Precedent (in SUA): o familie castiga milioane dolari despagubiri intr-un PROCES impotriva unei companii ce EXPLOATEAZA GAZE DE SIST/ Presa ucraineana: miza conflictului din SLAVIANSK ar fi GAZELE DE SIST

• Gandul: O familie din SUA a câştigat milioane de dolari în primul proces împotriva unei companii care exploatează gaze de şist prin FRACTURARE HIDRAULICĂ

O familie din Texas a primit despăgubiri de 3 milioane de dolari într-un proces împotriva Aruba Petroleum, o companie care exploatează gaze de şist. Bob şi Lisa Parr, din Wise County, Texas, susţin că s-au îmbolnăvit şi au fost nevoiţi să se mute din cauza efectelor fracturării hidraulice.

Potrivit celor doi soţi, exploatarea gazelor de şist a dus la otrăvirea apei din sol şi la poluarea aerului, dar şi a animalelor pe care Bob şi Lisa Parr le deţineau în ferma situată în apropierea locului în care se făcea exploatarea, notează Business Insider.

Procesul a început în 2011. „Multe studii au arătat efectele adverse asupra sănătăţii celor care locuiesc în apropierea acestor sit-uri, dar aceste descoperiri nu au schimbat nimic până acum. Verdictul în acest proces, însă, schimbă regulile jocului”, a declarat avocatul soţilor Parr, pentruKtre. com.

Compania Aruba Petroleum a fost amendată în 2011 şi 2012 pentru încălcarea normelor pentru poluarea aerului în zona în care locuia familia Parr, lucru care i-a ajutat în proces pe cei doi soţi.

Iniţial, familia a cerut daune în valoare de 9 milioane de dolari, însă acestea au fost reduse la 3 milioane. Compania petrolieră a anunţat că va face recurs.

Acest caz va stabili un precedent în SUA. Alte persoane şi organizaţii ar putea deschide acum procese împotriva companiilor care exploatează gaze de şist.

Un studiu realizat în 2013 arată că apa nu este poluată în toate zonele în care se face fracturare hidraulică. Acest lucru depinde de tehnicile şi materialele folosite, dar şi de structura geologică a locului. Un nou studiu legat de impactul asupra mediului al exploatării gazelor de şist va fi finalizat în acest an de Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA.

În ceea ce priveşte poluarea aerului, o cercetare din 2008 arată că, în acel an, în urma activităţilor de extragere a gazelor de şist din SUA, în aer au fost emise 49 milioane de tone de metan.

În România, Chevron a obţinut avizul pentru explorarea de gaze de şist

Compania Chevron a obţinut, la sfârşitul lunii martie, acordul de mediu pentru cel de-al patrulea perimetru deţinut în judeţul Vaslui, în baza căruia va putea face explorare pentru gazele de şist la Puieşti, Agenţia pentru Protecţia Mediului emiţând documentul după ce nu a primit nicio contestaţie la acest proiect, potrivit Mediafax.

Proteste faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist au avut loc şi în Bucureşti, Arad, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Sonda de explorare de la Puieşti va fi amplasată la 1,4 kilometri de cea mai apropiată localitate şi la 300 de metri faţă de pârâul Tutova. Suprafaţa luată în concesiune de compania petrolieră este de aproximativ două hectare.

Chevron mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui, obţinute în urmă cu un an, pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Siliştea – Pungeşti, Păltiniş – Băceşti şi Popeni – Găgeşti. De asemenea, compania petrolieră a obţinut, în baza acordului de mediu şi a altor avize de la alte autorităţi, şi prima autorizaţie de construire pentru amenajarea platformei pe care urmează să fie montată sonda de explorare de la Siliştea – Pungeşti. Autorizaţia a fost acordată de Consiliul Judeţean Vaslui la începutul lunii octombrie 2013, lucrările de amenajare a platformei fiind începute efectiv în 2 decembrie 2013.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste, ultimele acţiuni de acest fel desfăşurându-se în 18 martie, când zeci de localnici din Siliştea şi Armăşoaia au ieşit în stradă în încercarea de opri o coloană de autotrenuri care se îndrepta spre perimetrul deţinut de Chevron.

• Jurnalul: Ucraina: Gazele de şist, în umbra tensiunilor separatiste de la Slaviansk (presa ucraineană)

Gazele de şist ar putea fi cheia pentru descifrarea dedesubturilor situaţiei din ultimele săptămâni, care au făcut ca localitatea Slaviansk să devină un punct fierbinte pe harta regiunii Doneţk, relatează luni agenţia de presă ucraineană Unian, citând postul TSN.Tijdeni, potrivit Agerpres.

Jurnaliştii ucraineni au realizat o proprie anchetă cu privire la aşa-numitul “proiect Iuzovski”, care chiar şi în Ucraina se discută cu jumătate de gură, pentru că ar implica resurse energetice de o amploare care ar fi în măsură “să schimbe harta energetică a lumii”, potrivit aceloraşi surse. Circumstanţele ar releva că în Donbas nu se duce o luptă din raţiuni umaniste, pentru federalizare, în apărarea drepturilor vorbitorilor de limbă rusă sau patrioţilor slavi împotriva “juntei de la Kiev” şi a naţionaliştilor.

Toate acestea ar fi nişte imagini create în laboratoarele Kremlinului şi injectate în capetele locuitorilor din Doneţk pentru a ascunde adevăratul scop al operaţiunii speciale a Rusiei în regiunea din estul Ucrainei.

La Slaviansk nu sunt nici întreprinderi importante, nici mine, nici unităţi militare şi nici instituţii de cercetare, scrie Unian. Cu toate acestea, el este situat chiar în centrul “proiectului Iuzovski”, unde sunt concentrate zăcăminte ale celei mai moderne resurse energetice a secolului XXI – gazele de şist. Câmpul gigant de gaze de şist cuprinde o bună parte din teritoriul regiunii Doneţk şi al regiunii Harkov, potrivit anchetei citate de Unian.

Rezervele de gaze de şist de aici ar putea să schimbe fundamental sistemul energetic nu doar al Ucrainei, ci al întregii Europe, mai scrie aceeaşi agenţie ucraineană de presă, citând mai mulţi experţi.

“Conform celor mai recente date confirmate, americanii vorbesc de 3,6 trilioane de metri cubi, despre care spun că ştiu clar cum să-i extragă. Este un volum semnificativ, un volum mare, de aceea dacă Ucraina îşi va majora producţia cu 15-20 miliarde metri cubi de gaze, ea ar putea să devină exportator de gaze”, a declarat directorul general al Centrului de cercetare în domeniul energiei din Kiev, Oleksandr Harcenko.

Potrivit Unian, autorităţile centrale de la Kiev sunt implicate în acest proiect şi îşi aleg cuvintele cu prudenţă cu privire la perspectivele sale, dar şi aşa este vizibil viitorul beneficiu pentru Ucraina, consideră jurnaliştii ucraineni.

“Rezervele sunt destul de semnificative. Unele dintre cele mai mari din Europa. Conform estimărilor pe care le avem, am putea să majorăm cu 30%-40% propria producţie de gaze”, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan.

Acordul cu privire la dezvoltarea câmpurilor de gaze de şist a fost semnat de preşedintele destituit Viktor Ianukovici, iar de toate aspectele s-a ocupat fostul ministru al Energiei, Eduard Staviţki. Fostul preşedinte şi anturajul său sperau să obţină profituri ilegale de miliarde de dolari de pe urma gazelor alternative. De aceea, niciunul dintre specialiştii fostului regim ucrainean care au fost implicaţi în acest proiect nu doresc să facă vreun comentariu. Păstrează tăcerea şi compania care urmează să se ocupe de extragerea gazelor.

În cazul zăcământului de la Slaviansk este vorba de compania olandeză Shell. La solicitarea jurnaliştilor ucraineni, aceasta a răspuns în mod formal, dar nu şi-a ascuns planurile de a investi în viitorul apropiat aproximativ 200 milioane de dolari pentru începerea lucrărilor. Pentru început vor fi forate 15 sonde, după cum indică Unian.
“Primele volume mici de gaz ar putea fi extrase chiar anul viitor. Este vorba totuşi de milioane metri cubi. Producţia industrială la scară largă s-ar putea profila peste 4-5 ani”, estimează preşedintele unei fundaţii energetice din Kiev, Oleksandr Todiiciuk.

În opinia jurnaliştilor ucraineni, Gazpromul s-ar fi speriat de perspectiva de a pierde Ucraina, ca pe unul din principalii beneficiari, mai ales că gaze de şist au fost descoperite şi în vestul fostei republici sovietice. Conform estimărilor Kiev-ului, Ucraina s-ar situa pe locul patru în Europa după volumul rezervelor de gaze de şist. Această opinie nu este împărtăşită de foarte mulţi analişti de la Kiev, care consideră că Rusia ţinteşte cu mult mai mult decât neutralizarea gazelor de şist în Ucraina.