Rusia escaladeaza incidentul provocat de Rogozin: PREMIERUL MEDVEDEV VORBESTE DE SANCTIONAREA MOLDOVEI/ Rogozin cere “REACTII DINTRE CELE MAI DURE” fata de România/ “Republica DONETK” vrea ALIPIREA LA RUSIA/ “Desant american” la Bucuresti: NATO baga in seama, intr-un tarziu, Romania

CEHIA NU VREA TRUPE NATO PE TERITORIUL SĂU

DER SPIEGEL: BULGARIA, CAPUL DE POD AL RUSIEI IN UE

Coerenta Frantei: critica Rusia vanzandu-i nave de lupta MISTRAL

• Digi24: Emil Hurezeanu: Dmitri Rogozin a vrut să testeze vigilența românilor

Intenţia lui Dmitri Rogozin de a survola spaţiul aerian românesc a fost o strategie a vicepremierului rus, spune jurnalistul Emil Hurezeanu. El spune că oficialul rus a vrut, de fapt, să pună la încercare autorităţile din România.

„Un avion de-al lui Rogozin traversează repede România, pentru că a făcut o mică buclă. A ocolit Ucraina, a venit prin sudul Rusiei, adică prin Crimeea. Nu avea ce să faca în Bulgaria. Din Crimeea putea să treacă direct în Transnistria. A vrut să facă acest ocol ca să testeze vigilența bulgarilor și românilor. Și bulgarii, și românii s-au ținut de treabă”, a spus Emil Hurezeanu, în „Jurnalul de Seară”. 

• Hotnews:

Dmitri Medvedev ameninta R. Moldova cu sanctiuni economice, dupa ce autoritatile de la Chisinau au perchezitionat avionul lui Rogozin

Premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, avertizeaza Republica Moldova cu sanctiuni economice pentru ca autoritatile de la Chisinau au perchezitionat avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin, informeaza agentia rusa Itar-Tass, citata de Mediafax.

In cursul unei intrevederi cu oficiali guvernamentali, Dmitri Medvedev a declarat ca Rusia ar putea tine cont de acest incident “in cadrul cooperarii economice” cu Republica Moldova.

Ministerul de Externe de la Chisinau a anuntat, sambata, ca autoritatile moldovene au confiscat cutii continand “liste cu semnaturi pentru recunoasterea Transnistriei” pe care oficialii rusi care s-au aflat la Tiraspol intentionau sa le transporte la Moscova. La randul sau, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a afirmat ca a adus la Moscova petitii adresate Rusiei pentru recunoasterea regiunii separatiste Transnistria.

Titus Corlatean: Avionul in care se afla Dmitri Rogozin a trecut fraudulos prin spatiul aerian romanesc

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlatean, a afirmat luni, la Digi 24, ca avionul in care se afla vicepremierul rus Dmitri Rogozin a trecut in mod fraudulos prin spatiul aerian romanesc. Potrivit ministrului de Externe, cursa cu care se deplasa Dmitri Rogozin spre Chisinau era una privata si nu a primit acceptul de a traversa spatiul aerian al Romaniei.

“Cursa respectiva, care era o cursa privata, chiar daca avand o delegatie oficiala, avand un caracter special, a trecut in mod fraudulos prin spatiul aerian, probabil si bulgar, si romanesc cu o perioada scurta de tranzit in spatiul aerian romanesc avand aprobarea pentru deplasare aprobata de Eurocontrol, in mod fraudulos pentru ca intrebarile puse atat de bulgari, cat si de autoritatile competente romanesti – ROMATSA si Autoritatea Aeronautica – s-au dat raspunsuri evazive, a existat o intrerupere a comunicarii si chiar o minciuna cel putin in momentul in care s-a spus in mod explicit ca nu ar fi pe lista de pasageri”, a spus Corlatean, citat de Agerpres.

El a aratat ca in momentul in care a existat confirmarea clara a listei de pasageri pe care se afla si Dmitri Rogozin, fapt demonstrat si de prezenta vicepremierului rus la Chisinau, autoritatile competente romanesti au refuzat dreptul de tranzit al aeronavei respective dinspre R. Moldova.

Ministrul Corlatean a sustinut ca s-a folosit in mod fraudulos un truc, obtinandu-se dreptul de tranzit de la Eurocontrol pentru asa-zisa cursa privata, el subliniind ca in Romania nu a existat certitudinea listei de pasageri, motivand ca pilotul a refuzat sa dea raspunsuri in legatura cu aceasta lista. Corlatean a spus ca masura luata in cazul cursei respective a fost una fireasca si ca aceasta a corespuns regimului de sanctiuni adoptat de UE. El a aratat ca la propunerea sa Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene a condamnat luni, in concluziile adoptate privind situatia din Ucraina, declaratii si vizite de tipul celor facute de vicepremierul rus Dmitri Rogozin.

“Profilul vicepremierului rus este unul cunoscut, stim ce a facut si inainte de a intra in cariera diplomatica si dupa aceea cea politica, dar in egala masura trebuie spus ca a depasit o linie rosie, a depasit fiind in acelasi timp subiect al regimului de sanctiuni – amenintarile la adresa Romaniei, la adresa Republicii Moldova, santajul pe care il practica cu Republica Moldova in sensul de a bloca, de a determina blocarea semnarii Acordului de Asociere, astfel ar urma sa fie adoptate masuri economice dure, drastice la adresa Republicii Moldova. Odata ce a trecut aceasta linie rosie, in mod necesar, MAE a adoptat o reactie publica foarte clara si astazi in cadrul CAE am ridicat acest subiect si iata cu un rezultat concret, o pozitie clara adoptata de ministrii de Externe din UE”, a spus Corlatean.

• Mediafax:

Ponta, după avertizarea lui Medvedev faţă de Moldova: România trebuie să o sprijine cu atât mai mult

România trebuie, cu atât mai mult, să sprijine Republica Moldova în apărarea tuturor drepturilor sale suverane, a declarat, luni seara, premierul Victor Ponta, după ce premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat statul moldovean cu sancţiuni economice.

El a susţinut din nou, la România TV, că nu există niciun risc al unui conflict armat în ceea ce priveşte România.

Premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, avertizează Republica Moldova cu sancţiuni economice pentru că autorităţile de la Chişinău au percheziţionat avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin, informează Itar-Tass. În cursul unei întrevederi cu oficiali guvernamentali, Dmitry Medvedev a declarat că Rusia ar putea ţine cont de acest incident “în cadrul cooperării economice” cu Republica Moldova. […]

Moscova consideră “neadecvată” reacţia Chişinăului faţă de participarea rusă la parada din Tiraspol

Moscova cataloghează “neadecvată” reacţia Chişinăului faţă de participarea rusă la sărbătorirea Zilei Victoriei în regiunea separatistă moldoveană Transnistria, afirmă luni Ministerul rus de Externe într-un comunicat, relatează agenţia RIA Novosti în pagina electronică.

“Comunicatul despre aşa-zisa unilateritate a acestei vizite este lipsită de orice temei. Partea moldoveană ştie foarte bine că întâlnirile noastre la Chişinău nu au avut loc doar din cauza programului încărcat al autorităţilor Republicii Moldova – partea rusă şi-a anunţat disponibilitatea prin canale diplomatice în avans”, afirmă ministerul rus în comunicat.

O delegaţie compusă din oficiali de rang înalt, inclusiv vicepremierul Dmitri Rogozin şi ministrul Culturii Vladimir Medinski, au efectuat o vizită în Transnistria pe 9 mai. Sâmbătă, delegaţia a fost blocată în Republica Moldova, după ce Ucraina şi România şi-au închis spaţiile aeriene pentru avionul cu destinaţia Moscova. Delegaţia a revenit la Moscova, ulterior, la bordul unui “avion de pasageri”.

Patru cutii cu semnături ale unor transnistreni pentru o petiţie prin care cer “unificarea cu Rusia” au fost confiscate în avion, potrivit parlamentarului rus Serghei Jigarev, care a făcut parte din delegaţie. Ministerul moldovean de Externe a anunţat că autorităţile moldovene au confiscat semnăturile pentru a le verifica legitimitatea.

“Asemenea acţiuni contrazic practica internaţională acceptată şi afirmaţiile autorităţilor molovene despre atitudinea lor constructivă faţă de Federaţia rusă”, apreciază ministerul rus. […]

Rusia ameninţă Ucraina cu măsuri simetrice dacă va mai bloca tranzitul avioanelor ruse

Agenţia federală rusă pentru Transporturile aeriene avertizează că Rusia ar putea adopta măsuri simetrice dacă Ucraina va continua să blocheze accesul avioanelor ruse în spaţiul său aerian, ca reacţie la interzicerea accesului aeronavei vicepremierului rus Dmitri Rogozin. 

“Dacă această practică de interizicere a accesului zborurilor ruse în spaţiul aerian ucrainean va continua, Rusia va adopta măsuri simetrice”, a declarat un oficial rus, citat de Itar-Tass. Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, susţine că avioane militare ucrainene au forţat aeronava sa să aterizeze în Republica Moldova, după ce tocmai decolase de la Chişinău.

Potrivit Moscovei, Ucraina nu a acordat autorizaţie de tranzit pentru avionul lui Rogozin.

Ponta, după avertizarea lui Medvedev faţă de Moldova: România trebuie să o sprijine cu atât mai mult

România trebuie, cu atât mai mult, să sprijine Republica Moldova în apărarea tuturor drepturilor sale suverane, a declarat, luni seara, premierul Victor Ponta, după ce premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat statul moldovean cu sancţiuni economice.

El a susţinut din nou, la România TV, că nu există niciun risc al unui conflict armat în ceea ce priveşte România.

Premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, avertizează Republica Moldova cu sancţiuni economice pentru că autorităţile de la Chişinău au percheziţionat avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin, informează Itar-Tass. În cursul unei întrevederi cu oficiali guvernamentali, Dmitri Medvedev a declarat că Rusia ar putea ţine cont de acest incident “în cadrul cooperării economice” cu Republica Moldova.

Ministerul de Externe de la Chişinău a anunţat, sâmbătă, că autorităţile moldovene au confiscat cutii conţinând “liste cu semnături pentru recunoaşterea Transnistriei” pe care oficialii ruşi care s-au aflat la Tiraspol intenţionau să le transporte la Moscova.

La rândul său, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a afirmat că a adus la Moscova petiţii adresate Rusiei pentru recunoaşterea regiunii separatiste Transnistria.

Vocea Rusiei: Dmitri Rogozin vrea o reacţie “foarte dură” la declaraţiile lui Victor Ponta

Reacţia la declaraţiile făcute de premierul României, Victor Ponta, privind posibilitatea trimiterii avioanelor militare pentru interceptarea unei aeronave oficiale guvernamentale a Rusiei, trebuie să fie una “foarte dură”, afirmă vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, citat de Vocea Rusiei.

“Nu mai avem ce discuta cu ei după această situaţie. Ministerul rus de Externe va pregăti şi va elabora o reacţie. Una este să introduci sancţiuni împotriva unor persoane, ca acestea să nu mai poată primi vize, dar să forţezi să aterizeze, cu ajutorul aviaţiei militare, un avion la bordul căruia se află membri ai Guvernului rus este dincolo de orice glumă (…). Reacţia trebuie să fie dintre cele mai dure”, a declarat Rogozin.

Această situaţie a fost discutată luni dimineaţă cu ministrul de Externe Serghei Lavrov şi cu ambasadorul României în Rusia, fiind prezentată premierului Dmitri Medvedev, a adăugat Rogozin.

“Problema nu este siguranţa fizică a unei anumite persoane, problema este că au impus sancţiuni împotriva drepturilor cetăţenilor ruşi, inclusiv împotriva autorităţilor statului şi a reprezentanţilor Guvernului Rusiei, care au interdicţii de tranzitare a spaţiilor aeriene aparţinând acestor ţări”, a subliniat vicepremierul rus.

“Atrag atenţia Ministerului rus al Afacerilor Externe asupra declaraţiei acestui politician român“, a scris Rogozin pe Twitter luni dimineaţă, trimiţând la o declaraţie a premierului român Victor Ponta preluată de site-ul http://moldnews.md/rus/news/67474. Mesajul apare atât pe contul de limba engleză, cât şi pe cel de limba de rusă, unde este urmat de o ironie la adresa premierului român, permisă de un joc de cuvinte în limba rusă: “Ponţii cei duri şi poantele …”. […]

• Digi24: Rusia amenință statele care închid spațiul aerian pentru oficialii ruși: Vor urma represalii

Războiul declaraţiilor între Bucureşti şi Moscova se înteţeşte după ce România i-a închis lui Dmitri Rogozin spaţiul aerian, atunci când vicepremierul rus se întorcea de la Tiraspol. Rogozin i-a răspuns azi lui Traian Băsescu, după ce şeful statului a pus afirmaţiile ameninţătoare ale oficialului rus la adresa României pe fondul consumului de alcool.

Șeful Comisiei de afaceri externe din Duma de Stat a declarat că vor urma represalii pentru statele care închid spațiul aerian pentru oficialii ruși. Aleksei Pușkov a declarat pentru RIA Novosti că „orice stat care întreprinde măsuri ostile față de Federația Rusă, inclusiv închiderea spațiului aerian, ar trebui să înțeleagă faptul că din partea Rusiei va urma un răspuns”. Oficialul de la Moscova nu a precizat însă ce înseamnă acest „răspuns” și în ce vor consta aceste represalii.

Ucraina și România au închis spațiul aerian pentru Dmitri Rogozin, care a participat vineri în Transnistria la Ziua Victoriei. Totuși, România i-a permsi acestuia să ajungă la Tiraspol, însă, la plecare, accesul oficialului rus nu a mai fost permis. Așa că Dmitri Rogozin a zburat înapoi la Moscova pe deasupra Ucrainei.

Premierul Victor Ponta crede şi el că vicepremierul rus Dmitri Rogozin are un rol provocator şi este un personaj politic care nu are ce căuta în România. Şeful Guvernului îl critică însă şi pe Traian Băsescu. În calitate de şef al CSAT şi comandant suprem al Armatei, preşedintele ar fi trebuit să convoace o întâlnire în urma declaraţiilor oficialului rus, spune premierul.[…]

• Adevarul: Preşedintele Traian Băsescu: „Rusia ne poate ridiculiza. UE nu poate doborî avioane cu persoane interzise”

[…]

Situaţia care a declanşat schimbul de replici este una serioasă: închiderea spaţiului aerian.  Nu pot aprecia dacă măsura de interdicţie de survol face parte din pachetul 2 de sancţiuni, aşa cum le-a ordonat Consiliul European, sau ne aflăm deja în pachetul 3 de sancţiuni. Mi-aş imagina următorul lucru. Rogozin, la bordul unei aeronave Aeroflot (n.r.- compania naţională aeriană a Rusiei) către o ţară nemembră NATO, nemembră UE, către o ţară, să spunem, din Orientul Mijlociu, survolând teritoriul UE. Care-i soluţia? Întoarcerea avionului care mai are 300 de pasageri la bord? Sau să-l laşi să treacă pentru că interdicţia pentru avioane de linie nu poate fi în stadiul 2 de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse? Sau dacă Rogozin ar avea ca destinaţie o ţară membră a UE, la bordul unei aeronave Aeroflot. De ce spun Aeroflot? Pentru că Aeroflotul îi va vinde biletul lui Rogozin cu destinaţie Londra, Berlin sau Bucureşti. Nu cred că vorbim de stadiul acesta de sancţiuni, încât să întoarcem aeronava, la bordul căreia se află Rogozin, cu toţi cei 300 de pasageri ai ei. Cred că soluţia corectă este să laşi să aterizeze, descarci cei 300 de pasageri, pe Rogozin îl opreşti la frontieră şi-i spui: „Nenică, matale urci înapoi în avionul din care ai coborât şi te întorci înapoi de unde ai venit!“.

De asta nici nu am putut avea o poziţie oficială şi nu am nici acum. În Consiliu nu am stabilit că se trece şi la stadiul interdicţiei de survol. Pe de altă parte, inclusiv Departamentul meu juridic spune că se încadrează în interdicţie şi survolul, pentru că este pătrunderea în spaţiul aerian. Eu ştiu însă spiritul deciziei din Consiliul European. A vizat intrarea efectivă în frontierele terestre măsura interdicţiei. Sper ca astăzi în Consiliul Afaceri Externe se vor lămuri aceste lucruri. Ce faci cu un avion comercial? Luăm exemplul Aeroflot. Ştim că unul din cei supuşi sancţiunilor se află la bord. Ridici aviaţia militară, îl dobori? Sunt lucruri care trebuiesc gândite înainte de a se lua decizii. Survolul nu a fost discutat şi, în opinia mea mea, interdicţiile de survol intră deja în faza a treia dacă vor intra vreodată, pentru că va exista o nebunie a mişcării pasagerilor. Dacă aş fi  Federaţia Rusă aş spune tuturor celor patruzeci şi ceva de demnitari interzişi: „Urcaţi în avioane Aeroflot să vedem ce se întâmplă şi cu destinaţie Europa”. Să vedeţi ce trăsnaie ar ieşi. Aş trage o concluzie: e înţelegerea mea, nu critic modul cum s-a acţionat în cazul Rogozin. Nu m-a consultat nimeni, nu m-a întrebat care e părerea mea legată de acest lucru. Eram în teritoriu naţional, deşi pot fi contactat şi când sunt afară din ţară. Dar nu critic, pentru că nici UE nu are o poziţie limpede acum.

Văd o urmă de reproş în faptul că nu v-a consultat nimeni.

Nici aici nu e un reproş, sunt mecanisme care funcţionează în afara preşedintelui, nu e preşedintele dumnezeul care se ocupă de fiecare acţiune. Trebuie să vedem care e viitorul plecând de la această premisă. Nu vreau să intru în contradicţie cu nimeni, înţelegerea mea cu privire la interdicţia pentru un număr de demnitari ruşi sau crimeeni se referă la interdicţia de a trece de frontieră prin controalele de frontieră: îl dai jos din avion, constaţi că e pe lista neagră, îl urci înapoi în avion sau rămâne în zona neutră, zona No Man’s Land. E înţelegerea mea, poate e greşită, vom vedea ce stabileşte CAE, care e interpretarea pe care o dăm şi o vom urma. Ridicăm MIG-urile, îl doborâm, ce facem? Eu am dat nişte consideraţii şi am fost reţinut, pentru că trebuie dată o interpretare la nivel european şi am dat exemplu cum ne ducem direct în stadiul 3. Interdicţia de survol afectează mişcarea liberă în Europa. E prea complicată şi ne trezim că ne pun persoane interzise în fiecare avion şi ne ridiculizează, nimeni nu o să doboare avioanele acelea.

În estul Ucrainei, au avut loc referendumuri, deşi Putin le-a cerut separatiştilor să nu le mai organizeze. A pierdut Rusia controlul? 

Foarte dificil de spus. Eu sunt un om care nu are încredere, de regulă, în acţiunile Rusiei, sunt şi imprevizibile şi vizând interese strict ale Rusiei. Dar îmi este foarte greu să accept ideea că Vladimir Putin ar fi putut să mintă comunitatea internaţională, să spună: noi le-am cerut să nu mai facă referendum, dar pe dedesubt să spună că a fost doar o declaraţie. Îmi e foarte greu să gândesc că un şef de stat poate lucra aşa. Cel mai facil lucru ar fi să spui:„ Putin ne-a minţit! I-a încurajat pe separatişti să meargă înainte!“  Dacă ar fi fost aşa, serviciile de informaţii ar fi trebuit să prindă nişte probe că a existat un limbaj dublu. Însă, în colaborarea noastră, nu am primit un asemenea semnal. Eu nu exclud şi posibilitatea ca Moscova să nu controleze integral ce se întâmplă acolo. Lucrurile ar putea fi undeva la mijloc.

V-aţi uitat la Eurovision?

Nu. (râde)

Acolo a fost multă politică. Reprezentantele Rusiei au fost huiduite la scenă deschisă. Este vorba de ciocnirea între culturi. 

Sincer, nu-mi plac aceste cancanuri politico-culturale. Mă simt depăşit de subiect. Această ciocnire între culturi nu e una atât de cinstită, pentru că, spre exemplu, şi România are abordarea democratică la nivel politic, legată de drepturile omului şi de respectul pentru opţiunile fiecăruia. Va mai dura până când populaţia României să accepte tot ce se înţelege prin drepturile omului, inclusiv libertăţile sexuale. Nu aş spune că e o ciocnire care trage o frontieră între poziţia poporului rus şi a popoarelor din UE. E şi o zonă de interferenţă, deci nu aş considera-o o ciocnire, ci o abordare a lui Putin, care reprezintă opţiunea poporului rus, iar abordarea noastră priveşte la drepturile omului.

[…]

• Mediafax: 

Separatiştii ucraineni anunţă o VICTORIE masivă la referendum: Peste 89% din votanţii regiunii Doneţk s-au pronunţat pentru independenţă. Toate voturile au fost numărate

Mii de ucraineni s-au prezentat duminică pentru a vota în referendumurile organizate de separatişti proruşi în Doneţk şi Lugansk şi contestate de autorităţile de la Kiev şi ţări din Occident. Separatiştii ucraineni anunţă o victorie masivă la referendum, fără să aştepte rezultatele complete. Toate buletinele au fost numărate, iar rezultatele referendumului care a avut loc duminică la Doneţk vor fi anunţate către ora 16.00, ora Moscovei, (15.00, ora României), a declarat luni şeful comisiei electorale a separatiştilor din regiune.

UPDATE – Toate voturile exprimate în referendumul de la Doneţk au fost numărate – presă

Toate buletinele au fost numărate, iar rezultatele referendumului care a avut loc duminică la Doneţk vor fi anunţate către ora 16.00, ora Moscovei, (15.00, ora României), a declarat luni Roman Liaghin, şeful comisiei electorale a separatiştilor din regiune, pentru agenţia rusă Itar-Tass.

“Toate buletinele au fost deja numărate”, a spus el, adăugând că 89,7% dintre participanţi au votat în favoarea independenţei “republicii populare Doneţk”, 10,19% au votat împotrivă, iar 0,74% din buletine au fost invalidate.

“Acum aşteptăm sosirea protocoalelor de la secţiile de votare. Totul depinde de livrare. După ce le primim vom compara protocoalele cu datele transmise Comisiei electorale centrale”, a adăugat el.

Comisia “speră să finalizeze verificarea protocoalelor până la ora 15.00, ora Moscovei (14.00, ora României) şi să anunţe rezultatele într-o conferinţă de presă”, a mai spus acesta.

UPDATE – Separatiştii ucraineni anunţă o victorie masivă la referendum, fără să aştepte rezultatele complete

Separatiştii proruşi din bazinul Donbas (estul Ucrainei) au revendicat duminică o victorie masivă la referendum, fără să aştepte rezultatele complete, care vor fi anunţate luni. Primele rezultate ale scrutinului au fost anunţate duminică seara doar pentru regiunea Doneţk, una dintre cele două (alături de Lugansk) unde a avut loc referendumul. Rezultatele din Lugansk sunt aşteptate luni în jurul prânzului.

UPDATE – Peste 89 la sută din votanţii regiunii Doneţk s-ar fi pronunţat pentru independenţa faţă de Ucraina

“O proporţie de “89,07 la sută au votat pentru şi 10,19 la sută împotrivă. Acesta poate fi considerat drept rezultatul definitiv”, a declarat Romaj Liaghin, şeful comisiei electorale înfiinţate de rebeli. Rata de participare a atins 74,87 la sută, potrivit lui. “A fost foarte uşor să numărăm buletinele de vot, doarece numărul persoanelor care au votat împotrivă a fost extrem de scăzut”, a subliniat el. Rata de participare la vot este de 74,87%, potrivit aceleiaşi surse.

Peste şapte milioane de ucraineni din estul ţării au fost chemaţi să voteze pentru a decide situaţia regiunilor Doneţk şi Lugansk, un lucru care ar putea să conducă la secesiunea acestei părţi a ţării. La Kiev, Ministerul de Externe a anunţat că referendumurile organizate în estul ţării sunt o “farsă” finanţată de Rusia. “Referendumul este nul din punct de vedere juridic şi nu va avea nicio consecinţă pentru integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit ministerului.

Rezultatele vor fi cunoscute începând de luni, a anunţat Roman Liaghin, şeful Comisiei Electorale. În bastionul rebel Slaviansk, rata de participare este de 80%, a declarat la rândul său primarul autoproclamat Viaceslav Ponomarev, care s-a declarat “satisfăcut”. Potrivit Irinei Markina, o membră a Comisiei Electorale Locale, “practic toate circumscripţiile” au votat masiv în favoarea independenţei.

Referendumurile au avut loc într-o atmosferă relativ calmă. La Mariupol, în sud-estul Ucrainei, sute de oameni au stat la coadă pentru a vota. În schimb, în oraşul Svatove (20.000 de locuitori), situat în apropiere de Lugansk, primarul Evghen Rîbalko a refuzat să organizeze referendumul, în pofida faptului că zeci de bărbaţi înarmaţi l-au vizitat pentru a încerca să-l convingă să renunţe la decizia sa.

“Datoria mea este să contribui la respectarea legii ucrainene. Populaţia trebuie să îşi exprime opinia într-un cadru legal, ceea ce nu este cazul pentru acest referendum”, a declarat el pentru AFP.

Doar la Krasnoarmiisk, un oraş de 65.000 de locuitori situat la vest de Doneţk, bărbaţi înarmaţi au intrat în clădiri oficiale şi au întrerupt desfăşurarea referendumului.

Ministerul ucrainean de Externe a amintit duminică dimineaţă că, potrivit unui sondaj efectuat recent de institutul Pew Research Center, 70% dintre locuitorii din estul ţării pledează pentru menţinerea unităţii Ucrainei.

“Rezultatele referendumurilor artificiale din estul Ucrainei vor fi probabil false. Nu există niciun mijloc pentru a verifica participarea” la vot, a afirmat ministrul suedez de Externe, Carl Bildt. Marele puteri au adoptat deja sancţiuni împotriva Rusiei şi ameninţă că le vor spori în cazul în care Moscova va împiedica organizarea alegerilor prezidenţiale din Ucraina, programate să aibă loc la 25 mai. “Pretinsele referendumuri sunt ilegale, iar noi nu le vom recunoaşte rezultatele”, a anunţat duminică Maja Kocijancici, o purtătoare de cuvânt a Înaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton.

Preşedintele francez François Hollande a denunţat la rândul său consultările “false”, “nule şi neavenite” organizate de separatişti proruşi la Doneţk şi Lugansk. “Ceea ce contează pentru mine, singurele alegeri care contează, sunt cele de la 25 mai, alegerile care vor permite desemnarea preşedintelui întregii Ucraine”, care “va fi singura autoritate legitimă”, a precizat şeful statului francez. Potrivit secretarului american al Apărării, Chuck Hagel, Rusia nu şi-a retras trupele mobilizate la frontiera cu Ucraina, în pofida unor promisiuni în acest sens.

Confruntările armate care au avut loc în ultimele două săptămâni în estul şi sudul Ucrainei s-au soldat cu zeci de morţi. […]

Rusia “respectă” expresia voinţei ucrainenilor din est, anunţă Kremlinul. OSCE: Rusia nu a recunoscut oficial rezultatele referendumului din Ucraina

Rusia a anunţat luni că “respectă” voinţa exprimată de ucrainenii din estul ţării la referendumurile organizate duminică şi contează de acum pe un “dialog” între regiunile separatiste şi Kiev.

UPDATE 15:12 – Preşedinte OSCE: Rusia nu a recunoscut oficial rezultatele referendumului din Ucraina

Rusia nu a recunoscut oficial rezultatele referendumului organizat în estul Ucrainei, limitându-se să spună că doar le respectă, notează preşedintele Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Didier Burkhalter, citat de AFP.

“Aţi văzut reacţia Rusiei în această dimineaţă: a anunţat că respectă, dar nu că recunoaşte referendumul. Nu a avut loc o recunoaştere a rezultatelor, acest lucru este important”, a declarat Burkhalter.

Burkhalter s-a declarat “convins” de voinţa separatiştilor ucraineni, a Kievului şi Moscovei de lansare a unui dialog, insistând pe lansarea rapidă a negocierilor.

“Respectăm la Moscova expresia voinţei populaţiei din regiunile Doneţk şi Lugansk şi plecăm de la principiul că punerea în aplicare a rezultatului referendumurilor (pe tema independenţei, n.red.) se va face civilizat, fără vreo recidivă a violenţei, prin dialog între reprezentanţii Kievului, Doneţkului şi Luganskului”, a declarat Kremlinul într-un comunicat.[…]

Lavrov: Moscova nu vede utilitatea unor noi negocieri internaţionale privind Ucraina

Rusia nu vede utilitatea unor noi negocieri internaţionale cu privire la criza din Ucraina şi consideră că o ieşire din această criză este posibilă numai prin dialog între Kiev şi reprezentanţii regiunilor din estul ţării, a declarat luni ministrul de Externe Serghei Lavrov. 

“Să ne reunim, din nou, într-un format cvadripartit, nu prea are sens”, a declarat Lavrov, răspunzând unei întrebări despre posibilitatea unei noi runde a negocierilor organizate în aprilie, la Geneva, între Ucraina, Rusia, Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite, care au condus la un acord vizând diminuarea tensiunilor din Ucraina.

“Nimic nu va funcţiona dacă opozanţii regimului nu sunt incluşi într-un dialog direct asupra unei ieşiri din criză”, a adăugat Lavrov.

“Noi dorim ca, în această etapă, în contextul în care actorii-cheie sunt de acord asupra principiilor ieşirii din criză convenite la Geneva pe 17 aprilie, să trecem la măsuri practice pe care trebuie să le pună în practică părţile implicate în conflict”, a continuat el.

“Republica Doneţk” cere unirea cu Rusia, “pentru restabilirea dreptăţii istorice”

Separatiştii din estul Ucrainei au cerut ca “Republica Doneţk” să devină parte a Rusiei, după referendumul proindependenţă considerat ilegal de către Kiev şi de Occident. “Noi, poporul Republicii Doneţk, proclamăm de acum înainte un stat suveran“, a declarat liderul separatist Denis Puşilin. 

“Pentru restabilirea dreptăţii istorice, cerem Rusiei să analizeze posibilitatea anexării Republicii Doneţk”, a continuat liderul separatist. Declaraţii similare au făcut liderii separatişti din regiunea Lugansk.

Statele Unite şi Uniunea Europeană nu recunosc referendumul separatist din estul Ucrainei

Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră ilegale referendumurile separatiste organizate în estul Ucrainei de către mişcări separatiste proruse, astfel că nu vor recunoaşte rezultatele. 

Statele Unite au denunţat un “referendum ilegal” care favorizează “diviziunile şi anarhia”. “Nu recunoaştem referendumul ilegal organizat pe 11 mai” în regiunile Doneţk şi Lugansk, a declarat Jennifer Psaki, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american.

Uniunea Europeană nu recunoaşte referendumul “nelegitim” organizat în estul Ucrainei, a afirmat, la rândul său, Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European.

Băsescu: România nu ar recunoaşte niciun referendum al minorităţii româneşti din Ucraina

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Adevărul Live, că România nu ar recunoaşte niciun referendum al minorităţii româneşti din Ucraina, care ar cere alipirea la ţară, pentru că ar fi împotriva Constituţiei acestei ţări.

“Noi nu am recunoaşte niciun referendum al minorităţii româneşti din Ucraina, care ar cere alipirea la România. România nu ar recunoaşte aşa ceva pentru că ar fi împotriva Constituţiei Ucrainei, cum nu am recunoaşte un referendum pe teritoriul României, dacă i-ar da cuiva prin cap să facă un astfel de referendum”, a spus Traian Băsescu. la Adevărul Live.

Traian Băsescu a comentat şi referendumurile din estul Ucrainei, spunând că aceste referendumuri au fost compromise în mod fundamental. “În Ucraina nu sunt permise astfel de referendumuri, privind declararea independenţei, separatismul, federalizarea. Aceste lucruri se pot face numai prin negocieri între reprezentanţi ai populaţiei din est cu Kievul, privind un regim de autonomie”.

“România în mod categoric respinge să recunoască orice fel de separatism, în baza unui astfel de referendum. Cum credeţi că ar proceda România, dacă doamnul Dragnea ar spune că vrea să devină republică, şi i-ar convinge Dragnea să se facă republica Teleroman. Cum credeţi că ar reacţiona Bucureştiul? Nu ar recunoaşte aşa ceva”, a spus Băsescu.

• Mediafax: ANALIZĂ AFP: Criza din Ucraina lansează reînarmarea Europei

Producătorii de armament încearcă să beneficieze de o reînarmare a Europei de Nord, declanşată de către criza ucraineană şi care ar putea, în opinia unor analişti, să determine restul continentului să-şi consolideze apărarea în faţa Rusiei.

Suedia a fost prima ţară care a anunţat, în aprilie, o creştere a cheltuielilor militare în următorii zece ani, ca răspuns la ocuparea Crimeei de către Rusia.

Polonia, angajată deja într-un efort formidabil de modernizare a forţelor armate, a anunţat că devansează cu doi ani un plan de achiziţionare a 82 de avioane fără pilot de diverse tipuri, urmând să le primească pe primele încă din 2016. Presa a evocat, de asemenea, lansarea unei licitaţii pentru elicoptere de luptă, dar care nu a fost confirmată.

“Avem o disensiune, în Europa, între ţările din Nord şi ţările din Vest, care încearcă să spună că criza va trece”, a declarat Jean-Pierre Maulny, adjunctul directorului Institutului pentru Relaţii Internaţionale şi Strategice.

Franţa, spre exemplu, care a vândut în 2011 două portelicoptere de tip Mistral Rusiei, preferă să aştepte primele livrări, în octombrie, înainte să pună contractul în discuţie, în pofida presiunilor tot mai mari exercitate de către Washington în acest sens.

“Pentru moment, (contractul) nu este pus în discuţie“, a declarat duminică preşedintele francez François Hollande.

Ţările din Europa de Nord au altă experienţă a puternicului lor vecin rus.

Anul trecut, Suedia, Finlanda, statele baltice şi Polonia au cerut în zadar ca Europa să-şi reorienteze strategia în domeniul Securităţii şi Apărării teritoriului, în cursul pregătirii summitului european din decembrie, notează Maulny.

Aceste state erau îngrijorate de consolidarea capacităţilor militare ruseşti în zona arctică şi de numeroasele survoluri şi manevre aeriene ruseşti.

“Dar, dacă va avea loc vreodată o intervenţie rusească în estul Ucrainei, este probabil ca schimbarea care a avut loc în ţările din Nord să se extindă în restul Uniunii Europene (UE)”, consideră el.

– Competiţie între industriaşi

Constrângerile de ordin bugetar reprezintă un obstacol în calea reînarmării, însă Maulny preconizează o “derogare”, prin scoaterea cheltuielilor cu armamentul din contabilitatea deficitului statelor.

Michael Clarke, de la Royal United Services Institute, un centru britanic de reflecţie, apreciază că “puterile europene din cadrul NATO probabil că vor cheltui mai mult în domeniul Apărării, deoarece Ucraina nu este o criză trecătoare, ci constituie o cotitură: a avut loc o modificare a frontierelor prin forţă“. Însă va exista un decalaj de unul-doi ani înainte ca deciziile cu privire la investiţii să se impună, în opinia sa.

Acest început al reînarmării alimentează competiţia între industriaşi americani şi europeni, bine plasaţi să răspundă crizei. Suedia, spre exemplu, vrea ca Saab, constructorul naţional de armament, să producă şi mai multe avioane de vânătoare de tip Grippen, submarine – împreună cu o filială a grupului german Thyssen Krupp Marine Systems – şi rachete de croazieră germano-suedeze de tip Taurus.

În Polonia, porţile sunt larg deschise pentru producătorii americani. “La o zi după intrarea ruşilor în Crimeea, americanii s-au repezit să facă propuneri atrăgătoare polonezilor”, notează Maulny, evocând o vizită a secretarului Apărării Chuck Hagel.

Preşedintele-director general al grupului Lockheed Martin, Maryllin Hewson, a efectuat săptămâna trecută o vizită la Varşovia pentru discuţii despre apărarea antirachetă.

Grupul american Sikorsky concurează cu Airbus Helicopters şi grupul italian AgustaWestland pentru a furniza Poloniei elicoptere.

Însă, Varşovia, care i-a dezamăgit pe constructorii europeni în 2003 după ce a ales avionul de luptă american de tip F-16, a conchis, între timp, că o dependenţă exclusivă faţă de Washington nu este tocmai în interesul său, potrivit unor analişti de la IHS Jane’s.

“Programul de reînarmare (pentru perioada) 2013-2022 prevede achiziţii de la un eşantion larg de furnizori – şi anume din Statele Unite, Europa şi Israel – cu cea mai mare participare posibilă din partea industriei locale, cu scopul de a asigura mai multă autonomie pe termen lung”, se arată în studiul asupra pieţei întocmit de aceştia.

Laurent Fabius: “Nu trebuie să intrăm în război cu Rusia”

Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a afirmat duminică faptul că o eventuală anexare a Ucrainei nu va fi acceptată, dar a exclus un “război cu Rusia”.

“Nu putem accepta anexarea sau faptul că Ucraina să fie controlată sau invadată“ de Rusia, a afirmat ministrul francez de Externe, într-un interviu acordat duminică pentru Washington Post.

“Pe de altă parte, nu trebuie să intrăm în război cu Rusia“, a declarat Laurent Fabius, care efectuează până marţi o vizită în Statele Unite.

Întrebat în legătură cu adoptarea de noi sancţiuni împotriva Moscovei, Fabius a anunţat că acestea vor fi luate în calcul în funcţie de problemele care vor apărea în contextul alegerilor prezidenţiale din Ucraina.

“Dacă acţiuni vor fi angajate pentru ca organizarea lor să devină imposibilă sau pentru a le răpi legitimitatea, noi va trebui să sporim sancţiunile“, a dat asigurări el.

“Cel mai interesant“, spune ministrul, este că preşedinele rus, Vladimir Putin, a făcut apel la amânarea referendumului din estul Ucrainei.

“Într-un fel, el acceptă alegerile prezidenţiale care urmează să aibă loc la 25 mai în Ucraina. Pentru noi, alegerile prezidenţiale (din Ucraina) sunt foarte importante”, a subliniat Laurent Fabius.

• Mediafax: 

Joseph Biden vizitează România şi Republica Cipru în perioada 20-23 mai – Casa Albă

Vicepreşedintele Statelor Unite, Joseph Biden, va efectua vizite în România şi în Republica Cipru în perioada 20-23 mai, pentru a discuta în principal despre criza din Ucraina, anunţă Casa Albă.

În cursul acestui miniturneu, “vicepreşedintele Biden va discuta cu liderii celor două ţări despre reacţiile comunităţii internaţionale la intervenţia militară ilegală a Rusiei în Ucraina şi la acţiunile destabilizatoare” ale Moscovei, precizează Preşedinţia Statelor Unite.

“Vicepreşedintele Biden va discuta şi despre necesitatea aprofundării legăturilor economice” cu România şi Republica Cipru, în special în cadrul Acordului de liber-schimb SUA – UE, aflat în curs de negociere, continuă Casa Albă.

La Bucureşti, vicepreşedintele Biden se va întâlni cu preşedintele Traian Băsescu şi cu premierul Victor Ponta. De asemenea, Biden, care va efectua vizitele alături de soţia sa Jill, se va întâlni cu reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi cu militari români şi americani. Vicepreşedintele SUA va evidenţia angajamentul Washingtonului pentru securitatea colectivă a membrilor Alianţei Nord-Atlantice şi va mulţumi României pentru contribuţiile la securitatea regională şi globală.

Guvernul de la Nicosia a exprimat nemulţumire pentru sancţiunile economice impuse Rusiei, subliniind că aceste măsuri îi distrug economia. Biden ar urma să discute cu preşedintele cipriot Nicos Anastasiades şi despre negocierile sub egida ONU în vederea reunificării Insulei Cipru.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că i-a făcut o invitaţie vicepreşedintelui SUA, Joseph Biden, pentru a veni în România, precizând că va veni şi şeful Pentagonului, dar nu a dorit să spună când va fi această vizită, pentru că s-a decis ca anunţul să se facă simultan cu Casa Albă. “Eu am făcut o invitaţie vicepreşedintelui Biden să vină în România, a dat o dată, dar am decis să dăm simultan comunicatele legate de această vizită”, a spus şeful statului. Traian Băsescu nu a dorit să spună când va avea loc această vizită, precizând că “este o chestiune de securitate”, dar a precizat că va veni şi şeful Pentagonului.

Potrivit şefului statului, reprezentanţii Statelor Unite ale Americii doresc să îşi facă obligaţiile de parteneri strategici faţă de România.

Anterior, surse oficiale declaraseră pentru MEDIAFAX că vicepreşedintele SUA, Joe Biden, va veni săptămâna viitoare la Bucureşti pentru a discuta cu preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta inclusiv despre situaţia din Ucraina. “Au fost discuţii pentru organizarea unei întâlniri la nivel înalt între România şi Statele Unite ale Americii dinaintea crizei din Ucraina, dar evenimentele recente au accelerat această întrevedere”, au arătat sursele.

Potrivit acestora, vizita lui Joe Biden în România este programată, la acest moment, pentru sfârşitul săptămânii viitoare, fără să fi fost încă anunţată oficial în ideea unor eventuale modificări de program de ultimă oră, şi ar urma să facă parte dintr-o serie de scurte discuţii şi cu oficiali din alte ţări din regiune. În urmă cu trei săptămâni, Joe Biden s-a aflat în Ucraina, pentru a exprima susţinerea Statelor Unite.

Directorul SRI a avut o întrevedere cu adjuncta directorului CIA

Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a avut o întrevedere, luni, cu directorul adjunct al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) a Statelor Unite ale Americii, Avril Haines.

Potrivit SRI, în cadrul acestei întrevederi, la care a participat şi conducerea Serviciului, a fost abordată evoluţia deosebită a parteneriatului dintre cele două servicii de informaţii cu accent pe dezvoltarea unor domenii de interes reciproc precum prevenirea şi combaterea terorismului, contracararea ameninţărilor transfrontaliere, contraspionaj şi securitatea cibernetică.

De asemenea, au fost abordate elemente privind securitatea regională şi internaţională în actualul mediu geostrategic precum şi evoluţia serviciilor de informaţii în lumea secolului XXI.

Preşedintele Traian Băsescu a primit-o, luni, la Palatul Cotroceni, pe Avril D. Haines, adjuncta directorului Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), în cadrul întâlnirii fiind discutate situaţia din regiune şi buna colaborare dintre serviciile de securitate ale celor două ţări, conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale.

Şi Guvernul a transmis un comunicat în care a precizat că premierul Victor Ponta s-a întâlnit, la rândul său, luni, cu Avril Haines, adjunct al directorului Agenţiei Centrale de Informaţii, prilej cu care “s-au discutat aspecte ale evoluţiilor din regiune şi a fost evidenţiată excelenta colaborare între serviciile de informaţii din România şi SUA”.

Întâlnirea lui Ponta cu oficialul CIA a avut loc la Palatul Victoria.

Avril Dannica Haines a fost numită adjunct al directorului CIA la 9 august 2013. Între 2010 şi 2013, Haines a lucrat la Casa Albă, unde a fost consilier pe probleme de securitate. Înainte de a se alătura echipei de la Casa Albă, Haines, de profesie avocat, a fost consilier juridic la Departamentul de Stat.

În perioada 2007-2008, a fost consilier adjunct în cadrul Comitetului pentru relaţii externe al Senatului SUA. A studiat fizica la Universitatea din Chicago şi dreptul Georgetown University Law Center.

• Jurnalul: Cehia invocă “factorul psihologic” în respingerea găzduirii de trupe NATO

Republica Cehă nu doreşte să găzduiască trupe NATO pe teritoriul ei, în ciuda conflictului din Ucraina, a declarat ministrul ceh al apărării, Martin Stropnicky, într-un interviu publicat luni de agenţia Reuters. Poziţia exprimată de oficialul ceh contrastează puternic cu cea a unor alte state din regiune, precum Polonia şi ţările baltice. Însă el a acuzat de asemenea Rusia că duce o ‘campanie de dezinformare‘ în Republica Cehă şi în alte ţări europene cu privire la politicile şi obiectivele Moscovei în Ucraina.

În contextul sporirii tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina, comandantul suprem al Forţelor aliate ale NATO în Europa (SACEUR), generalul american Philip Breedlove, a declarat săptămâna trecută că Alianţa ar putea lua în calcul consolidarea prezenţei sale militare în ţările din flancul estic, unde ar putea disloca trupe permanente.

Oficialii polonezi au solicitat o astfel de prezenţă pe teritoriul ţării lor şi afirmă că lucrează la elaborarea unor propuneri practice care să fie discutate la summitul NATO din luna septembrie. 

În schimb, la Praga nu se manifestă aceeaşi dorinţă, responsabilii cehi motivându-şi poziţia prin trista amintire a invadării Cehoslovaciei de trupele Pactului de la Varşovia în anul 1968, chiar dacă acum soldaţii NATO ar veni cu acceptul său. ‘Fac parte din generaţia care a trecut prin experienţa staţionării a 80.000 de soldaţi sovietici în perioada de ‘normalizare’ (de după 1968) şi încă este o problemă de ordin psihologic’, explică ministrul Stropnicky. 

El precizează că guvernul din care face parte ar putea lua în discuţie o extindere a cooperării la capitolul instruirii armatei sau alte activităţi, dar nu şi staţionarea unor trupe străine.

Nu este pentru prima dată când Republica Cehă nu priveşte favorabil includerea sa în iniţiative militare ale NATO. Ca urmare a opoziţiei opiniei publice din această ţară, administraţia americană a renunţat la planurile de a instala acolo un radar în cadrul sistemului antirachetă. (Agerpres)

• Cotidianul/ Calin Marchevici: Der Spiegel: Rusia influențează legislația Bulgariei și deține o treime din economie 

Guvernul german este îngrijorat din cauza influenței tot mai mari pe care Rusia o are asupra executivului bulgar, se arată într-un articol publicat de revista Der Spiegel și preluat de agenția bulgară Novinite.

Der Spiegel arată că Moscova își construiește la Sofia un cap de pod în UE. Potrivit săptămânalului german, relațiile dintre Rusia și Bulgaria sunt într-atât de apropiate, încât Moscova poate influența legislația adoptată la Sofia.

Mai multe rapoarte guvernamentale germane avertizează că o treime din economia bulgară este controlată direct de Moscova. Informația, scrie Der Spiegel, provine din surse din spionajul german.

Coaliția formată din Partidul Socialist Bulgar și din partidul minorității turce (Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți) ”este un adevărat ajutor pentru Moscova. Foste cadre ale Partidului Comunist, colaboratori ai poliției politice și oligarhi extrem de bogați din partidele aflate la guvernare fac afaceri cu oamenii lui Putin”, arată Der Spiegel.

Spre exemplu, este amintit faptul că, recent, au apărut informații despre corespondența secreta dintre Gazprom și Ministerul Economiei de la Sofia, prin care monopolul rus propunea o lege care să reglementeze construcția secțiunii bulgare a gazoductului South Stream. Modificarile legislative adoptate de parlamentarii puterii au făcut ca la construcția gazoductului sa nu poata avea acces terțe părți.

Der Spiegel arată că guvernul bulgar a ripostat la avertismentele Comisiei Europene legate de această legislație. În cele din urmă, a avut loc o întâlnire între comisarul UE pentru Energie, germanul Gunther Oettinger, si ministrul bulgar al Economiei, Dragomir Stoinev. ”Dacă Bulgaria va decide asupra unor modificări legislative, atunci noi vom răspunde și vom face pașii necesari pentru a garanta compatibilitatea cu regulile UE”, a spus Oettinger.

În ciuda sporirii influenței ruse, Martin Schulz, candidatul socialiștilor europeni la șefia Comisiei Europene, a participat la Sofia la un eveniment electoral al Partidului Socialist aflat la putere, mai arată articolul publicat de Der Spiegel, în care se mai spune că fostul cancelar german Gerhard Schroeder va sosi și el la Sofia, peste o săptămână, pentru a sprijini campania partidului aflat la putere.

Informatiile publicate de Der Spiegel, citând surse din intelligence-ul german vorbind despre conexiunile oligarhilor și fostilor turnători bulgari cu Rusia lui Putin, vin în contextul în care, la București, adjunctul Victoriei Nuland (asistentul secretarului de Stat SUA pentru Europa și Eurasia) spunea că: “Țările din această regiune, inclusiv România, Bulgaria, alte state din această parte a Europei să fie capabile să reziste oligarhilor, companiilor sau persoanelor bogate care pot folosi absenţa unor instituţii puternice fie pentru a cumpăra infrastructură vitală, sau instituţii media, sau politicieni pe care-i pot folosi pentru a influenţa, pentru a câştiga controlul asupra instituţiilor sau chiar a statului (…) țările care nu au un stat de drept puternic, care nu au o justiţie independentă, instituţii democratice puternice sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care Rusia le desfăşoară în Ucraina”.

• Digi24: În plin conflict ucrainean, Franţa vinde Rusiei două nave de război Mistral

Franţa vinde Federaţiei Ruse două nave de război Mistral, pentru care va încasa 1,2 miliarde de euro. Este un contract pe care Parisul vrea să îl onoreze, în ciuda tensiunilor mari dintre Occident şi Rusia. Franţa susţine că cele două nave, care ar urma să fie livrate la toamnă şi în 2015, nu fac parte din valul de sancţiuni anunţate de Uniunea Europeană împotriva Moscovei.

Se pare că este o schimbare de poziţie survenită în ultimele două luni pentru că, în martie, ministrul de Externe Laurent Fabius spunea că Franţa ia în considerare anularea contractului cu Rusia în cazul unui al treilea val de sancţiuni.

Acum, Parisul se apără şi spune că va livra Rusiei doar structura navelor, nu şi încărcătura cu armament. Americanii critică Parisul pentru decizia luată, pentru că văd în ea o lipsă de fermitate a Franţei faţă de sancţionarea Rusiei. E o formulă diplomată de a spune că, de fapt, Franţa îşi urmăreşte interesul indiferent de circumstanţe.

În replică, Parisul spune că Statelor Unite le vine uşor să dea lecţii atât timp cât nu sunt afectate de sancţiunile impuse de Rusia. Dacă nu ar livra navele, Franţa ar trebui să achite costul acestora. 

Uniunea Europeană a decis luni să extindă lista cu sancţiuni punctuale vizând Rusia, constatând că tensiunile din Ucraina nu s-au diminuat. 13 nume ale unor personalităţi ruse sau proruse au fost adăugate pe lista cu cele 48 de persoane deja vizate de interdicţii de călătorie şi blocarea averilor. Pe listă au fost introduse şi numele a două firme care au obţinut profit de pe urma anexării peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia.