusia, chiar o confruntare negociată. Tot ceea ce face acum Budapesta, adică întărirea statului, centralizarea şi preluarea pârghiilor de putere la guvern, nu face decât să pregătească o asemenea relaţionare. Unii l-au crezut sau au vrut să îl creadă. O agenţie de anvergura lui Stratfor îl laudă pentru această intuiţia geopolitică excelentă şi îl compară, incredibil, cu amiralul Horty – ambii, chipurile, nevoiţi să acţioneze în perioade nefaste şi conjuncturi geopolitice contorsionate.

(Doar) nemţii sunt de vină! Ocupaţia germană şi inocentarea Ungariei

„Amiralul” Viktor Orbán nu se opreşte aici şi reuşeşte, printr-un gest extrem de controversat, să umilească însuşi locomotiva politică şi economică a Europei. Şi numai pe ea! Pe 17 ianuarie 2013, guvernul ungur decide ridicarea unui monument care să comemoreze invadarea Ungariei de către Germania nazistă din 1944. Berlinul, fireşte, nu s-a simţit deloc confortabil în faţa acestui scenariu ridicol prin simplismul său, de genul „germanii cei răi” versus „ungurii cei inocenţi” dar, din motive lesne de înţeles, nu a protestat.

Chestiunea este însă alta. Istorici profesionişti, inclusiv maghiari, au criticat monumentul şi, mai ales, naraţiunea simplistă şi caricaturală care stă în spatele acesteia. În opinia unor reputaţi experţi internaţionali, gestul oficialităţilor a fost de a plasa vinovăţia strict şi exclusiv pe Germania şi, pe cale de consecinţă, de a exonera regimul Horty şi Ungaria de orice vină (asta în ciuda constatăriilor lui Eichmann însuşi care, la faţa locului, confruntat cu zelul maghiarilor în „soluţionarea chestiunii evreieşti”, s-ar fi convins definitiv, după propria-i mărturisire, de rădăcile hunice ale populaţiei!). După cum a relatat presa internaţională, un prestigios specialist precum Randolph L. Braham (cercetător american de origine română asupra Holocaustului) a returnat Ungariei o înaltă distincţie primită de la şeful statului, în semn de protest faţă de ceea ce el a numit o „campanie care falsifică istoria şi are scopul să exonereze regimul Horty”. Nu a fost singurul protest, iar un grup de 30 de membrii ai Congresului american de origine evreiască şi-au exprimat şi ei dezacordul.

Viktor Orbán a rămas neclintit în faţa acestor acuzaţii şi a replicat, într-o scrisoare către 30 de membrii evrei a Congresului american, că „durerea pierderii libertăţii Ungariei este forţa motrice din spatele memorialului victimelor ocupaţiei germane”. Mai mult, „din punct de vedere moral, [gestul de ridicare a monumentului] este exact şi imaculat”.

„KGBéla”: Ungaria, NATO şi spionii ruşi

La puţină vreme de la intrarea în NATO a Ungariei (2009), un oficial al Alianţei sugera exasperat că dacă ar fi existat un mecanism de eliminare a unui stat din NATO, această ţară ar fi fost prima pe listă. În acest moment, Ungaria pune în continuare probleme şi din această perspectivă. Cheltuielile militare sunt undeva la 0,8% din PIB, de peste două ori mai mic decât în 2001, când era de 1,8%, dar nimeni de la Budapesta nu pare preocupat de asta. Lucrurile sunt însă şi mai grave şi ţin de slăbiciunile sistemului de securitate şi autoprotecţie al Ungariei ca atare. Aparent, un svaiţer.

Cazul cel mai popularizat de presă este cel al lui Béla Kovács, reprezentant al partidului extremist Jobbik în Parlamentul European şi acuzat că ar fi agent KGB. Chestiunea a explodat în presa de la Budapesta. Deşi spectaculos şi abundent instrumentat politic, cazul denumit „KGBéla” nu acoperă însă toată povestea riscurilor de securitate pe care le ridică Ungaria. S-a vorbit abundent despre „Jobbik şi conexiunea rusă” sau relaţiile politice şi financiare pe care acest partid le-ar avea la Moscova. Din păcate, realitatea pare incomparabil mai complexă şi, într-o mare măsură, cazul lui Béla Kovács a fost şi o manipulare. Nu pentru că Béla Kovács ar fi fost nevinovat sau că nu ar exista respectiva „conexiune rusă”, ci pentru că strategia de a arunca totul pe partidul Jobbik (vinovatul de servici) a devenit politică de stat la Budapesta, dar şi grilă interpretativă pentru mulţi comentatori în ceea ce priveşte Ungarie. Nimic mai fals.

În realitate, nu reprezentanţii Jobbik, cu toate păcatele lor (şi sunt o mulţime şi inacceptabile), ci reprezentanţii oficiali şi legitimi ai Ungariei promoveză acorduri strategice cu Moscova, semnează acorduri cu Rusia pentru două reactoare nucleare în Ungaria, se feresc să condamne acţiunie Rusiei în Criemeea sau promovează construirea gazoductului South Stream, blocând Ucraina şi încercând să oculteze Comisia Europeană. Nu Jobbik guvernează Ungaria, ci regimul Orbán! Iar despre Ungaria lui Viktor Orbán se scrie în publicaţiile de specialitate fie că promovează slăbirea NATO prin provocarea iredentismului pe teritoriu acestei organizaţii fie în aceşti termeni: „Nicio ţară europeană nu poate ilustra mai bine cum Rusia poartă un război special decât Ungaria, care este membru al UE şi NATO. Servicile secrete ruse sunt extrem de active în Ungaria, cu agenţi scufundaţi adânc în politică, sectorul de securitate şi economie… Budapesta are o problemă contrainformativă strategică şi nu se poate apăra singură (The XX Comitee, „How Russia Wages Special War Against NATO and EU”, 14 august 2014).

„Masca a căzut”. Viktor Orbán vine în România să respingă „democraţia liberală”

De parcă toate acestea nu erau suficiente, Viktor Orbán mai adaugă o tuşă hâdă în acest tablou deja sumbru. Pe 26 iulie 2014, premierul vine în România unde, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, pronunţă faimosul discurs în care denuţă „democraţia liberală” şi îşi exprimă admiraţia pentru „democraţiile neliberale” de tipul China, Turcia sau Rusia.

Reacţiile nu se lasă aşteptate. Pe 7 august, prestigioasa The American Interest, tipăreşte un articol scris de profesorul Charles Gati, specialist în probleme maghiare, şi care se intitulează emblematic: „Masca a căzut”. Premierul ungur este desfinţat de cel pe care îl întâlnise la Washington în 1998 şi cărui îi mărturisea atunci, emoţionat, că „tot ceea ce ştiu despre politică contemporană şi istoie am învăţat de la profesorul Gati”.

Concluzia articolului este că Viktor Orbán a renunţat la valorile euroatlantice şi a îmbrăţiţat, fără rest, naţionalismul autoritar de tip Putin. La portretul făcut de istoricul american nu se mai poate adăuga nimic: „Orbán şi-a dat acum jos masca democratică. Discursul său confirmă fără drept de apel ceea ce criticii săi interni şi externi au spus ani de zile despre democraţia sa manageriată şi ceea ce până acum propagandiştii şi susţinătorii lui fideli au negat cu înverşunare”.

Geopolitica bate politica. Ceasul a început să ticăie

Dacă România ar fi făcut sau ar fi spus un sfert din câte spunea sau făcea Ungaria, era de mult scoasă şi din UE şi din NATO…. Dar Budapesta lui Viktor Orbán a continuat să fie tolerată, sprijinită tacit, fie şi prin tăcere. De ce s-a petrecut asta rămâne un mister. Să fie de vină doar criza economică? Lobby-ul unguresc din capitalele euroatlantice? Sau, mai degrabă, a fost Ungaria un experiment tolerat pentru a vedea până unde se poate întinde rezistenţa la o Uniune Europeană croită pe un model german şi ale cărei premise nu erau împărtăşite de toată lumea? Greu de spus. Cert este că lucrurile au ajuns astăzi la un nivel de la care încolo nu se mai poate merge. S-a ajuns la o linie roşie.

În fapt, niciuna dintre defecţiunile sau acuzaţiile la adresa Ungariei dintre cele inventariate mai sus, singură, nu a reuşit să genereze o reacţie decisivă din partea marilor actori strategici din regiune, în special din partea SUA. A fost nevoie de încă ceva. Iar ingredientul care a umplut paharul a fost războiul din Ucraina şi reacţia Budapestei la acesta. Geopolitica bate politica! Regimul Orbán devine intolerabil citit prin această grilă şi devine, astăzi, ţintă. Nu a avut, practic, nicio reacţie la agresiunea rusă în Crimea, s-a opus şi se opune în continuare sancţiunilor europene, ridică intempestiv chesitunea minorităţii maghiare din Ucraina într-un moment complet inoportun şi, cireaşa de pe tort, blochează retransmisia gazului pentru Ucraina tocmai când Kievul negociează cu Rusia şi tocmai după vizita la Budapesta a Preşedintelui Gazprom, Alexei Miller.

Aici, probabil, trebuie căutată explicaţia reacţiei americane. Jocul periculos al Budapestei nu (mai) poate scăpa nesancţionat. Nu ştim, în acest moment, cât timp şi cât de profundă va fi confruntarea din Ucraina, care va continua fie şi prin mijloace nemilitare. Nu ştim care va fi reacţia Rusiei în această iarnă atunci când va negocia cu noul guvern de la Kiev. Dar arma energetică va figura la loc de frunte, printre multele pe care Moscova le are la dispoziţie pentru a bloca Ucraina, în rastelul său. În aceste condiţii, vorbim despre o confruntare regională cu consecinţe imprevizibile. Ungaria – şi Slovacia, poate! – vor trebui să înţeleagă aceste lucruri. Nu poţi lăsa America sau UE într-o confruntare cu Rusia cu flancul descoperit. O Ungarie care negociează absolut netrasparent, pe baze politice, nu economice, cu campania rusă de stat Rosatom construirea a două reactoare nucleare, taie gazele pentru Ucraina şi menţine proiectul South Stream pe agendă, sub privirile neputincioase ale UE, îşi taie craca de sub picioare. Şi nu poate scăpa nepedepsită.

Fără să forţăm comparaţiile, intervenţia Americii la Budapesta poate fi citită prin aceeaşi grilă de lectură precum în cazul Ucrainei. Aşa cum un eşec major al diplomaţiei europene la Kiev a generat intervenţia Americii în Ucraina, tot aşa se pare că un eşec major al UE de a opri Rusia să i se aşeze la masa de negocieri energetice pe scaunul Budapestei generează, firesc, sprijinul american. Indirect, confirmarea explicaţiei geopolitice vine de la agenţiile de presă ruse, care au circulat abundent ideea că sancţiunile se datorează cooperării ruso-ungare (o fi ştiind ele de ce!). Cel mai citat autor a fost Gabor Stier, editorul de politică externă al publicaţiei maghiare Magyar Nemzet (apropiat de FIDESZ) care spunea, aflat zilele acestea la Soci la Clubul Internaţional de discuţii Valdai:Sunt inclinat să cred că aceasta este o pedeapsă pentru faptul că noi discutăm cu Rusia… Comportamentul Ungariei în relaţiie cu sancţiunile impuse Rusiei a fost rezervat. Ungaria îşi construieşte relaţiile cu Rusia pe baze pragmatice. Şi, ca o concluzie: „America crede că noi suntem corupţi, dar noi suntem un stat suveran, şi acestea sunt treburile noastre. Mulţi oameni în SUA nu le place că Viktor Orbán este foarte independent. Noi nu credem că democraţia liberală este singura democraţie posibilă… Corupţia e doar o scuză”.

Să mai notăm, în treacăt, un singur lucru: pe lista invitaţiilor la Clubul Valdai, unde discursul major a fost al preşedintelui Putin, singurul premier din spaţiul euroatlantic invitat a fost Viktor Orbán.

Regimul Orbán se schimbă sau pleacă

Din această perspectivă, ipoteza după care intervenţia dură a Americii este consecinţa jocului duplicitar şi periculos pe care îl face Ungaria în parteneriatul său cu Rusia pare cea mai coerentă expicaţie a gestului din 6 octombrie, când Ambasada SUA din Ungaria a anunţat Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta că şase oficiali guvernamentali au primit interdicţie de intrare în America.

Atunci s-a dat semnalul. De atunci încolo, nimic nu este foarte limpede, nici numele, nici calitatea celor sancţionaţi. Dar explicaţia de tip geopolitic nici măcar nu mai face ca numele în cauză să fie importante. Ele sunt pretextul, nu textul represaliilor pe care le va suferi Ungaria.

E un semnal, iar Budapesta va trebui să îl ia ca atare. Este evident că sancţiunile parteneriatului ei cu Moscova nu se vor opri aici. Iar „amiralul” Viktor Orbán, cu toată moştenirea sângelui său turanic, nu poate câştiga acest război. Regimul Orbán îşi schimbă atitudinea sau pleacă.

Dan Dungaciu

Comisia Europeană a criticat în termeni neobișnuit de duri intenția Ungariei de a introduce o taxă pe internet. Ideea guvernului FIDESZ, care a fost contestată pe străzile Budapestei de aproximativ 100.000 de oameni, este una “groaznică”, apreciază Bruxellesul.

Ryan Heath, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Agenda Digitală, Neelie Kroes, a declarat că protestatarii din Budapesta nu trebuie acuzați de acțiuni violente pentru că mulțimea din stradă a fost una “respectuoasă”, căreia i s-a alăturat și însărcinatul american cu Afaceri. Heath a precizat că Neelie Kroes va continua să-i sprijine pe cei care manifestează împotriva taxei.

Neelie Kroes, care săptămâna aceasta își termină mandatul, este și vicepreședinte al Comisiei Europene.

Ungurii au ieșit duminică și marți în stradă împotriva taxei pe internet, dar analiștii spun că protestele au o vădită conotație politică și sunt un mesaj pentru guvernul conservator al lui Viktor Orban, acuzat că face rabat de la valorile euroatlantice.

Comisia Europeană a precizat că taxa pe internet se circumscrie unei palete de măsuri recente care vizează limitarea libertății. Executivul european nu s-a limitat la a critica inițiativa Budapestei, transmițând guvernului Orban că derapajele democratice din ultimele luni nu au fost trecute cu vederea de Bruxelles.

Nu e vorba despre faptul că taxa este sau nu legală. În primul rând, dacă o privești în contextul intern din Ungaria, este ultima dintr-o serie de acțiuni problematice. Este parte a unui tipar și trebuie văzută ca parte acestui tipar de acțiuni care au limitat libertatea sau au căutat să impună taxe fără să atingă un interes economic și social mai amplu“, a spus Heath, citat de Euractiv. El a adăugat că de aceea implementarea taxei trebuie dezbătută acum și nu după ce va fi adoptată.

Comisia Europeană: Taxa este unilaterală, internetul este global

Purtătorul de cuvânt al lui Kroes a adăugat că “nu este OK” să forțezi “taxe care nu merg”. Ideea guvernului FIDESZ nu va funcționa pentru că taxă este unilaterală, iar internetul este global, a punctat el.

Heath a adăugat că Neelie Kroes este determinată să nu permită ca taxa să devină un precedent în Ungaria deoarece s-ar putea dovedi o problemă pentru creșterea economică a Europei.

“Ungaria este sub medie la aproape fiecare indicator digital. Elementul digital al economiei este probabil principalul lucru care face ca Europa să nu fie în recesiune acum. Așa că să taxezi asta, într-o țară care este sub medie la capitolul indicatori digitali, este o idee proastă”, a spus Heath.

Neelie Kroes, membră a Executivului condus de Jose Manuel Barroso, își va termina mandatul la 31 octombrie. Majoritatea atribuțiilor acesteia îi vor reveni germanului Gunther Oettinger, Comisar pentru Economie Digitală și Societate.


Categorii

America, Dan Dungaciu, Revolte populare, revolutii, Rusia, Transnistria, Ucraina, Ungaria, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE), Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

34 Commentarii la “REVOLUTIE ANTI-”VIKTATURA” LA BUDAPESTA (video). CESI: Rusia ar incepe destabilizarea Europei prin Ungaria/ DAN DUNGACIU despre tensionarea relatiilor dintre SUA si UNGARIA. Este regimul Orban un ”EXPERIMENT TOLERAT” care va lua sfarsit din ratiuni geopolitice?

  1. Articolele nu aduc nimic nou si mai ales scapa din vedere cateva aspecte importante:
    1. De ce a decis guvernul Orban sa introduca o taxa (nepopulara) pe traficul pe internet?
    2. Care este pozitia Germaniei?
    3. Pentru Ungaria este mai importanta pozitia SUA sau a Germaniei?

    Germany won’t back political or economic “sanctions” over the erosion of democracy in Hungary, Deputy Foreign Minister Michael Roth said in Budapest.
    http://www.bloomberg.com/news/2014-10-27/germany-won-t-back-sanctions-against-hungary.html

    S-as zice ca Germania, principalul investitor strain in Ungaria, nu are probleme cu Ungaria!

  2. Bavarian MP: Hungary Can Be An Example To Follow
    Hans-Peter Friedrich, member of the German federal parliament, leading figure of the Bavarian CSU party and former minister of interior and agriculture visited Budapest in order to meet Hungarian politicians and friends. On this occasion he gave an interview to Hungarian news portal mandiner.hu, claiming that Viktor Orbán’s government enjoys great democratic legitimacy and leads the country to the right direction.

    Friedrich told that Germany is grateful to Hungary for the opening of the border in 1989, which played a vital role in the process of German reunification. Answering a question, Friedrich emphasized, that CDU and CSU have a very good relationship with Hungary’s ruling party FIDESZ.
    http://hungarytoday.hu/cikk/bavarian-mp-hungary-example-follow-58756

    Este destul de clar ca Germania si Rusia sprijina Ungaria, iar America este prinsa in offside!

  3. Se intampla asa de multe lucruri rele cu viteza ametitoare.

  4. Franta s-a hotarat sa livreze Rusiei prima nava Mistral

    Novo-Ogaryovo, Moscow region – Rosoboronexport received an invitation from the French side to visit France for the transfer of the first Mistral ship to the Russian side, Russian Deputy Prime Minister Dmitry Rogozin said.
    http://www.kyivpost.com/content/russia-and-former-soviet-union/rosoboronexport-invited-to-france-to-get-first-mistral-rogozin-369991.html

    S-ar zice ca Rusia castiga meciul cu America, iar Polonia si Romania se afla intr-o pozitie foarte delicata.

  5. Ungurii au politicieni adevarati ce pun interesul tarii lor inaintea altor structuri cum este UE. Noi avem doar sageti, simpli executanti ai ordinelor USA si UE.

  6. >bulgărele nemulţumirii sociale s-a rostogolit întruna şi a împins, marţi
    >seară, 100.000 (estimare Reuters) de oameni în cel mai mare protest
    >antiguvernamental

    – Sustinatorii maghiari ai lui Orban sunt de ordinul milioanelor; prin urmare cifra de 1000000 nu are relevanta.
    – Nu sunt convins ca este vorba de un experiment american. A existat un Jorg Heider in Austria care a incercat ceva similar. Dupa ce nu a mai fost prim ministru a murit intr-un accident de masina.

    Am mai spus-o: ca sa te protejezi de relele pe care le aduce democratia (taina faradelegii) trebuie sa folosesti si masuri antidemocratice, in condiile in care nu exista alternativa la absolutimul regal de drept divin dupa model bizantin.
    – Independenta se apara cu mari sacrificii materiale grele (ar trebui sa o stim bine de pe vremea lui Ceausescu). Uitia-va la nivelul de viata al rusilor, singurii care mai mentin precarul echilibru politico-militar mondial.
    Imi poveste cineva ca a fost intr-o vacanta la Moscova acum 5 ani. S-a dus la un magazin de la periferia orasului si a cerut 1 kg de grefuri. Vanzatoare a crezut ca nu a citit pretul corect, i-a adus eticheta si i-a spus cat costa. Pe acolo grefurile se cumparau la bucata.
    La teatrele si operele mari din Moscova si Sankt Petersburg, lumea bea / serveste ceai nu “sucuri naturale”.

    Asemenea protestelor din Turcia de acum un an, este vorba de o incercare de tip Soros, a destabiliza guvernul Orban. Personal nu cred in reusit.
    Orban controleaza ferm situatia, in conditiile in care este sprijinit economic masiv de Germania si Austria, si politico-militar de Rusia.
    Orban va recurge fara menajamente la dictatura, pt ca este sprijinit de populatie, iar globalistii nu au lasat alternative.

  7. Evident că aşa zisa “taxă pe Internet” e doar praf în ochii lumii. E clar o intenţie de “corev” (revoluţie colorată). Dovadă că defecţiunea Ungariei e privită ca o grea lovitură. Şi apoi Ungaria nu are pretenţii doar faţă de Romania ci şi faţă de draguţa US/EU, Ucraina.
    Ah, în definitiv, cărui spaţiu geo-politic aparţine de fapt Ungaria (şi chiar Europa zis “Centrală”)?

  8. Vezi si Putin se justifica. deschide –
    https://www.facebook.com/video.php?v=763115973747910. Are sau nu dreptate ? E justificat demersul lui ? Intrebarile sunt retorice.
    Si ca tabloul sa devina un pic mai clar, iata si pozitia unui occidental- unul ,,pur singe “- George Sörös, la 84 de ani, a reapărut „în forţă” cu un articol publicat pe ambele maluri ale Atlanticului, la Paris şi la New York, îndemnînd Vestul să-şi strîngă toate forţele – UE, NATO, SUA – să pună jos 20 de miliarde de dolari, să înarmeze Ucraina pînă în dinţi şi să pornească războiul contra Rusiei! Bătrînul lovit de demenţă scrie, negru pe alb, în chemarea sa la al III-lea război mondial: „A venit clipa ca membrele Uniunii Europene să se trezească şi să se comporte ca nişte ţări aflate, indirect, în stare de război. Toate resursele trebuie puse la dispoziţie, pentru că sînt în joc nu numai supravieţuirea noii Ucraine, dar şi viitorul NATO şi al UE, este nerealist să credem că Putin se va opri pînă nu va domina întreaga Europă”. DOAMNE , IN CE LUME TRAIM ?

  9. “DOAMNE , IN CE LUME TRAIM?”
    Traim in lumea de dupa al 2-lea razboi mondial cind SUA nu a reusit sa finalizeze strategia adoptata de atunci: ocuparea intregii Europe si a URSS. Dupa 1989 SUA a reusit sa ocupe intreaga Europa si acum a trecut la ocuparea fostului URSS.

  10. la anumite nivele politice si decizionale germania este revansarda si cauta satisfacerea de facto a redesenarii frontierelor europei centrale si de est.

    razbate destul de limpede, prin afinitati politice, culturale, economice, ca a pactizat in acest sens cu ungaria, marcata de asemenea de un revizionism accentuat.

    episoadele de fronda reciproca, pe care la mentioneaza si dungaciu, sunt strict de fatada, menite eventual sa mascheze contextul real, sau vizeaza doar acele elemente ale esafodajului politic al ambelor tari care ar fi fost sceptice in privinta acestei cai.

    interesele rusesti, germane si maghiare converg foarte bine sub numeroase aspecte: ungaria isi asuma patronajul economic mixt germano-rus in masura in care acest aspect ii faciliteaza recapatarea partiala si simbolica a influentei in teritorile centrifuge, germania isi asigura un aliat fidel si un proxy servil pentru periferia zonei sale de influenta principale si un ascendent geopolitic asupra poloniei, singura in masura sa faca opozitie ambitiilor centralizatoare ale unei germanii revansarde (cehia si slovacia sunt suficient de integrate/controlate sub toate aspectele ca sa nu mai conteze decat ca portavoci ale mesajului teuton), rusia si-ar consolida astfel pozitia in arealul ei de influenta traditional, ucraina (probabil scindata), belarus, o moldova (eventual “intregita”) si un bucuresti devenit irelevant in calea deschisa spere balcani, stramtori si marile calede…o rusie menita sa serveasca cu resurse o europa controlata de germania prin parghii economice si ascendente tactice adjudecate punctual: franta obedienta suprematiei tehnologice si competitivitatii imbatabile germane, timorata de perspectiva pierderii teritoriilor traditional disputate, o italie controlata in aceiasi maniera si o mare britanie izolata si impotenta in a se angaja singura intr-o confruntare fatisa cu blocul central european, puterinic ancorat si integrat in rasaritul vast si abundent in resurse….chestiunea majora este cum vor scoate america din joc, america ce-si poarta la vedere razboaiele ideologice, economice, conspirative, reci, caldute sau fierbinti pe intreg mapamondul…destabilizarea interna, desi posibila, nu este in masura sa scoata america din joc, in schimb, o politica coordonata pe axa beijing-moscova-berlin in privinta doctrine/politici de atac/distrugere preventiva impotriva facilitatilor militare americane in-land si de pe intreg mapamondul…nu stiu de ce, dar am impresia ca multi pe globul asta (inclusiv aliati nato/ue) ar rasufla usurati la un astfel de deznodamant….sa nu fie..pentru ca evident ar fi nuclear http://www.themoscowtimes.com/business/article/russian-general-calls-for-preemptive-nuclear-strike-doctrine-against-nato/506370.html

    desigur nato/america, la randu-le au in dezbatere/implementare o astfel de doctrina….http://en.wikipedia.org/wiki/Bush_Doctrine

    prin urmare, asa cum am mai spus, consider ca ungaria a mizat totul pe aceasta carte (a declinului americii si al globalismului centralizat promovat de aceasta si al resuscitarii unei lumi multipolare de sorginte traditionala), germania este tentata mai degraba de aceiasi perspectiva, insa este infiltrata de forte globaliste suficient de puternice ca s-o determine sa renunte, rusia isi joaca de asemenea cartea supravietuirii teritoriale, economice si culturale prin aceast angrenaj fragil pe care la edificat, si va trebui sa faca pasi decisivi, urgenti, ca sa mai poata conserva aceasta viziune…….altfel va pierde pilonii de rezistenta ai intregului esafodaj: germania si china…

    iar asta inseamna, in opinia mea, antrenarea frontala, imediata si cu toate resursele intr-un focar de conflict prin vizarea unui proxy american dovedit a fi promotorul/sustinatorul unei stari conflictuale absurde, suficient de puternic si de relevant politic/militar dar nu indispensabil americii/nato…cel mai probabil turcia.

    singura iesire a rusiei din jocul de sah actual, este sa provoace decisiv america acum…intr-o chestiune suficient de problematica incat sa nu permita o eschivare specifica decidentilor americani, dar totodata in masura sa-i compromita si daca actioneaza si daca nu.

  11. A possible solution

    One ethical expert (Michael Walzer) has put forward some conditions that he thinks must be satisfied to justify a pre-emptive strike:

    an obvious intention to do injury
    active preparations that turn that intention into a positive danger
    a situation in which the risk of defeat will be greatly increased if the fight is delayed

  12. În total, entităţile ruse – companii, bănci şi instituţii de stat – au datorii în valoare de 712 miliarde de dolari (echivalent) către bănci străine. Cea mai mare parte a acestor împrumuturi este denominată în dolari americani. Lunar, aceste entităţi ruse trebuie să refinanţeze, în medie, 10 miliarde de dolari din această datorie.
    Operaţiunea în trecut banală a devenit însă extrem de dificilă în ultimele două luni, de când SUA şi UE au restricţionat accesul mai multor companii ruse la finanţare. Practic, aceste entităţi de pe lista neagră nu mai pot împrumuta bani de la bănci sau companii americane sau din UE şi nici de la cetăţeni americani sau din UE. Rosneft a fost afectată puternic de lipsa accesului la finanţare. Săptămâna trecută, gigantul energetic a cerut statului un împrumut în valoare de 49 de miliarde de dolari pentru a-şi acoperi nevoia de finanţare, în contextul sancţiunilor. Compania are datorii totale în valoare de 44,5 miliarde de dolari, din care 20 de miliarde ajung la scadenţă în intervalul octombrie 2014 – martie 2015
    http://adevarul.ro/international/rusia/kremlinul-contraataca-proiect-rosneft-nu-mai-achite-datoriile-banci-sua-ue-statul-nationalizeze-rafinariile-straine-rusia-1_545217430d133766a85e95c2/index.html

    S-ar zice ca sanctiunile afecteaza Rusia mult mai mult decat vor sa recunoasca si va fi obligata sa treaca de la razboiul rece la razboiul fierbinte.

  13. Ungaria este tara cea mai dependenta de gazul rusesc: 80% din necesar! Urmeaza Polonia cu 59% din necesar.
    http://afpcaxton.sites.caxton.co.za/wp-content/uploads/afpcaxton/2014/10/29/e7681689453b42a88562972b3bb6ae2586bc29bb.jpg

    Intrebarea este cu ce bani va plati Ungaria gazul rusesc, avand in vedere ca SUA si UE i-au inchis robinetul? Raspuns: cu banii imprumutati de la Rusia!

  14. >Intrebarea este cu ce bani va plati Ungaria gazul rusesc,

    Dupa numarul de benzinarii MOL cu care a sufocat Bucurestiul – si care aduc profit consistent – nu cred ca vor stau asa rau cu banii. Cuympararea de licente de expolatare a petrolului pt zone din vestul tarii, dovedesc vigoare finanmciara cu perspective de crestere.
    Achizitionarea lantului portughez de banci Millenium, de carte OTP arata iarasi ca Ungaria este un investitor, cu perspective de crestere…

    PS: Nu cred ca Viktor Orban nu a anticipat manifestatiile legate de internet. Cred ca este un test de popularitate, pe o problema minora si neesentiala, in care vede puterea organizatiilor lui Soros.
    Manifestatia pare sa fi fost anemica (100.000 este o cifra exagerata de mediile globaliste; in viziune Realitatea TV la Sf Dumitru aui fost doar … cateva mii de bucuresteni.), si cred ca i s-a confirmat lui Orban faptul ca pe plan intern nu va avea probleme prea curand…

  15. K
    >o politica coordonata pe axa beijing-moscova-berlin in privinta
    >doctrine/politici de atac/distrugere preventiva impotriva facilitatilor
    >militare americane in-land si de pe intreg mapamondul

    1) In momentul de fata SUA pot castiga fara probleme un conflict – – fie si nuclear – cu Rusia + China + ceilalti …

    2) Germania are dreptul AZI sa produca low-tech (masinarii electro-mecanice, chi micale/medicament). High-tech nu exista in Germania. Paradoxa, rusii perimisesera RDGului sa faca primul procesor, cate teoretic putea tine pasul cu Silicon Valley. Dupa reunificare proiectul a murit.

    Germania nu are voie sa produca: avioane, submarine, rachete, tehnologie nucleara, microelectronica; toate sistemele de operare + tehnologii soft + tehnologii securizare sunt americane deci e foarte vulnerabila la spionaj.

    Si atunci n-ai cum sa te consideri o forta militara semnificativa…

    Pe de alta parte eu nu vad o Rusie de buna-credinta care sa o scoata din aceasta situatie…

  16. MOL are oarece nevoie de bani si a inceput sa vanda participatii catre Gazprom!

    BUDAPESTA, (14 iul 2014)
    Gazprom vrea să cumpere de la MOL o participaţie majoritară la compania croată INA
    http://www.mediafax.ro/economic/gazprom-vrea-sa-cumpere-de-la-mol-o-participatie-majoritara-la-compania-croata-ina-12933967

    In final, s-ar putea ca ungurii sa vanda 51% din MOL catre Gazprom contra gazului necesar!

  17. Cu siguranta data de maturitate si experienta generata de o profesie ce a impus cu necesitate depunerea unui juramant de credinta fata de neam si tara, fara a fi filorus sau a avea mai stiu eu ce alte afinitati , in afara de aceea de a fi ROMAN , si o spun cu mandrie , din dorinta de intelege realitatea , de a deslusi imaginea sugerata de cuvintele mestesugite de papusari, caut si ascult, analizez si trag concluzii, imi formez propriile convengeri. Asa stand lucrurile am gasit discursul lui Putin de acum câteva zile de la conferința Valdai de la Soci, iar pentru cei care au auzit de discurs si nu au avut șansa să-l citeasca, (si pe care eu il gasesc foarte important ), va prezint mai jos extras din Procesul-verbal al discursului. Mass-media occidentala a făcut tot posibilul să-l ignore sau să-i răsucească sensul. Indiferent de ceea ce crezi sau nu crezi despre Putin, aceasta este probabil, unul dintre cele mai importante discursuri a deceniului in care traim. Putin le-a intors spatele papusarilor,spune pass si vorbind direct cu oamenii peste capul șefilor de clanuri ai elitelor și liderilor politici spune explicit :.

    1. Rusia nu va mai participa la jocuri și nu se va mai angaja în negocieri in spatele usilor inchise. Dar Rusia este pregătită pentru discuții și acorduri serioase, dacă acestea sunt favorabile pentru securitatea colectivă, sunt bazate pe corectitudine și țin seama de interesele fiecărei părți.

    2. Toate sistemele de securitate colectivă la nivel mondial se află acum în ruine. Nu mai există nici o garanție internaționala de securitate. Și entitatea care le-a distrus are un nume: Statele Unite ale Americii.

    3. Constructorii Noii Ordini Mondiale au eșuat, după ce au construit un castel de nisip. Indiferent daca se va construi sau nu o nouă ordine mondială, de orice fel ar fi ea, nu este decizia Rusiei, dar este o decizie care nu se va face fără Rusia.

    4. Rusia favorizează o abordare conservatoare pentru introducerea inovațiilor în ordinea socială, dar nu se opune investigarii și discutarii acestor inovații, pentru a vedea dacă introducerea a oricareia dintre ele ar putea fi justificată.

    5. Rusia nu are intenția de a merge la pescuit în apele tulburi create de America prin acest “imperiu haotic”, si nu are nici un interes în construirea unui nou imperiu propriu (provocările Rusiei sunt deja concentrare pe dezvoltarea vastului teritoriu pe care il detine). Rusia nu mai este dispusă in nici un caz să acționeze ca un salvator al lumii, așa cum s-a intamplat în trecut.

    6. Rusia nu va încerca să reformeze lumea dupa propria ei imagine, dar nici nu va permite nimănui să reformeze Rusia dupa imaginea lor. Rusia nu se va izola die lume, dar oricine încearcă să o izoleze va fi sigur ca va culege un vârtej de vânt.

    7. Rusia nu dorește ca haosul să se răspândească, nu vrea război, și nu are intenția de a începe unul. Cu toate acestea, azi Rusia considera ca izbucnirea războiului global este aproape inevitabil, este pregătita pentru el, și continuă să se pregătească pentru el. Rusia nu vrea război, dar nici nu se teme de el.

    8. Rusia nu intenționează să ia un rol activ în contracararea celor care înca încearcă să construiască Noua Ordine Mondială, asta până ce ajung să afecteze interesele cheie ale Rusiei. Rusia ar prefera să stea și să privească cum elitele se dau cu capul de pereti. Dar celor care reușesc să traga Rusia în acest proces, prin nerespectarea intereselor sale, li se va preda adevăratul sens al durerii.

    9. În politica externa dar si in politica internă, ​​puterea Rusiei nu se va baza pe elitele care se ocupa cu negocieri in spatele usilor inchise, ci pe voința poporului.

    La aceste nouă puncte, aș dori să mai adaug inca unul:

    10. Există încă o șansă de a construi o nouă ordine mondială, care sa evite un război mondial. Iar această nouă ordine mondială este necesar să includă si Statele Unite ale Americii, dar acest lucru sa fie facut in acelesi conditii pentru toata lumea: sub incidența dreptului internațional și a acordurilor internaționale; abținerea de la orice acțiune unilaterală; cu respectarea deplină a suveranității altor națiuni.

    Si concluzia , pe scurt: jocul s-a terminat. Dragilor puneti deoparte toate jucăriile. Este momentul pentru decizii majore . Rusia, din cate se pare este gata pentru aceasta; lumea este? Cat despre noi ?!

    Intregul discurs a lui Putin de la conferința Valdai de la Soci, cat si intrebarile care i-au fost adresate si raspunsurile la ele, le puteti citi integral(pentru cine cunoaste limba engleza) pe infowars.com\

  18. @Tudor:

    1. Rusia nu va mai participa la jocuri și nu se va mai angaja în negocieri in spatele usilor inchise. Dar Rusia este pregătită pentru discuții și acorduri serioase, dacă acestea sunt favorabile pentru securitatea colectivă, sunt bazate pe corectitudine și țin seama de interesele fiecărei părți.

    Nooo, nu mai discuta in spatele usilor inchise….

  19. Punctul 7 de la Valdai:

    7. Rusia nu dorește ca haosul să se răspândească, nu vrea război, și nu are intenția de a începe unul. Cu toate acestea, azi Rusia considera ca izbucnirea războiului global este aproape inevitabil, este pregătita pentru el, și continuă să se pregătească pentru el. Rusia nu vrea război, dar nici nu se teme de el.

    Rusia ameninta foarte pe fata cu declansarea unui razboi, pentru care EU si NATO nu sunt pregatite, dar pentru care ea este pregatita! Asta pentru cine intelege limbajul diplomatic.

  20. Avertisment aparut azi pe Russia Today:

    Inside Russian nuclear sub as it fires missile that can level a city (VIDEO)
    A TV crew was on board a Borey-class nuclear submarine as it was test-firing a Bulava nuclear missile on Wednesday. A video from the sub shows people entrusted with one of the world’s most powerful weapons in action.

    The Yury Dolgoruky fired its deadly cargo from the Barents sea in Russia’s north to the Far-Eastern test range of Kura.

    Footage from the scene shows tense seamen and officers in blue uniforms going through the launch protocol, using the same language they would use in case of a real nuclear war.

    The moment the missile departed was noticeable everywhere on the giant submarine, as it sent tremors through its hulls.
    http://rt.com/news/200835-russia-borei-bulava-launch/

    Deci este timpul sa facem provizii de apa, hrana si combustibil si sa nu uitam sa ne rugam. Sau cum spunea Oliver Cromwell: pastrati praful de pusca uscat si credinta in Dumnezeu!

  21. @ Mircea B

    USA poate desigur sa castige un conflict cu mijloace conventionale si qvasiconventionale desfasurat in timp. Un astfel de conflict, in faza incipienta, este de altfel in desfasurare.

    In situatia unuia nuclear, si mai ales in cazul unor preemptive strikes coordonate ruso-chineze, ordinea globala ar putea fi rasturnata intr-o singura zi.

    Rusia si China stiu ca vor pierde aceasta batalie daca se lasa antrenate in confruntarea complexa in care occidentul incearca sa le atraga.De aceea, daca vor decide sa se implice, vor fi nevoite, individual sau coordonat, sa preia initiativa. Sunt multe necunoscute oricum in aceasta ecuatie. Cel mai semnificativ: jocul duplicitaral chinei si al germaniei, ambele sustinand tacit, sa spunem, dezideratul unei lumi multipolare, insa ambele predispuse la a dezerta catre tabara adversa in aceasta faza incipienta de care vorbim.

    Se va detasa castigator al razboiului cel care va capacita germania…china va urma tabara pentru care va opta la un moment dat, categoric, germania…

    Cu privire la relevanta germaniei din punct de vedere tehnologic si militar ma rezum sa-ti spun ca intreaga industrie germana poate fi convertita in termen de zile la productia de razboi…de un inalt nivel tehnologic, te asigur.

  22. Mai sunt doua tari foarte importante in ecuatie: Japonia si Turcia. Si se pare ca ambele se distanteaza de SUA. In ceea ce ne priveste pe noi, suntem fii ploii, cum se zice.

  23. @admin

    s-a “speriat” doar pentru a-si legitima prin consultare publica, demonstrativ si categoric, actiunile cu mana forte din perioada urmatoare…

  24. admin , sa fim atenti ! E slobod sau il tine cineva de lesa ? Dandu-se inapoi , e musai ca s-a speriat ? Sau o face sa-si dea volta ?

  25. @ Mircea B

    ,,USA poate desigur sa castige un conflict cu mijloace conventionale .” Ca SUA POATE FOARTE LEJER SA GENEREZE UN CONFLICT , ABSOLUT DE ACORD. Dar de castigat ? Cate a castigat ? Din cate a plecat cu fruntea sus si din cate a plecat cu coada – ntrepicioare ? Si sa NU UITAM : Rusia nu a fost cucerita NICIODATA .SI CATI SI CINE N-ANCERCAT ? Si pana acum , Rusia NU A PIERDUT NICIUN RAZBOI . De ce ? POATE DINTR-UN SIMPLUL MOTIV – RUSII SUNT CRESTINI ORTODOCSI. IAR ORTODOXIA, ESTE ADEVARATA CREDINTA ! FARA DUBII !

  26. Tudor
    ”Si pana acum , Rusia NU A PIERDUT NICIUN RAZBOI . De ce ? POATE DINTR-UN SIMPLUL MOTIV – RUSII SUNT CRESTINI ORTODOCSI. IAR ORTODOXIA, ESTE ADEVARATA CREDINTA ! FARA DUBII !”
    :)) :)) :)) :))
    ”Cu siguranta data de maturitate si experienta generata de o profesie ce a impus cu necesitate depunerea unui juramant de credinta fata de neam si tara, fara a fi FILORUS sau a avea mai stiu eu ce alte afinitati , in afara de aceea de a fi ROMAN , si o spun cu mandrie , din dorinta de intelege realitatea…”
    :)) :)9 :)) :))

  27. The ruble weakened 3.3 percent today to 43.0140 per dollar at 8:34 p.m. in Moscow, the biggest daily drop since August 2011. Against the central bank’s target basket of dollars and euros, the currency dropped 3.1 percent to 47.9267.
    Russia has spent $71 billion of its reserves to defend the ruble this year.
    While the interventions have reduced Russia’s reserves 14 percent this year to $439 billion, that’s still a fraction of the $222 billion drop between August 2008 and March 2009 when Lehman Brothers Holdings Inc.’s collapse triggered a slump in oil prices. The monetary authority sold about $74 billion of foreign currency in December 2008, compared with $28 billion so far this month, central bank data show.
    http://www.bloomberg.com/news/2014-10-31/ruble-s-two-minute-rally-shows-russia-guessed-wrong-today.html

    Rubla a avut azi cea mai mare cadere din ultimii 3 ani iar Bloomberg sugereaza ca asta nu este nimic fata de ce se va intampla daca scade pretul petrolului, ca in 2008!

  28. Kievul a denunţat duminică o mobilizare “intensă de echipamente şi trupe” provenind din Rusia în estul rebel al Ucrainei, unde se desfăşoară alegerile prezidenţiale şi legislative organizate de separatiştii proruşi, relatează AFP.
    http://hotnews.md/articles/view.hot?id=28188

    Un camion rusesc din convoiul umanitar s-a rasturnat si a imprastiat munitia umanitara.

    A truck belonging to the so-called Russian humanitarian convoy overturned in Donetsk. It was carrying combat ammunition, a local journalist, Oleksy Matsuka, writes in Twitter Nov. 2, Ukrayinska Pravda reports.
    The Russians deny any inspection by Ukraine border guards, customs officials and Red Cross of their alleged food convoys.
    http://zik.ua/en/news/2014/11/02/russian_food_convoy_truck_overturns_in_donetsk_revealing_ammunition_537039

  29. Pingback: ALEGERILE SEPARATISTILOR DIN UCRAINA: pretext pentru ruperea ARMISTITIULUI? [video]/ Ungaria sustine SOUTH STREAM, sfidand UE/ Generalul NATO pentru Europa vrea SUPLIMENTAREA TRUPELOR pentru Romania, Polonia si Tarile Baltice/ FBI si INTERPOL speculeaza &
  30. Pingback: RUSIA – IN PRAGUL PRABUSIRII ECONOMICE? Lavrov acuza Occidentul ca incearca o “SCHIMBARE DE REGIM” prin sanctiuni/ Plan coordonat al SUA pentru Estul Europei de “COMBATERE A CORUPTIEI”. Viktor Orban denunta PRESIUNI si INCALC
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare