SARACIA, ILEGALA IN CURAND? Inchisoare pentru OAMENII FARA ADAPOST din Ungaria, amenzi pentru cei care dau bani CERSETORILOR din Lituania

• Stirile ProTV: Capitala cu mai multi cersetori ca Bucurestiul a gasit solutia: amenzi si pentru cei care DAU bani

Generozitatea ii va costa scump pe locuitorii capitalei lituaniene. In incercarea de a pune capat cersetoriei, primaria a decis sa introduca amenzi nu doar pentru cei care cer, ci si pentru cei care dau.
Iar amenzile sunt usturatoare: cele mai mari depasesc 550 de euro. Cersetorii se plang ca autoritatile le iau painea de la gura, cu aceasta masura. Totusi, la o populatie de 560.000 de locuitori, Vilnius are 10.000 de oameni ai strazii, care traiesc din cersit.

Autoritatile spun ca exista adaposturi si programe sociale pentru cersetori, dar acestia prefera sa stea cu mana intinsa, pentru ca asa castiga bani buni, fara munca.

• Evenimentul zilei: Cum se poate rezolva problema cerşetorilor: amenzi şi pentru cei care dau bani. Aţi fi de acord?

Autorităţile din capitala Lituaniei, Vilnius, au găsit o soluţie nouă la problema cerşetorilor. Să-i amendeze pe cei cărora li se face milă de cerşetori şi le oferă bani.

Vilnius are aproximativ 10.000 de persoane care locuiesc pe străzile oraşului şi care stau la mila trecătorilor. Pentru a descuraja cerşetoria, autorităţile au decis amenzi nu doar pentru cei care stau cu mâna întinsă, dar şi pentru cei care dau bani, anunţă cnsnews.com.

Astfel, trecătorii miloşi riscă să rămână fără 500 de euro dacă sunt prinşi de forţele de ordine.

Autorităţile mai spun că le oferă deja persoanelor fără adăpost, ori celor foarte sărace, adăposturi şi programe sociale. Însă, cerşetorii preferă să iasă pe stradă pentru că banii se câştigă mult mai uşor şi fără efort.

La o populaţie de peste 580.000 de persoane, cei 10.000 de oameni ai străzii clasează capitala Lituaniei în topul oraşelor cu cei mai mulţi cerşetori din Europa. La Paris, spre exemplu, ultimul recensământ arată aproximativ 5.000 de vagabonzi, dintre care 50% francezi, iar restul din alte ţări.

Cerşetoria, un drept al omului?

Măsura luată de autorităţile din Vilnius a atras, imediat, critica grupurilor care militează pentru drepturile omului. Reprezentanţii acestora susţin că “cerşetoria este un drept al omului“. Linas Kukuraitis, directorul filialei din Lituania a organizaţiei Caritas spune că “cerşetoria a existat încă dinainte ca oraşele să prindă formă. Au fost, de la început, cei care au cerut şi cei care au dat“. Acesta mai subliniază că măsura, adoptată chiar la început de iarnă, îi va afecta foarte mult pe cei săraci.

La rândul său, Henrikas Mickevicius, directorul Institutului de Monitorizare a Drepturilor omului, din Vilnius, a spus că nu se va conforma noii legi. “Nu voi renunţa la a da bani cerşetorilor şi-i voi încuraja şi pe alţii să facă la fel. Dacă voi fi prins, atunci să mergem la tribunal, să vedem care va câştiga“.

Poziţia primarului din Vilnius

Primarul capitalei Lituaniei, Arturas Zuokas, susţine, însă, că prin măsurile aspre luate împotriva cerşetoriei, oamenii săraci care se află în această situaţie vor fi încurajaţi să găsească forme mai bune de a se întreţine. “Să dai bani cerşetorilor de pe stradă este rău. Făcând asta, îi condamnăm să rămână cerşetori pentru totdeauna“.

Noua reglementare a intrat în vigoare încă de săptămâna trecută, dar până acum nu s-au dat amenzi. În schimb, autorităţile locale au început să ofere cerşetorilor pliante cu adresele şi numerele de telefon ale adăposturilor şi organizaţiilor care i-ar putea ajuta.

Primarul oraşului Vilnius mai spune că măsurile vor deveni şi mai severe din luna ianuarie. “Este rău să le dai bani. Dacă vrei să-i ajuţi, mai bine le dai de mâncare, ori haine de pomană“, a mai precizat edilul capitalei Lituaniei. Modelul aplicat de primarul Zoukas, pentru a descuraja cerşetoria, este folosit în mai multe ţări din Asia, care pedepsesc atât cerşetorul, cât şi pe cel care oferă banii. În Europa, însă, legislaţia este îndreptată, mai mult, împotriva celui care stă cu mâna întinsă.

În unele state, cerşetoria este legală. Norvegienii au renunţat, în 2005, la un text de lege vechi de 100 de ani care interzicea cerşetoria. Şi în Suedia, Germania, Spania şi Portugalia, cerşetoria este legală. Arturas Zuokas este un primar care nu se lasă înduplecat cu uşurinţă. La începutul acestui an a apărut într-un clip, pe YouTube, în timp ce conducea un tanc. El a trecut cu tancul peste o maşină de lux (VIDEO), pentru a le arăta cetăţenilor ce se poate întâmpla dacă parchează în locuri nepermise. Maşina folosită în demonstraţie a fost achiziţionată special pentru această campanie de imagine.

• Adevarul.ro: Lituanienii care dau bani cerşetorilor vor primi amenzi usturătoare

Lituanienii nu vor să încurajeze în niciun fel cerşetoria, motiv pentru care au luat măsuri atât împotriva celor care cer mila publică, dar şi împotriva celor care dau bani oamenilor care stau pe străzi.

Locuitorii din Capitala Lituaniei care dau bani la cerşetorii aflaţi la colţ de stradă vor fi pedepsiţi cu amenzi care pot ajunge la 2.000 de litas, adică aproximativ 770 de dolari. Măsura luată de primărie i-a nemulţumit pe reprezentanţii grupurilor de protecţia drepturilor omului care susţin că oamenii nevoiaşi vor fi condamnaţi la mizerie într-una dintre cele mai sărace ţări din Europa. […]

• RFI: Dezbatere RFI: Sunteţi de acord să găzduiţi persoane fără adăpost în scara blocului?

Organizaţia Samusocial face apel la locatari şi proprietarii apartamentelor de bloc din Bucureşti să permită accesul în scările de bloc, în nopţile friguroase, a persoanelor adulte fără adăpost. Reprezentanţii organizaţiei spun că în Capitală sunt disponibile doar 300 de locuri de adăpost, insuficiente pentru cele peste 5000 de persoane care trăiesc sub cerul liber.

RFI România vă cere părerea şi argumentele: sunteţi de acord să găzduiţi persoane fără adăpost în scara blocului?

În urma statisticilor din ultimii ani, menţionează un comunicat al organizaţiei Samusocial, s-a constatat că numărul cel mai mare de decese în rândul persoanelor fără adăpost se înregistrează în perioada sezonului rece. Asociaţiile de Proprietari şi Locatari din Bucureşti sunt rugate să permită accesul persoanelor adulte fără adăpost de pe raza Capitalei în scările de bloc.

“Riscăm să ne confruntăm cu un număr mare de decese în rândul semenilor noştri. Pentru aceşti oameni contează foarte mult o supă caldă sau o pătură în plus, însă cel mai important este un adăpost unde se pot proteja de nopţile friguroase ce vor urma“, subliniază Sabina Nicolae, Director Executiv Samusocial din România.

Organizaţia Samusocial are ca obiect de activitate protecţia, îndrumarea şi redirecţionarea persoanelor fără un acoperiş deasupra capului către adăposturile existente la nivelul Capitalei. Asociaţia coordonează echipe mobile de zi, de noapte, o echipă psihiatrică şi activitatea de la Cabinetul medico-psiho-social. De asemenea, organizaţia oferă mâncare caldă, saci de dormit şi haine adulţilor străzii.

• Realitatea.net: Cadoul Ungariei de sărbători: amenzi sau închisoare pentru oamenii fără adăpost

Oamenii fără adăpost din Ungaria vor avea în curând o nouă problemă. Autorităţile intenţionează să îi amendeze pentru că locuiesc pe străzi. O nouă reglementare prin care persoanele fără adăpost vor putea fi amendate cu aproximativ 445 de euro sau pedepsite cu închisoarea a intrat în vigoare joi în Ungaria, relatează BBC News, citat de Mediafax. Parlamentarii din cadrul partidului conservator aflat la guvernare au propus această reglementare afirmând că Budapesta nu poate să facă faţă numărului mare de persoane fără adăpost. Criticii, inclusiv organizaţiile umanitare, susţin că această lege este inaplicabilă şi că adăposturile nu au suficiente locuri.

Capitala ungară are aproximativ 10.000 de persoane fără adăpost. Potrivit unui amendament la un document al Guvernului local, adoptat cu o majoritate confortabilă luna trecută în Parlament, persoanele care vor fi găsite dormind pe străzi vor primi mai întâi o avertizare. Ulterior, acestea vor putea fi încarcerate sau amendate. Aveastă iniţiativă a generat critici, inclusiv din partea avocatului poporului din Ungaria, care susţine că sărăcia trebuie tratată, nu interzisă. Asociaţiile pentru persoane fără adăpost susţin că între 1.000 şi 3.000 de persoane vor rămâne în continuare pe străzi. În plus, sunt planificate o serie de demonstraţii împotriva acestei legi.

• Hotnews: Ungaria: Munca obligatorie pentru beneficiarii de ajutoare sociale, intr-un sat condus de partidul de extrema dreapta Jobikk

Un targusor ungar cu 2.800 de locuitori, Gyongyospata, a devenit laboratorul partidului de extrema dreapta Jobbik, in conditiile in care persoanele care traiesc din ajutoare sociale, o masura care vizeaza in special minoritatea de tigani, sunt obligate sa presteze munci in beneficiul comunitatii, relateaza AFP. Inainte ca aceasta lege, care constrange beneficiarii de ajutoare sociale la prestarea unei munci in interesul comunitatii, daca doresc sa primeasca mai departe acesti bani, sa intre in vigoare in ianuarie 2012, municipalitatea de extrema dreapta din Gyongyospata a introdus din luna august acest program.

Aceasta in conditiile in care guvernul conservator condus de Viktor Orban a redus sensibil valoarea si durata pentru care se acorda ajutorul de somaj: de la 120% la 100% din salariul minim, fixat la circa 80.000 de forinti (280 euros), si de la 270 la 90 de zile. Prima vizata este minoritatea roma, formata din 450 de persoane: tiganii, dintre care multi nu au acces la educatie si, prin urmare, nu au nicio calificare, sunt cel mai adesea condamnati la somaj si nu sunt priviti cu simpatie de restul comunitatii, care ii acuza ca traiesc din furat. Astfel, la Gyongyospata, aproximativ 80 de tigani si cinci unguri sunt obligati sa presteze din august diverse munci in folosul comunitatii, precum intretinerea si curatarea terenurilor comunitatii si a spatiilor verzi sau mentinerea curateniei pe strazi. Gyongyospata a tinut prima pagina a ziarelor in primavara, din cauza defilarilor militiilor de extrema dreapta si, de atunci, Jobbik a reusit sa inlocuiasca primarul demisionar cu un membru al sau, Oszkar Juhasz.

“Acest program de munca publica este mai bun decat sa nu faci nimic. Dar luam doar 150 de euro” pe luna, spune Zsolt, un tigan care munceste pe camp. “Acum avem o sansa sa dovedim lumii ca noi, romii, putem sa muncim. Nu suntem criminali“, a spus si Janos Farkas, muncitor rom si vicepresedinte al Miscarii nationale a romilor pentru drepturi civile. Organizatiile neguvernamentale acuza insa ca acest program este folosit pentru “terorizarea” comunitatii de tigani, dupa cum spune Peter Juhasz, de la Uniunea ungara pentru libertati civice. Populatia satului, in schimb, aproba acest program: “E un lucru bun pentru ei deoarece au de munca si castiga bani pentru asta, in loc sa mearga doar la primarie sa ia ajutoare sociale…”, spune un localnic. “Asta inseamna ca parintii si copiii lor vor experimenta ceva diferit si ca, prin aceste exemple, situatia se va imbunatati in viitor…“, a declarat un alt locuitor.