RAZBOIUL SANCTIUNILOR. Rusia ameninta Washingtonul cu un “RASPUNS DUREROS”/ Biden asigura (doar?) CEHIA si UNGARIA de sprijinul NATO. România – potential abandonata de “aliati”?/ Violente la Donetk si Harkov, PRIMARUL HARKOVULUI GRAV RANIT (video)/ Moldovenii – nu prea entuziasmati de RIDICAREA VIZELOR/ Continua propaganda ruseasca ostila fata de noi

28-04-2014 12 minute Sublinieri

 Romania – printre tarile UE care NU s-au pronuntat in privinta SANCTIUNILOR

update comentariu: Romania in Complexul Euro-Atlantic: control social si economic maximal, securitate geopolitica minimala

europa-sanctiuniCaptura Le Monde: Harta tarilor in functie de pozitia fata de gravitatea sanctiunilor aplicate Rusiei. Cu rosu sunt tarile reticente, cu portocaliu tarile reticente din ratiuni economice, cu galben, cele care nu s-au pronuntat, cu verde deschis, cele favorabile sanctiunilor in cazul unei invazii, cu verde tarile favorabile si cu verde inchis, tarile favorabile din ratiuni de securitate aplicarii de sanctiuni

  • Mediafax:

CRIZA DIN UCRAINA: SUA sancţionează şapte oficiali ruşi şi 17 firme. Rusia anunţă măsuri simetrice: “Răspunsul va fi dureros pentru Washington”. UE va adopta şi ea noi sancţiuni contra Rusiei

Statele Unite au decis luni să impună sancţiuni unui număr de şapte oficiali ruşi şi 17 firme apropiate preşedintelui rus Vladimir Putin, ca represalii faţă de ceea ce Washingtonul a catalogat drept “acţiuni de provocare” în Ucraina. Rusia avertizează că va răspunde noilor sancţiuni impuse de Statele Unite. Un acord a fost obţinut luni la UE pentru adăugarea a încă 15 nume pe lista europeană cu sancţiuni, în contextul crizei ucrainene, transmite AFP.

Washingtonul va revizui, de asemenea, condiţiile autorizării exporturilor în Rusia a anumitor echipamente high-tech care ar putea să aibă o utilizare militară, a anunţat Casa Albă într-un comunicat publicat la Manila, unde preşedintele Barack Obama se află într-o vizită oficială.

“Statele Unite au decis noi acţiuni, astăzi (luni), ca răspuns la continuarea intervenţiei ilegale a Rusiei în Ucraina şi la acţiunile sale de provocare care subminează democraţia” în ţară şi “ameninţă pacea, securitatea, stabilitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială” a Ucrainei, a declarat Jay Carney, un purtător de cuvânt al Casei Albe, citat într-un comunicat.

Carney a declarat că Rusia nu a făcut nimic pentru a respecta prevederile Acordului privind Ucraina încheiat la Geneva cu Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite, un compromis menit să oprească acţiunile întreprinse de separatişti proruşi în estul ucrainean.

“Implicarea Rusiei, în ultima perioadă, în violenţele din estul Ucrainei, este incontestabilă”, a adăugat el.

Sancţiunile, care-l vizează pe directorul gigantului petrolier Rosneft, Igor Secin, intervin în urma unor măsuri adoptate recent împotriva altor oficiali din anturajul politic şi financiar al lui Vladimir Putin. Ele nu vizează, însă, în mod specific, sectoarele minier şi energetic.

Casa Albă a anunţat că asemenea sancţiuni sunt posibile, în continuare, dar că vor fi declanşate doar dacă Rusia invadează efectiv Ucraina.

Un oficial de rang înalt din cadrul Administraţiei americane a subliniat, sub protecţia anonimatului, că noile sancţiuni vor fi mobilizate în coordonare cu măsurile de aceeaşi natură ale UE. El a dat asigurări că sancţiunile deja impuse au “efecte” asupra economiei ruse.

Secretarul american al Trezoreriei Jacob Lew a afirmat, în acelaşi sens, că previziunile cu privire la creşterea economică a Rusiei au “scăzut clar, scurgerea de capitaluri s-a accelerat, iar creşterea costurilor împrumuturilor arată diminuarea încrederii în perspectivele pieţei” ruse.

Lew a avertizat, citat într-un comunicat, că “măsurile periculoase şi incendiare împotriva Ucrainei sunt ilegale şi ilegitime”.

Între firmele sancţionate se află Avia Group Limited, băncile Severny Morsoy, InvestCapital, SMP şi Sobin, dar şi Transoil, Volga Resources Group şi Zest Leasing.

În afară de Secin, un colaborator foarte apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, între persoanele sancţionate de către Statele Unite se află şi Serghei Şemezov, conducătorul holdingului public Rostec, care întreţine relaţii cu preşedintele rus încă din anii ’80.

Sunt vizaţi, de asemenea, Viaceslav Volodin, adjunctul şefului Administraşiei prezidenţiale ruse, Aleksei Puşkov, şeful Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus) şi vicepremierul Dmitri Kozak.

La rândul său, Departamentul american al Comerţului a anunţat o înăsprire a resctricţiilor impuse exportului de echipamente de înaltă tehnologie către Rusia, care contribuie sau pot contribui la capacităţile militare ale Moscovei. În această perspectivă, 13 firme au fost plasate sub supraveghere, între care Stroytransgaz Holding, cu sediul în Cipru, şi Volga Group, cu sediul la Luxemburg şi în Rusia.

Acord UE pentru introducerea a încă 15 nume pe lista cu sancţiuni impuse Rusiei

Un acord a fost obţinut luni la UE pentru adăugarea a încă 15 nume pe lista europeană cu sancţiuni, în contextul crizei ucrainene, transmite AFP.

Rusia intenţionează să adopte măsuri simetrice după noile sancţiuni impuse de Statele Unite

Rusia avertizează că va răspunde noilor sancţiuni impuse de Statele Unite, conform adjunctului ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, citat de AFP.

“Sigur că vom răspunde”, a declarat Riabkov.

“Suntem siguri că acest răspuns va avea un caracter dureros pentru Washington”, a atras atenţia oficialul rus.

Riabkov nu a oferit detalii despre reacţia Rusiei, afirmând doar că Moscova dispune de “o gamă largă de opţiuni”.

“Fiecare cuvânt folosit de purtătorul de cuvânt al Casei Albe confirmă că Statele Unite au pierdut în totalitate simţul realităţii şi că duc lucrurile spre agravarea crizei”, a declarat Serghei Riabkov.

Nota noastra:

Interesant este faptul ca Romania, cf. Digi24, ar fi avut o pozitie “moderata” (a tarilor care nu si-au exprimat optiunea cu privire la un asa-zis nivel 3 al sanctiunilor, alaturi de Tarile de Jos) intre tarile europene in ceea ce priveste impunerea sanctiunilor economice Rusiei. Fostul ministru de externe si diplomat Mircea Geoana, prezent in studiul Digi24, justifica aceasta atitudine prin “vulnerabilitatea strategica” a tarii noastre si prin necesitatea de a evita provocarea “Ursului”. Adica nu din ratiuni economice (asa cum au alte tari, ca Austria, Cipru, Grecia, Cehia, Ungaria), ci pur geopolitice. In schimb, E. Hurezeanu, la aceeasi televiziune, punea pozitia actuala a Romaniei pe seama conflictului dintre presedintele Basescu si actualul ministru de externe, Titus Corlatean. Un alt motiv care s-ar  mai putea “ghici” ar fi ca lipseste un punct de vedere comun european, si atunci, probabil, fiecare tara se pozitioneaza in functie de interesele si riscurile sale. Daca optiunea Romaniei nu e strict conjuncturala si daca nu se bazeaza pe ratiuni politicianiste meschine (conflict intre actori interni), atunci ar reprezenta, indirect, o prima si partiala recunoastere oficiala din partea Romaniei a adevaratelor riscuri care ne definesc situatia in conflictul actual.

Totodata, este a doua oara cand se dau asigurari explicite de protectie tarilor din zona – acum … Cehia si Ungaria lui Orban (care nu are deloc un rol curat in aceste imprejurari!, avand o apropiere fatisa de Rusia si care, ca si Cehia, s-a OPUS sanctiunilor aplicate Rusiei) – legate de suportul NATO, prin invocarea art. 5. O facuse anterior insusi seful NATO, acum vicele american J. Biden (care a avut vizite, recent, si in Polonia).

Totusi, devine deja stranie OMITEREA Romaniei din aceste turnee si declaratii la nivel inalt care au acoperit intreaga regiune… mai putin pe noi. Oricat s-ar reveni cu declaratii de completare, prima impresie este ca SUA (NATO) are un interes evident si asumat la nivelul cel mai substantial in tarile baltice, Polonia, Cehia si Ungaria… si cam atat. Desi nici Cehia si nici Ungaria nu sunt la fel de vulnerabile si expuse ca Romania! 

In aceste conditii, siguranta de sine a demagogilor autohtoni – politicieni sau/si “purtatori de mesaj” – cand invoca statutul nostru de tara NATO perfect acoperita in fata oricarei agresiuni militare – ar fi comica, daca nu ar fi vorba despre ceva tragic. Sau, mai stii, poate se bazeaza pe o vizita a lui Biden in viitorul apropiat (sa nu ramana insa ca in piesa suprarealista Asteptandu-l pe Godot sau ca asteptarea istorica a americanilor de catre stramosii nostri, dupa ocupatia bolsevica). Si nu mai este atunci de mirare ca prolifereaza teorii despre potentialul statut de teritoriu dispensabil al NATO, de “ciuca a batailor” sau “fraier” de sacrificat, in cazul in care cei mari decid sa treaca, in confruntare, la faza pe pumni. Prezenta unui astfel de “tap ispasitor” poate sa fie foarte economicoasa si profitabila tuturor partilor, functionand ca un debuseu al tensiunilor.

UPDATE:

De fapt, comportamentul SUA nu face decat sa repete un pattern al raportarii complexului euro-atlantic la spatiul Europei Centrale, de Rasarit si de Sud-Est. In mod constant, SUA si UE au privilegiat relatiile cu tarile baltice, Polonia, Ungaria si Cehia, indiferent de rolul, resursele si istoria recenta ale acestor tari. Asa se explica de ce au intrat mai devreme in NATO si in UE, de ce au beneficiat de conditii mult mai relaxate si de ce sunt masurate cu un alt standard decat cele din Europa de Sud-Est, cum suntem noi si bulgarii (contributiile aduse de istoricul american Larry Watts sunt deosebit de utile in acest sens).

Surpriza este ca acest pattern nu doar ca nu e atenuat, ci chiar intarit in aceasta situatie de criza care, in mod vadit, NU are legatura imediata cu tarile baltice si cu centrul Europei. Cand Rusia da cu pumnul in masa pentru Estul Ucrainei si pentru tarmul Marii Negre, pentru gurile Dunarii, SUA face vizite intr-un ritm frenetic… in Polonia si Europa Centrala, desi NOI, Romania, suntem la gurile Dunarii si la tarmul Marii Negre.

Disproportia este vadita, disonanta intre discursurile triumfaliste ale elitelor noastre politice si mesajul politicii reale… se intelege de la sine, deja.

Definitia situatiei noastre poate fi rezumata astfel: control social si economic maximal, securitate geopolitica minimala.

SUA sunt dispuse sa “investeasca” operational in tara noastra si in regiune, adica in “soft power”, in “independenta justitiei”, dar nu va investi “hard power” (capabilitati militare), destinata, cu prioritate si insotita de garantii ferme, tarilor baltice si Europei Centrale.


CRIZA DIN UCRAINA: Insurgenţi proruşi au preluat controlul primăriei din Kostiantinivka. Primarul prorus al oraşului Harkov a fost grav rănit – LIVE TEXT

Insurgenţi înarmaţi proruşi au preluat controlul, luni dimineaţa, asupra primăriei din Kostiantinivka, un oraş cu 80.000 de locuitori din estul Ucrainei, a constatat un jurnalist. În oraşul Harkov, din estul Ucrainei, primarul prorus Ghennadi Kernes a fost rănit grav, luni, într-un “atentat” comis de persoane necunoscute.

UPDATE 20:11 Confruntări între separatişti şi manifestanţi proeuropeni, în oraşul Doneţk

Activişti proruşi au atacat participanţi la un miting proeuropean desfăşurat în oraşul ucrainean Doneţk, numeroase persoane fiind rănite în confruntări.

Militanţii proruşi au atacat cu bastoane, cu pietre şi cuţite persoane care participau, în Doneţk, la un miting de susţinere a Administraţiei proeuropene de la Kiev.

Numeroase persoane au fost rănite în confruntări, fiind preluate de ambulanţe.

UPDATE 15:30 Filială a băncii unui oligarh ucrainean, atacată de separatişti proruşi, la Doneţk

Aproximativ 300 de activişti proruşi având bâte şi purtând cagule pe feţe au atacat, la Doneţk, o filială a băncii Privat, deţinută de miliardarul şi oligarhul Igor Kolomoiski, informează AFP.

“Kolomoiski fascist!”, “Kolomoiski, duşmanul poporului!”, au scandat protestatarii referindu-se la guvernatorul regiunii vecine Dnipropetrovsk.

Influentul oligarh, care are o avere estimată la 2,4 miliarde de dolari, a fost numit în funcţia de guvernator la începutul lunii martie.

El a anunţat în urmă cu câteva zile că va oferi câte 10.000 de dolari pentru fiecare separatist predat autorităţilor.

Kolomoiski l-a criticat pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, numindu-l “escroc”.

UPDATE 14:07 – Primarul prorus al oraşului ucrainean Harkov a fost grav rănit

Primarul prorus al oraşului Harkov, din estul Ucrainei, Ghennadi Kernes, a fost rănit grav, luni, într-un “atentat” comis de persoane necunoscute, a anunţat primăria pe site.

“Primarul a fost lovit de gloanţe în spate. Urmează să fie operat. Medicii luptă pentru viaţa lui”, a anunţat primăria fără alte precizări.

Primarul se afla pe bicicletă în momentul atacului, potrivit unor membri ai anturajului acestuia. El a fost plasat sub control judiciar, în martie, de către un tribunal de la Kiev, într-un caz de răpire şi aplicarea torturii, dar îşi păstra funcţia.

Un adevărat “personaj”, Kernes are cazier judiciar pentru furt şi escrocherie. El s-a făcut cunoscut prin metode deosebit de violente, folosite împotriva opozanţilor din oraş în cursul celor trei luni de contestare proeuropeană care au înlăturat regimul fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici, în februarie.

Opozanţi au fost agresaţi în mod frecvent sau au fost stropiţi cu un antiseptic lichid, de culoarea verde, care se îndepărtează cu dificultate. Unora le-au fost arse maşinile.

El a favorizat, de asemenea, ascensiunea grupării paramilitare Oplot, condusă de către un anume Evghen Jilin, un fost poliţist cu cazier judiciar. Acesta din urmă a declarat, în februarie, pentru AFP, că “li se poate da peste ochi sau rupe picioarele” opozanţilor proeuropeni, în cazul în care treceau la acţiune.

Militanţi din cadrul Oplot erau prezenţi, duminică, alături de insurgenţi care au preluat controlul asupra postului regional de televiziune de la Doneţk, capitala regiunii din estul Ucrainei care se confruntă cu o insurecţie prorusă.

După fuga şi destituirea lui Ianukovici din funcţia de preşedinte, în februarie, Kernes a fugit şi el, de la Harkov, împreună cu aliatul său Mihailo Dobkin, guvernatorul regiunii, după care a revenit în ţară.

Dobkin a fost destituit din postul de guvernator, dar s-a declarat candidat în alegerile prezidenţiale anticipate de la 25 mai, din partea Partidului Regiunilor, fosta formaţiune a lui Ianukovici.

Insurgenţi proruşi au preluat controlul primăriei din Kostiantinivka

Aproximativ 20 de bărbaţi înarmaţi şi purtând uniforme fără însemne asigurau paza în faţa primăriei din Kostiantinivka, oraş situat la 70 de kilometri nord de Doneţk, capitala regională. În faţa clădirii pe care a fost înălţat un drapel al “Republicii Doneţk”, militanţii construiau baricade.

Operaţiunea de preluare a controlului asupra sediului primăriei din Kostiantinivka s-a desfăşurat asemenea scenariului de la Slaviansk, oraş situat la aproape 20 de kilometri, bastion al separatiştilor proruşi.

Operaţiunea a fost condusă de misterioşii “oameni în verde” bine pregătiţi, pe care Kievul îi acuză că sunt membri ai forţelor speciale ruse, ceea ce Moscova dezimte categoric.

Rusia consideră “iresponsabilă” trimiterea observatorilor OSCE în estul Ucrainei

Decizia trimiterii observatorilor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa în estul Ucrainei a fost “iresponsabilă”, consideră Moscova, conform AFP.

“A fost cel puţin o aventură sau o provocare trimiterea acestor oameni într-o zonă atât de tensionată”, a declarat Andrei Kelin, reprezentantul Rusiei la OSCE.

“A fost total iresponsabil să fie trimişi aceşti oameni într-o zonă regiune atât de tensionată”, a adăugat oficialul rus.

Preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul elveţian de Externe, Didier Burkhalter, a admis luni că eventuala continuare a Misiunii în estul Ucrainei este legată de capacitatea Kievului de a garanta securitatea observatorilor internaţionali.

Consiliul permanent al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-a reunit, luni, la Viena, într-o sesiune extraordinară consacrată conflictului din Ucraina.

Şapte observatori ai OSCE sunt reţinuţi de câteva zile de insurgenţi proruşi, în estul Ucrainei. Didier Burkhalter a condamnat duminică această situaţie, catalogând-o drept “inacceptabilă”.

În total, 12 persoane – opt străini (observatori OSCE) şi patru ucraineni – au fost reţinute vineri de separatişti proruşi, care îi consideră “prizonieri de război”.Unul dintre cei opt observatori OSCE a fost eliberat duminică, din motive medicale.

Rusia expulzează patru americani pentru “propagandă a valorilor americane”

Rusia a decis să expulzeze patru americani, care au intrat în ţară cu vize turistice, dar care, de fapt, predau engleza şi “făceau propagandă valorilor americane”, au anunţat Serviciile ruse de Imigraţie (FMS).

Un tribunal de la Ceboksarî, la 700 kilometri est de Moscova, i-a condamnat pe cei patru cetăţeni americani la părăsirea teritoriului rus şi plata unei amenzi în valoare de 2.000 de ruble (40 de euro), potrivit unui comunicat al filialei regionale FSM.

“În realitate, în cursul sejurului lor la Ceboksarî, ei au predat engleza studenţilor de la Facultate de Limbi Străine (…), făcând propagandă valorilor americane”, se subliniază în comunicat.

“Ei nu au părăsit încă teritoriul rus, dar o vor face curând”, a declarat luni pentru AFP o purtătoare de cuvânt FMS.

FMS subliniază în comunicat că printre aceste persoane arestate se află şi o cetăţeană americană care a venit în Rusia în 2001, ca voluntar în cadrul Peace Corps (Corpul Păcii), o organizaţie americană interzisă în 2002 în Rusia, fiind suspectată că efectua activităţi în domeniul informaţiilor.

Decizia judiciară “nu este deloc legată de deteriorarea situaţiei internaţionale”, a dat asigurări purtătoarea de cuvânt pentru AFP, în contextul în care relaţiile dintre Rusia şi Statele Unite sunt tot mai tensionate din cauza crizei din Ucraiana.

CRIZA DIN UCRAINA: Statele Unite au trimis 150 de militari în Estonia

O companie de 150 de militari a Brigăzii 173 aeropurtată a armatei americane a sosit luni în Estonia, completând dispozitivul de 600 de militari în regiune.

Militarii americani au fost trimişi la baza aeriană Amari, unde au fost întâmpinaţi de preşedintele eston, Toomas Hendrik Ilves. Militarii vor fi staţionaţi în Portul Paldiski, situat la Marea Baltică, cel puţin până la sfârşitul anului.

“Relaţiile transatlantice constituie un element vital de securitate într-o lume nonsecurizată. Apreciem prezenţa trupelor aliate pe teritoriul nostru. Estonia este o ţară care a apreciat mereu şi care iubeşte Statele Unite”, a declarat preşedintele Ilves.

Săptămâna trecută, o companie de 150 de militari din Brigada 173 aeropurtată a armatei SUA a sosit în Letonia, unde a fost primită în baza Adazi, situată la 20 de kilometri de Riga.

Statele Unite au anunţat că vor trimite 600 de militari în Polonia şi în ţările baltice, un gest adresat Rusiei în contextul crizei din Ucraina.

“Singurul pericol militar în regiunea Mării Baltice este Rusia. Moscova nu recunoaşte neutralitatea: sunteţi cu ei sau împotriva lor”, a comentat şeful Statului Major al armatei estone, Riho Terras.

Biden i-a reasigurat pe premierii ceh şi ungur de susţinerea SUA în contextul crizei din Ucraina

Vicepreşedintele american Joe Biden i-a sunat pe premierii Ungariei şi Cehiei pentru a-i reasigura cu privire la susţinerea americană în cadrul acordurilor NATO de apărare colectivă, a anunţat Casa Albă.

În contextul în care tensiunile sunt tot mai puternice în Ucraina, Biden a discutat la telefon cu premierii ceh Bohuslav Sobotka şi ungur Viktor Orban, a precizat Casa Albă sâmbătă seara într-un comunicat.

În conversaţia cu Sobotka, Biden a “subliniat asupra angajamentului Statelor Unite faţă de apărarea colectivă NATO în cadrul articolului 5”. El i-a oferit aceleaşi asigurări lui Orban.

Ungaria şi Cehia, foste ţări-satelit ale fostei Uniuni Sovietice, privesc cu îngrijorare avenimentele din Ucraina. Ambele au aderat în 1999 la organizaţia nord-atlantică, creată iniţial cu scopul de a se opune ameninţării sovietice.

Biden şi Sobotka “şi-au exprimat acordul asupra faptului că Rusia se va confrunta cu noi sancţiuni pentru acţiunea sa destabilizatoare din Ucraina şi pentru masarea trupelor de-a lungul frontierei ruso-ucrainene”.

Vicepreşedintele a reiterat în conversaţiile cu cei doi premieri că Washingtonul şi aliaţii săi este necesar să fie pregătiţi să sancţioneze indivizi şi entităţi, în cazul în care Moscova continuă să intervină în Ucraina.

AFP – Moldovenii, prea puţin entuziasmaţi că pot circula fără vize în UE începând de luni: “În Europa nu sunt locuri de muncă. În Rusia câştigăm bani să ne întreţinem familiile”

Moldovenii pot circula fără vize în Spaţiul Schengen începând de luni, însă acest pas către Uniunea Europeană (UE) nu provoacă prea mult entuziasm într-o ţară din care sute de mii de persoane au emigrat deja în căutarea unui loc de muncă.

“Este un pas incredibil de important, (Republica) Moldova devenind prima ţară membră a Parteneriatului Estic care obţine liberalizarea regimului vizelor”, a declarat pentru AFP şeful misiunii UE la Chişinău Pirkka Tapiola, care şi-a exprimat satisfacţia faţă de reformele indispensabile întreprinse de către fosta republică sovietică cu scopul de beneficia de această măsură.

Parteneriatul Estic a fost încheiat în 2009 de către UE cu şase state din fosta URSS (Armenia, Azerbaidajn, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina), cu scopul de a contrabalansa influenţa rusă.

Însă, potrivit unui sondaj publicat joi de către Institutul pentru Politici Publice din Republica Moldova, 50% dintre persoanele chestionate apreciază că liberalizarea regimului vizelor pentru sejururi de scurtă durată “nu este un eveniment important”, fie pentru că nu au mijloacele de a călători, fie pentru că un paşaport românesc care le permite deja să circule fără probleme.

Între 500.000 şi un milion de locuitori au emigrat deja din cea mai săracă ţară din Europa (în special în Rusia şi Italia), în căutarea unui loc de muncă.

“Liberalizarea vizelor? Nu mă interesează, nu am bani să mă duc în Europa”, afirmă o şomeră, Natalia Tregubova, în vârstă de 56 de ani. “Oricum, cine a călătorit în ultimii ani va continua să o facă”, adaugă ea.

Un muncitor, Ivan Biriukov, în vârstă de 63 de ani, este la fel de rezervat.

“În Europa nu există locuri de muncă, nimeni nu ne aşteaptă acolo. În Rusia câştigăm bani să ne întreţinem familiile”spune el, în pofida faptului că liberalizarea regimului vizelor nu acordă dreptul la muncă în UE, ci numai pe cel de a călători pentru o perioadă limitată.

Bărbatul, care spune că se duce în Rusia în fiecare primăvară la muncă, afirmă că se teme că Moscova va introduce vize pentru moldoveni sau că-i va expulza pe cei care muncesc deja în această ţară, ca măsuri de retorisiune faţă de o apropiere de UE. “Ce vom face atunci?”, se lamentează el.

O studentă la economie, la Chişinău, Anişoara Moraru, se bucură de liberalizare. “Cei mai mulţi dintre prietenii mei nu văd niciun viitor în Republica Moldova şi aşteaptă doar să-şi termine studiile pentru a-şi căuta un job în Europa”, spune ea.

Chiar dacă etapa de luni nu deschide piaţa muncii, ea marchează în mod clar o apropiere de UE, înainte de semnarea unui acord de asociere, prevăzută în iunie.

Republica Moldova, o ţară majoritar românofonă vecină cu Ucraina, este o fostă membră a blocului sovietic care a parafat, alături de Georgia, acest Acord, în noiembrie, după retragerea bruscă a Ucrainei.

“UE va accelera semnarea Acordului pentru a împiedica Rusia să blocheze acest proces, aşa cum a făcut-o cu Ucraina”, a apreciat Anatol Ţăranu, directorul Centrului de analiză politică Politicon.

– O dezamăgire deloc surprinzătoare

Entuziasmul faţă de o viitoare integrare europeană a Republicii Moldova a scăzut.

Potrivit sondajului Soros, numărul celor care ar vota pentru aderarea la UE, într-un eventual referendum, a scăzut la 44%, de la 76%, cât era la sfârşitul lui 2007. În schimb, 45% ar vota pentru aderarea Chişinăului la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

În opinia lui Tapiola, această dezamăgire nu este surprinzătoare. “Atunci când actuala coaliţie, care s-a identificat cu integrarea europeană, a ajuns la putere, aşteptările erau foarte mari”, afirmă el.

Între timp, moldovenii, dezamăgiţi că nivelul lor de viaţă nu a crescut mai rapid, au asociat dificultăţile cu apropierea de UE, ceea ce explică rezervele tot mai mari pe care le exprimă.

Iar Rusia şi-a transmis mesajul discordant.

Pentru viitor, Vasile Triboi, în vârstă de 65 de ani, apreciază că autorităţile ar trebui să facă mai mult pentru a îmbunătăţi traiul moldovenilor. “Ar trebui să fie create condiţii pentru ca (moldovenii) să muncească şi să trăiască demn în ţara lor, aşa cum am făcut noi în timpul Uniunii Sovietice”, îndeamnă el.

Mai multe publicaţii şi site-uri ruseşti scriu că “armata română face manevre în apropierea frontierei cu Ucraina“. „În România a fost remarcată o mişcare a unităţilor militare spre frontierele de est – prin Bucureşti spre Constanţa a trecut un tren militar cu arme de apărare antiaeriană, camioane, precum şi sisteme de lansare a rachetelor sol-aer, scrie „Nezavisimaia Gazeta“.

Potrivit Ministerului Apărării Naţionale a României, tehnica militară este necesară pentru a efectua exerciţii militare comune la care participă militari americani, precum şi patru avioane de vânătoare americane F-16. “Manevrele vor avea loc în conformitate cu planul de parteneriat strategic dintre ţările noastre”, – a precizat ministrul român al Apărării Naţionale, Mircea Duşa. Vocea Rusiei scrie că unităţi militare româneşti se deplaseaza către granitele estice, fiind văzut un transport feroviar de tunuri antiaeriene, camioane, radare mobile, vehicule blindate, containere cu muniţie şi sisteme de rachete sol-aer. Publicaţiile ruseşti reamintesc că Pentagonul întăreşte contingentul de puşcaşi marini din România, din cauza ocupaţiei Crimeei.

Vocea Rusiei mai notează că autorităţile române au solicitat oficial de la Washington trimiterea unui escadron de avioane de luptă americane pe teritoriul României, pentru perioada de până în 2017 . „Planurile de  creştere a prezenţei militare a SUA în România sunt criticate atât de către politicieni, cât şi de români“, notează postul de radio rusesc, care-l citează pe Ionel Blănculescu,  consilier al prim-ministrului român, care şi-a exprimat temerile, spunând că Statele Unite au transformat România într-o ” ţintă bună “ , în caz de escaladare militară în regiune.

Pe de altă parte, o serie de analişti politici români cred că, având în vedere evenimentele din Ucraina, Bucureştiul trebuie să fie bine pregătit pentru a trimite trupe în regiunile Odesa şi Cernăuţi . ” O intervenţie în partea de nord a regiunii Bucovina, la sud de Basarabia şi Transnistria devine inevitabil şi chiar necesar, mai ales în cazul în care Ucraina nu este în măsură să să menţinerea ordinea publică pe teritoriile în care trăieşte populaţie românească, “ citează  Vocea Rusiei citând, un articol al lui Dinu Zară, apărut pe platforma de bloguri a cotidianului „Adevărul“.


Categorii

Basarabia, Opinii, analize, Rusia, SUA versus Rusia, Ucraina, Ungaria, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE), Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

43 Commentarii la “RAZBOIUL SANCTIUNILOR. Rusia ameninta Washingtonul cu un “RASPUNS DUREROS”/ Biden asigura (doar?) CEHIA si UNGARIA de sprijinul NATO. România – potential abandonata de “aliati”?/ Violente la Donetk si Harkov, PRIMARUL HARKOVULUI GRAV RANIT (video)/ Moldovenii – nu prea entuziasmati de RIDICAREA VIZELOR/ Continua propaganda ruseasca ostila fata de noi

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. Pingback: George Friedman, “analistul CIA”, ne “linisteste” din nou: “NU VA EXISTA O INTERVENTIE NATO SAU SUA IN CAZ DE INVAZIE RUSEASCA”. Strategia SUA pentru Europa Centrala si de Rasarit si cum putem retrai o DRAMA ISTORICA -
  2. Pingback: Strategia lui PUTIN da roade: UCRAINA, PE CALE SA FIE FEDERALIZATA SI DEZMEMBRATA. Urmeaza MOLDOVA/ Armand Gosu: ROMANIA, “VERIGA SLABA” A CORDONULUI SANITAR. DE CE NE-AU OCOLIT “ALIATII”?/ Afacerile nemtesti si populatia o tin pe
  3. Pingback: ROMANIA TREBUIE SA SE DESCURCE SINGURA. Concluziile analizelor Stratfor despre ROLUL ROMANIEI in CORDONUL SANITAR anti-Rusia. Friedman: “Interventia [americana] vine mult mai tarziu, DACA VINE VREODATA” - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare