RUSIA TINTESTE TRANSNISTRIA. Scenariile STRATFOR pentru ofensiva rusa (Video)/ MAREA NEAGRA: PLATFORMA INFRUNTARII RUSIA-NATO/ Varianta comoda pentru Kremlin in asasinarea lui BORIS NEMTOV/ Anexarea Crimeei: PUTIN SFIDEAZA

• Digi24: Scenariu Stratfor: Rusia ţinteşte Transnistria [pentru activarea videourilor de la digi24.ro trebuie sa apasati tasta F5 – n.C.Or ]
• Adevarul:

George Damian: Ruşii ar putea face joncţiunea cu Transnistria în mai puţin de o lună

Pentru realizarea joncţiunii cu forţele din Transnistria, Rusia ar trebui să lanseze o ofensivă care să implice până la 60.000 de militari şi să realizeze o înaintare de peste 600 de kilometri în mai puţin de o lună. Eventualitatea ca forţele ruse să reia ofensiva în Ucraina rămâne în atenţia agenţiei Stratfor, care a publicat o analiză în care evaluează posibilele direcţii de atac în următoarea perioadă.

Analiştii Stratfor au luat în considerare capacităţile militare ruse existente şi intenţiile politice ale Moscovei faţă de Ucraina pentru a evalua posibilele modalităţi de reluare a ofensivei pro-ruse. Exerciţiul teoretic al Stratfor are intenţia de a realiza o mai bună înţelegere a opţiunilor militare ruse în Ucraina şi modul în care ar putea evolua eforturile militare în eventualitatea în care va fi rupt acordul de încetare a focului.

O poziţie periculoasă

Stratfor apreciază că în acest moment poziţia militară a Rusiei în Ucraina este una dificilă şi a costat foarte mult faţă de câştigurile politice reduse care au fost obţinute.

”Bastionul strategic al Crimeei poate fi apărat ca o insulă, însă este în permanent supus pericolului izolării. Poziţia separatiştilor ucraineni şi a ruşilor care îi sprijină în estul Ucrainei reprezintă în esenţă un cap de pod extins care va avea nevoie de investiţii militare foarte mari pentru a fi menţinut şi nu a ajutat Moscova să îşi atingă scopul strategic de a obţine o graniţă uşor de apărat. Acest lucru ridică întrebarea dacă nu cumva Rusia va întreprinde acţiuni militare suplimentare în Ucraina pentru a-şi asigura interesele”,

se arată în analiza Stratfor. Pentru a răspunde la această întrebare, analiştii americani au examinat şase scenarii militare care ar putea fi luate în considerare de Rusia pentru a-şi rezolva problemele de securitate din Ucraina, scenarii care merg de la continuarea unor operaţii de hărţuire de mică amplitudine până la o invazie pe scară largă a Ucrainei până la fluviul Nipru. Scenariile Stratfor apreciază perioada de timp şi forţele necesare pentru ca Rusia să atingă anumite obiective, capacitatea de executare a acestor operaţiuni şi costurile implicate. În aceste scenarii se porneşte de la ipoteza că forţele ruse se vor confrunta exclusiv cu cele ucrainene, fără alte intervenţii externe.

Legătura directă cu Crimeea

În primul scenariu, analiştii Stratfor presupun că forţele ruse vor dori să realizeze o legătură terestră între Donbas şi Crimeea prin intermediul unui coridor terestru care să se oprească pe fluviul Nipru. În această situaţie liniile defensive se vor sprijini pe acest râu. Forţele ruse vor trebui să realizeze o înaintare de 400 de kilometri în cadrul unei regiuni cu o suprafaţă de 46,6 mii kilometri pătraţi, ceea ce va duce la crearea unei linii defensive lungi de aproximativ 450 de kilomteri şi va trebui controlată o populaţie de aproximativ 2 milioane de oameni.

Pentru ca această operaţiune să aibă succes va fi nevoie de o forţă ofensivă de 24-36.000 de militari, urmând ca atacul să dureze circa 14 zile. Pentru apărarea achiziţiilor teritoriale ar urma să fie nevoie de menţinerea unei forţe de 40 – 55.000 de militari în regiune. De asemenea, ar trebui să fie luată în considerare şi eventualitatea unei mişcări de insugenţă, de vreme ce populaţia este mai puţin pro-rusă în afara regiunii Donbas.

Joncţiunea cu Transnistria

Stratfor prezintă şi varianta în care Rusia va încerca să ocupe întreaga zonă costieră din sudul Ucrainei şi să realizeze joncţiunea cu forţele din regiunea transnistreană. În spatele unei astfel de operaţiuni s-ar afla ideea de a tăia accesul Kievului către Marea Neagră.

Conform evaluărilor Stratfor, pentru ca forţele ruse să ocupe întregul litoral ucrainean ar fi nevoie de o forţă de atac formată din 40.000 – 60.000 de militari care vor trebui să realizeze o înaintare de 645 de kilomteri pentru a ocupa peste 100.000 de kilometri pătraţi în 23 până la 28 de zile. Pentru a menţine această achiziţie teritorială ar fi nevoie de o forţă defensivă de 80.000 până la 112.000 de militari. În paralel, ar fi creată o poziţie dificil de menţinut deoarece legătura dintre trupe va trebui făcută peste fluviul Nipru. În plus, populaţia car ar trebui să accepte această ocupaţie va fi de aproximativ 6 milioane de oameni, ceea ce ar creşte şansele izbucnirii unor mişcări de insurgenţă.

Analiştii Stratfor apreciază că aceste două scenarii implică apariţia unor poziţii militare extrem de vulnerabile: ”Poziţiile extinse peste zone de câmpie – mai ales despărţite de un fluviu – sunt greu de menţinut, dacă nu imposibil atunci când ar fi vorba de un atac concentrat al unei forţe militare moderne. Liniile de aprovizionare ar fi extrem de lungi”.

Frontiera pe Nipru

Un al treilea scenariu luat în considerare de Stratfor este cel în care forţele ruse ar încerca să ocupe întreg teritoriul ucrainean aflat la est de fluviul Nipru, urmând ca acest curs de apă să fie folosit drept linie defensivă. Din punctul de vedere al apărării teritoriului cucerit, acest scenariu pare a fi cel mai logic: fluviul Nipru are puţine puncte de traversare şi puţine zone unde pot fi realizate treceri tactice, ceea ce înseamnă că forţele defensive se pot concentra doar asupra acestor puncte. Însă şi acest scenariu are punctele sale slabe:

”O astfel de operaţiune ar reprezenta o implicare militară masivă.

Zona avută în vedere are o suprafaţă de 222 de mii de kilometri pătraţi, pentru apărare fiind nevoie de 90.000 – 135.000 de militari, iar distanţa ce va trebui acoperită de o eventuală ofensivă va fi de 400 de kilomteri. Regiunea, cu o populaţie de 13 milioane de oameni ar avea nevoie de forţă masivă de combatere a mişcărilor de insurgenţă. Forţele terestre ale Rusiei sunt în jur de 280.000 de militari, ceea ce înseamnă că o astfel de ofensivă ar implica o mare parte din toate trupele ruse”.

Ocuparea teritoriului ucrainean din stânga Niprului ar dura maxim două săptămâni, deoarece forţele ruse ar putea avansa pe mai multe direcţii de atac. Pe de altă parte, ”această operaţiune ar necesita o mobilizare vastă şi o retrasare a sarcinilor pentru forţele militare ruse, ceea ce ar face ca intenţiile Moscovei să fie detectabile şi să alarmeze din timp Europa şi Statele Unite”.

Variaţiuni pe aceeaşi temă

Ultimele două scenarii luate în considerare de Stratfor iau în considerare implicarea unor forţe reduse. O variantă de acţiune ar putea lua în considerare extinderea dominaţiei forţelor rebele spre sudul ori spre nordul actualelor regiuni ieşite de sub controlul Kievului, însă o astfel de evoluţie ar aduce o contribuţie minimă la intenţiile strategice ale Moscovei. Ultimul scenariu prezentat de Stratfor presupune o serie de operaţiuni de hărţuire de-a lungul întregii graniţe ruso-ucrainene, ceea ce va duce la o blocare a armatei Ucrainei în afara actualei zone de contact din Donbas.

Rusia vede exerciţiile NATO din Marea Neagră ca o provocare şi ameninţă că va lua contramăsuri

Manevrele NATO organizate în Marea Neagră sunt „o provocare“,  consideră Rusia, avertizând că va lua „contramăsurile necesare“, în contextul manevrelor la care participă nave din mai multe ţări, inclusiv din România.

Grafic: adevarul.ro

„Rusia va lua contramăsurile necesare ca reacţie la suplimentarea prezenţei militare NATO în Marea Neagră”, a declarat Aleksandr Gruşko, ambasadorul rus la Alianţa Nord-Atlantică, citat de Russia Today.

“Aceste exerciţii sunt un semnal alarmant, o provocare care este departe de a garanta stabilitatea şi a încuraja procesul de pace în Ucraina”, a afirmat, la rândul său, Aleksandr Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe.  

Alianţa Nord-Atlantică a iniţiat marţi manevre navale de rutină în Marea Neagră. La exerciţiu participă crucişătorul american USS Vicksburg, patru fregate – NCSM Fredericton (Canada), TCG Turgutreis (Turcia), ROS Regina Maria (România), ITS Aliseo (Italia) – nava de alimentare germană FGS Spessart şi un submarin turc.

„NATO trimite în mod regulat nave în Marea Neagră pentru exerciţii. Această desfăşurare programată, având în vedere agresivitatea continuă a Rusiei, poartă un mesaj suplimentar de natură să-i liniştească pe aliaţii din regiune”, a declarat un oficial al NATO, citat de agenţia de ştiri Reuters.

Mai multe nave de luptă şi avioane ale forţelor ruse au fost observate duminică noapte în Marea Neagră, cu câteva ore înainte de demararea unor ample exerciţii militare NATO, la care participă SUA, România, Bulgaria şi Turcia.

Marea Neagră: ruşii trimit nave de război şi avioane de luptă înainte de exerciţiile NATO la care participă şi România

Mai multe nave de luptă şi avioane ale forţelor ruse au fost observate duminică noapte în Marea Neagră, cu câteva ore înainte de demararea unor ample exerciţii militare NATO, la care participă SUA, România, Bulgaria şi Turcia.

„Ei au planurile lor, noi le vedem pe ale noastre”, a declarat contraamiralul american Brad Williamson, care conduce flotila americană mobilizată în Marea Neagră, citat de agenţia de ştiri DPA. Vasele americane sunt staţionate în prezent în portul bulgar Varna.

Crucişătorul american USS Vicksburg şi alte cinci nave NATO au intrat joi în Marea Neagră. Luni, acestea vor participa  la exerciţii militare cu nave care aparţin forţelor marine române, bulgare şi turce. Crucişătorul USS Vicksburg este purtător de rachete. Aceste manevre au fost planificate de la sfârşitul anului trecut, au subliniat reprezentanţii armatei americane.

„NATO trimite în mod regulat nave în Marea Neagră pentru exerciţii. Această desfăşurare programată, având în vedere agresivitatea continuă a Rusiei, poartă un mesaj suplimentar de natură să-i liniştească pe aliaţii din regiune”, a declarat un oficial al NATO, citat de agenţia de ştiri Reuters.
>Navele NATO au intrat în Marea Neagră în aceeaşi zi în care Federaţia Rusă a anunţat că va demara exerciţii militare în zonele de frontieră în care are dispute teritoriale, printre care Caucazul de Sud şi de Nord, Abhazia, Oseţia de Sud, Armenia şi Crimeea. În total, 2.000 de soldaţi ruşi vor participa la aceste manevre.

Recent, trimisul Moscovei la NATO s-a arătat îngrijorat de planurile NATO de a-şi consolida capacităţile militare pe flancul estic, în special în ceea ce priveşte planurile privind România şi Polonia. „Nu am primit un răspuns la propunerile noastre de a dezvolta în comun definiţia termenului ‘forţe de luptă semnificative la timpul potrivit. În aceste condiţii, vom evalua independent dezvoltarea capacităţii militare a NATO în Est, cât de amplă va fi aceasta şi dacă afectează securitatea noastră naţională”, a declarat Aleksandr Gruşko, citat de agenţia rusă de ştiri Sputnik. 

„Nu avem nicio îndoială că amplasarea de baze antirachetă în Polonia şi România poate afecta serios securitatea militară şi că nu este îndreptată spre crearea unei Europe stabile, paşnice şi unite”, a adăugat oficialul rus.

„Înregistrăm o rotaţie continuă a forţelor americane şi aliate în regiunea baltică şi în Polonia, precum şi expansiunea patrulelor aeriene asupra ţărilor baltice, consolidarea structurilor de comandă şi control în Europa Centrală şi de Est, crearea infrastructurii antirachetă”, a declarat Gruşko într-un interviu acordat RIA Novosti.

„Infrastructura militară din ţările din Europa Centrală şi de Est este modernizată serios, incluzând prelungirea pistelor, construirea unor facilităţi adiţionale de stocare şi alte activităţi”, a mai spus trimisul rus la NATO.

„În consecinţă, se creează o nouă configuraţie a capacităţilor şi a forţelor militare, iar noi trebuie să luăm în considerare acest lucru în propria noastră strategie militară”, a mai spus Gruşko.
Actul fondator prin care Rusia şi-a stabilit relaţiile cu NATO „rămâne unul dintre acordurile fundamentale care derivă din înţelegerea faptului că securitatea poate fi sporită numai prin cooperare”, a spus Gruşko, adăugând că acesta „conţine principiile fondatoare ale relaţiilor NATO-Rusia, inclusiv principiul că securitatea în comunitatea euroatlantică este indivizibilă”.

„Documentul conţine importante principii conform cărora Alianţa nu îşi va menţine securitatea prin desfăşurarea adiţională permanentă de forţe de luptă semnificative. De asemenea, conţine prezumţia că NATO nu are planuri de a desfăşura arme nucleare în noi state membre. În final, menţionează că Rusia şi NATO nu se consideră duşmane şi nu intenţionează să-şi submineze securitatea una alteia”, a mai spus trimisul Rusiei la NATO.

La începutul lunii februarie, NATO a prezentat un plan pentru a spori capacitatea militară a membrilor NATO din Europa de Est, ca răspuns la criza din Ucraina. Acesta va fi cel mai amplu program de întărire a capacităţii colective de apărare a blocului de la încheierea Războiului Rece.

Una dintre principalele măsuri anunţate a fost înfiinţarea unui comandament pentru răspuns rapid în caz de agresiune, care va număra până la 5.000 de soldaţi.

NATO se confruntă cu „schimbări fundamentale” ale mediului securităţii, a subliniat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei. „Facem asta ca răspuns la acţiunile agresive pe care le-am văzut din partea Rusiei, care violează legislaţia internaţională”, a adăugat acesta joi dimineaţă, înainte ca reuniunea de la Bruxelles să înceapă.

Oficialii NATO au prezentat totodată şi planuri de înfiinţare a mici centre de comandă în Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, România şi Bulgaria.

• Digi24: Emil Hurezeanu: „Marea Neagră arată ca locul virtual al unor mari conflicte”

Moscova va cuceri tot sudul Ucrainei pentru a ajunge la regiunea separatistă Transnistria. Este unul dintre scenariile posibile despre care vorbesc analiştii Stratfor. Ruşii ar vrea, astfel, să taie accesul Ucrainei la Marea Neagră şi să creeze o punte terestră între forţele militare ruse de pe teritoriul separatist al Republicii Moldova şi Crimeea. „Avansul Rusiei la Marea Neagră presupune o restrângere a Occidentului”, susține jurnalistul Emil Hurezeanu.

„Problema este că ieri când am văzut că Marea Neagră se transformă într-o platformă… arată acum, de câteva zile, ca locul virtual al unor mari transformări sau al unor mari conflicte. Acolo sunt în aceste zile, concentrat, în mod reprezentativ, exponențial, efectiv, trupele, militarii, forțele conflictului actual, care s-ar putea transforma dintr-un conflict local într-un conflict general. Probabil niciodată nu vom asista la un conflict convențional de tipul războaielor mondiale. E acest război asimetric, nonlinear. Iar acest război nonlinear poate să ducă foarte departe. Aici sunt trupe turcești, bulgărești, germane, românești, ucrainene. Sunt fregate, sunt bombardiere rusești care au luat în vizor aceste desfășurări. Rușii au trupe desfășurate și în mai multe baze și zone pe care le includ pe harta lor proprie: Georgia, Armenia, ca să nu mai vorbim de sudul Ucrainei. Merg rușii mai departe? Vor să ajungă la Odessa, vor să treacă de Transnistria. Am văzut că Moldova este teritoriul pe care mai mulți analiști îl numesc ca ținta unei viitoare posibile etape de agresiune a Rusiei, pornind tocmai de la marile averi ale acestei perioade din Marea Neagră. Destul de mulți istorici susțin că totul a început în Marea Neagră și tot aici s-a și sfârșit. Aici s-a întâmplat totul. Aici e înmormântat și Ahile. E una dintre platformele magice. Avansul Rusiei la Marea Neagră presupune o restrângere a Occidentului”, a declarat la Digi24 jurnalistul Emil Hurezeanu.

• Hotnews:

Jean-Claude Juncker: UE trebuie sa aiba propria armata

Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a indemnat duminica la crearea unei armate europene, avand in vedere mai ales relatiile din ce in ce mai tensionate cu Rusia pe tema crizei din Ucraina, transmite AFP.

O asemenea forta i-ar permite Uniunii Europene atat sa faca fata noilor amenintari de la frontierele sale, cat si sa apere “valorile” UE, a declarat Juncker intr-un interviu publicat duminica de ziarul german Welt am Sonntag.

“Nu vom crea o armata europeana pentru a o utiliza imediat. Insa o armata comuna a tuturor europenilor va da de inteles Rusiei ca vorbim serios cand este vorba de apararea valorilor Uniunii Europene”, a explicat el.

O forta comuna a celor 28 de state membre UE va permite de asemenea rationalizarea cheltuielilor militare si favorizarea integrarii militare a acestor tari, a aratat presedintele CE.

“O asemenea armata ne va ajuta sa punem la punct o politica externa si de securitate comuna”, a adaugat el, subliniind ca nu se intentioneaza diminuarea rolului NATO.

“Imaginea Europei a suferit in mod dramatic. In termeni de politica externa, se pare ca nu suntem luati cu adevarat in serios”, a mai spus Juncker.

Aceasta propunere risca sa nu fie pe gustul celor care se opun unei mai mari integrari europene, incepand cu Marea Britanie, insa a gasit deja ceva sustinere in Germania.

Ministrul german al Apararii, Ursula von der Leyen, a declarat luna trecuta ca este sigura ca, “poate nu copiii ei, dar in orice caz nepotii ei vor cunoaste Statele Unite ale Europei”, cu propria lor armata.

Welt am Sonntag il cita de asemenea duminica pe seful Comisiei parlamentare germane pentru politica externa, Norbert Roettgen, acesta afirmand ca ideea unei armate a UE este “o viziune europeana careia i-a sosit vremea”.

Justitia rusa a decis arestarea a cinci suspecti in cazul asasinarii lui Boris Nemtsov/ Zaur Dadaev, suspect cecen care si-ar fi recunoscut implicarea in asasinat – musulman devotat, socat de caricaturile din revista Charlie Hebdo

Comitetul de Ancheta din Rusia a depus la instanta cereri de arestare pentru cinci persoane suspectate ca au fost implicate in asasinarea politicianului de opozitie Boris Nemtsov, anunta agentia rusa Interfax. Instanta a decis arestarea tuturor celor cinci suspecti. Potrivit judecatorului, unul dintre suspecti, Zaur Dadaev, a recunoscut implicarea in asasinat atunci cand a fost interogat de anchetatori. Zaur Dadaev, suspectul cecen in cazul asasinatului lui Boris Nemtov, este un barbat “extrem de credinios” care a fost socat de caricaturile din revista Charlie Hebdo cu Profetul Mohammed, a declarat duminica liderul cecen Ramzan Kadirov, potrivit Reuters.

“Comitetul de Ancheta cere in instanta arestarea a cinci suspecti in legatura cu uciderea lui Boris Nemtsov. Ancheta continua”, a scris duminica pe Twitter purtatorul de cuvant al Comitetului, Vladimir Markin.

Potrivit lui Markin, cei retinuti sunt suspectati atat de organizarea cat si de savarsirea crimei. El a mai spus ca anchetatorii continua sa caute persoane ce ar avea legaturi cu asasinatul.

Lider cecen: Zaur Dadaev, suspect in cazul asasinatului lui Boris Nemtov, este un musulman devotat, socat de caricaturile Charlie Hebdo

Zaur Dadaev, suspectul cecen in cazul asasinatului lui Boris Nemtov, este un barbat “extrem de credinios” care a fost socat de caricaturile din revista Charlie Hebdo cu Profetul Mohammed, a declarat duminica liderul cecen Ramzan Kadirov, potrivit Reuters.

Anchetatorii rusi au precizat saptamana trecuta ca analizeaza posibilitatea ca militantii islamisti sa il fi impuscat mortal pe Nemtov, un liberal, pentru ca acesta a aparat caricaturile din revista franceza de satira Charlie Hebdo.

“Toti cei care il cunosc pe Zaur Dadaev confirma ca este extrem de credincios si ca a fost, ca toti musulmanii, socat de activitatile revistei Charlie si de comentariile venite in sprijinul publicarii acelor caricaturi”, a scris Kadirov pe contul sau de Instagram.

Kadirov a confirmat de asemenea ca Dadaev, unul dintre cei cinci suspecti retinuti pentru asasinatul din 27 februarie al lui Nemtov, fusese embru al politiei cecene si fusese decorat pentru curaj.

Instanta a decis arestarea tuturor celor cinci suspecti

Un tribunal din Moscova a decis ca toti cei cinci suspecti in cazul asasinarii lui Boris Nemtsov sa fie mentinuti in arest, informeaza Reuters. Potrivit judecatorului, unul dintre suspecti, Zaur Dadaiev, a recunoscut implicarea in asasinat atunci cand a fost interogat de anchetatori.

Judecatoarea Natalia Mushnikova a declarat ca “implicarea lui Dadaiev in comiterea acestei crime este confirmata, pe langa propria marturie, de totalitatea probelor adunate in acest caz”.

In afara de Dadaiev, justitia rusa a mai arestat doi frati, Anzor si Shagid Gubashev, precum si alti doi barbati, Ramzan Bakhayev si Tamerlan Eskerkhanov.

Doi dintre ei, Dadaiev si Anzor Gubashev, au fost inculpati pentru implicare in asasinat, in timp ce ceilalti trei sunt considerati suspecti.

Un barbat suspectat de implicare in asasinarea lui Boris Nemtsov s-a sinucis cand politia a venit sa-l aresteze

Un barbat suspectat de implicare in asasinarea opozantului rus Boris Nemtsov s-a sinucis in momentul in care politia a venit sa-l aresteze, aruncandu-se in aer cu o grenada, relateaza duminica agentia rusa Interfax, citata de Novinite.com.

Potrivit agentiei ruse, incidentul s-a petrecut sambata seara, in Groznii, capitala republicii ruse Cecenia.

Interfax relateaza, citand surse din politie, ca barbatul a aruncat cu o grenada inspre politistii care au venit sa-l aresteze, ca mai apoi sa se arunce in aer cu o a doua grenada.

Informatia nu a fost confirmata oficial de politia rusa, precizeaza Novinite. […]/ integral pe hotnews.ro

VIDEO Vladimir Putin dezvaluie cum a decis anexarea Crimeii, dupa o sedinta cu sefii serviciilor secrete care a durat toata noaptea

Presedintele rus a dezvaluit ca a planuit anexarea Crimeii cu patru zile inainte ca oameni inarmati sa isi faca aparitia in regiune, scrie BBC.

Crimeea a fost anexata formal in 18 martie. Rusia a negat ca a instigat la revolte impotriva Ucrainei, dar, intr-un documentar care urmeaza sa fie publicat in curand, Putin spune ca a ordonat inceperea demersurilor pentru “a aduce Crimeea inapoi la Rusia” dupa o sedinta care a durat o noapte intreaga, in februarie 2014.

Sedinta a fost convocata pentru a planifica salvarea presedintelui destituit al Ucrainei, Viktor Ianukovici. Afirmatiile apar intr-un promo al unui documentar realizat de televiziunea publica ruseasca si a carui data de difuzare nu a fost confirmata inca.

Putin povesteste despre o sedinta convocata in noaptea de 22 spre 23 februarie la care au mai participat sefii serviciilor secrete si ministrul Apararii.

“Am invitat sefii serviciilor speciale si ministerul Apararii la Kremlin si le-am trasat sarcina de a salva viata presedintelui Ucrainei (Viktor Ianukovici) care ar fi fost pur si simplu lichidat”, declara Putin.

“Am terminat la circa 7 dimineata. Cand plecam, le-am spus colegilor: ‘Suntem nevoiti sa incepem lucrul pentru a aduce Crimeea inapoi la Rusia'”.

Patru zile mai tarziu, barbati inarmati preluau controlul asupra parlamentului si local si a cladirilor guvernamentale din Crimeea, pe care au inaltat steagul Rusiei.

Acestia nu aveau niciun insemn militar si au devenit cunoscuti ca “omuletii verzi”.

Un referendum pentru independenta Crimeii a fost organizat in 16 martie iar doua zile mai tarziu Vladimir Putin a semnat legea privind anexarea peninsulei de catre Rusia.

Operatiunea de anexare a Crimeii a fost tinuta secreta o perioada de timp, perioada in care Rusia a negat orice implicare, desi Putin a recunoscut ulterior ca a trimis trupe in peninsula, pentru a proteja “fortele de auto-aparare”.

Detaliile legate de modul in care Ianukovici a parasit Ucraina raman neclare si in prezent.

Documentarul, pe care televiziunea ruseasca de stat afirma ca il va difuza in curand, a fost realizat de Andrei Kondrashov, fost ziarist la televiziunea ruseasca de stiri Rossiya-1.

• Digi24: Emil Hurezeanu, despre „spovedania” lui Vladimir Putin: „Continuă ofensiva care vizează fragilizarea coerenței Uniunii Europene” 

Preşedintele rus Vladimir Putin a vorbit în premieră despre întrunirea secretă în care s-a stabilit anexarea peninsulei Crimeea. Relatarea a fost făcută în cadrul unui documentar numit „Drumul spre casă”. Jurnalistul Emil Hurezeanu a vorbit despre așa-zisa spovedanie a lui Vladimir Putin, calificându-l drept un „partener periculos”.

Jurnalistul Emil Hurezeanu a comentat dezvăluirile președintelui rus Vladimir Putin făcute în cadrul documentarului „Drumul spre casă”.

Acesta a spus că ceea ce trebuie reținut este faptul că liderul de la Kremlin spune lucruri diferite în legătură cu același subiect, chiar și în legătură cu anexarea Crimeei.

„Asta spune ceva foarte trist și foarte amenințător despre felul cum acest om își respectă angajamentele și despre felul cum acest om înțelege cuvântul dat, negocierile. Cum te poți baza pe un astfel de partener? Cât de periculos devine un astfel de partener, în poziția lui, cu puterea lui care relativizează în felul acesta foarte cinic și cu sânge rece probleme incredibil de periculoase și de complicate și pentru țara lui, și pentru vecini, și pentru relațiile cu lumea întreagă? Nu știu în ce măsură Putin lămurește ce s-a întâmplat în urmă cu un an între Rusia și Crimeea sau Ucraina, dar în orice caz anunță deja o nouă perioadă sau un curs similar de acum înainte în care felul cum negociază, cum promite, trebuie pus sub semnul îndoielii”, a spus jurnalistul Emil Hurezeanu, care a subliniat că singurul lucru care trebuie reținut din discursul președintelui este că a fost instalat armament greu la fața locului.

„Ca să evităm prea multe cuvinte: avem armament greu la fața locului! Continuă ofensiva care vizează fragilizarea coerenței Uniunii Europene pe plan strategic și desprinderea verigilor celor mai slabe în interiorul acestui ansamblu”, a declarat Emil Hurezeanu. 

Liderul de la Kremlin a povestit că discuţia din februarie 2014 a avut ca scop iniţial crearea unui plan pentru salvarea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, care fusese nevoit să fugă din cauza protestelor de stradă.

La patru zile după acest moment, soldaţii – care nu purtau însemnele uniformei ruse – au preluat controlul Parlamentului din Crimeea. Peninsula a fost anexată formal la 18 martie 2014, o acţiune nerecunoscută internaţional şi pentru care Rusia încă îndură sancţiuni economice din partea Uniunii Europene şi a Statelor Unite.

• Hotnews: Kievul acuza un atac cu mortiere si tancuri asupra portului strategic Mariupol / Cucerirea orasului ar permite Rusiei un pod terestru spre Crimeea

Armata ucraineana a denuntat luni un atac rebel cu “tancuri si mortiere” asupra pozitiilor sale din apropierea portului strategic Mariupol, la sud de linia frontului in estul rebel al Ucrainei.

Atacul a vizat satul Shirokine, 10 km est Mariupol, ultimul mare oras aflat sub controlul Kievul in zona de conflict. Cucerirea acestui port ar fi o etapa cheie in crearea unui pod terestru intre Rusia si peninsula ucraineana Crimeea, anexata in urma cu un an de Moscova.

“Folosind mortiere de 120 mm, tancuri si unitati de infanterie, rebelii incearca sa alunge unitatile noastre din Shirokine”, a precizat armata ucraineana, intr-un comunicat in care denunta “incalcarea grosiera” a acordurilor de pace semnate in 12 februarie la Minsk.

Un oficial ucrainean militar din regiune a confirmat ca rebelii au folosit mortiere pe care “ar fi trebuit sa le retraga de pe linia frontului” si a vorbit despre interventia “unui tanc”.

Kievul afirma ca patru militari ai sai au fost raniti. “Militarii nostri raman pe pozitii si resping atacurile dusmanului“, potrivit sursei citate.