Situaţie disperată pe Dunăre din cauza secetei. Vorbim despre o scădere drastică de nivel a apei. Marius Mătreaţă, directorul Institutului Național de Hidrologie afirmă însă că în jur de 20 august se așteaptă ca nivelul Dunării să crească, având în vedere precipitațiile care sunt așteptate în intervalul 15-18 august.
”În momentul de față, la Baziaș avem un debit de 2.600 de metri cubi pe secundă, suntem în momentul de față la 60-70% față de debitul normal. Ca evoluție, se va menține tendința de ușoară scădere la intrarea în țară. Nu vorbim de o variație foarte bruscă, dar se menține tendința de scădere în perioda 18-19 august ajungem la debite de 2.400 de metri cubi pe secundă.
După această perioadă ne așteptăm, având în vedere precipitațiile din intervalul 15-18 august, la o tendință de ușoară creștere după data de 20 august.
Comparativ cu alte perioade similare din ultimii ani, în momentul de față estimăm că valorile minime se apropie de cele din august 2007, luna în care am avut debite de 2.300 de metri cubi pe secundă”, a declarat Marius Mătreaţă, directorul Institutului Național de Hidrologie, pentru Știrile B1.
”Evident că desfășurarea activităţilor navale în condiții normale nu mai este posibilă la aceste valori scăzute. Valorile nu sunt deosebit de scăzute dacă ne raportăm la valorile minime istorice. Suntem peste valorile minime înregistrate în 2012, 2013. Suntem cu mult peste valorile minime înregistrate în 2003. În ultimii ani au existat astfel de tendințe”, a completat acesta.
Dunărea, supravegheată din satelit
Dunărea este supravegheată de o săptămână de doi sateliţi după ce valul de căldură a dus la o scădere fără precedent a nivelului apei. Sateliţii monitorizează traficul pe apă. Autorităţile trebuie să ştie câte nave tranzitează Dunărea deoarece riscul unor accidente este foarte mare. Potrivit specialiștilor, în această perioadă, cota a ajuns sub cea din 2003, când a fost de 69 de centimetri.
Autorităţile monitorizează nivelul fluviului cu ajutorul celor doi sateliţi Sentinel al Agenției Spațiale Europene. Imaginile surprinse de aceştia au arătat că peste 120 de nave au rămas blocate pe Dunăre.
Potrivit Directorului proiectelor pentru mediu și securitate din cadrul Agenției Spațiale Române, 100 dintre acestea nu au sistem de identificare. Până acum, din cauza secetei, autoritățile au închis portul Corabia, din județul Olt. Acolo nicio navă nu a mai putut acosta.
Meteorologii anunță că și lunile august și septembrie vor fi la fel de secetoase. Croazierele au fost deja suspendate și nu este exclus ca în curând și navele care transportă mărfuri să nu mai poata să circule.
Seceta scade în fiecare zi tot mai mult cotele Dunării, iar navigaţia resimte direct efectele. Fluviul este supravegheat permanent de doi sateliţi ai Agenţiei Spaţiale Europene: autorităţile trebuie să ştie câte nave de transport ne tranzitează şi ce probleme au. Situaţia este cât se poate de serioasă: în apă se înmulţesc insulele de nisip, periculoase pentru navigaţie, unde se vede albia fluviului. Zeci de nave sunt blocate, iar bacurile sunt nevoite să ocolească zonele cu probleme.
La Tulcea, în unele locuri apa abia ajunge până la genunchi, iar pontoanele stau direct pe fundul fluviului. Ambarcaţiunile care erau acostate lângă acestea rămân blocate până când debitul Dunării revine la normal. Una dintre nave este chiar a Poliţiei de Frontieră.
Dunărea s-a retras atât de mult, încât o limbă de nisip a apărut lângă port. Deocamdată, danele nu sunt operaţionale, iar situaţia nu se poate schimba până când fluviul nu ajunge din nou la cote normale. Localnicii nu îşi amintesc să se fi întâmplat aşa ceva în ultimii ani.
În Galaţi, cea mai rea situaţie este la punctul de trecere peste Dunăre. Maşinile care trebuie să traverseze fluviul sunt nevoite să aştepte mai mult de o oră, pentru că bacul nu poate fi încărcat la capacitate maximă.
Navigatorii stau în permanenţă cu ochii pe echipamentele de la bord care le indică adâncimile, pentru a nu eşua pe bancurile de nisip. Autorităţile fluviale au intrat deja în alertă: cotele Dunării sunt monitorizate zi şi noapte.
În ciuda tuturor acestor pericole pentru navigaţie, sunt şi persoane care se bucură de ineditul situaţiei: cei care ajung să meargă pe jos prin mijlocul Dunării.
ACTUALIZARE 20.15: Specialiştii spun că Dunărea va continua să scadă până la 20 de centimetri. Zonele Bechet, Corabia, Cernavodă şi Zimnicea sunt printre cele mai afectate. Luiza Paraschivu este la Corabia şi ne spune care e situaţia acum: Este cel mai scăzut nivel al Dunării din ultimii 12 ani. În portul comercial Corabia nu se mai poate circula de o lună, din cauza unui prag de nisip ce se întinde pe aproape 90 de metri. Iar nivelul scăzut al apei permite intrarea în port doar a navelor cu un pescaj de cel mult 1,15 metri. Cei mai afectaţi sunt comercianţii de cereale. O altă zonă dificilă este la Zimnicea. Acolo, în jur de 100 de nave ce urmau să tranziteze zona sunt blocate din cauza unor insule de nisip. Astfel de probleme au fost şi în 2003, doar că perioada a fost mult mai scurtă. Atunci Dunărea a măsurat doar 17 centimetri.
ACTUALIZARE 14.00: Este cel mai scăzut nivel al Dunării din ultimii 12 ani, a transmis Luiza Paraschivu, pentru Telejurnal. Cotele fluviului arată la Tulcea 69 de cm. Şi debitul este în scădere, aşa că se înregistrează probleme pe canalul navigabil în mai multe zone. Cea mai dificiltă situaţie este la Zimnicea, unde în jur de 100 de nave, ce urmau să tranziteze zona sunt blocate din cauza unor insule de nisip. La Tulcea apa abia trece de genunhi, iar pontoanele atârnă acum direct pe albia crăpată de secetă. ambarcaţiunile acostate alături nu mai pot fi folosite până ce fluviul nu-şi va reveni la normal. Printre acestea se află şi barca Poliţiei de Frontieră.
În portul comerical Corabia nu se mai poate circula de aproximativ o lună de zile din cauza unui prag de nisip ce se întinde pe o lungime de aproape 90 de metri. Şi nivelul ape este destul de scăzut, aşa că doar navele cu un pescaj de cel mult 1,15 metri ar putea intra acum în port. Însă aici operează de obicei barje care, încărcate, au un pescaj de aproximativ 2 metri.
Un sfert din culturile agricole din acest an sunt compromise de secetă. Mai exact, aproape 900.000 de hectare de culturi pârjolite. Agricultorii sunt disperaţi: nu mai au ce să culeagă în toamnă, nu mai au nici mâncare pentru animale. Fântânile şi pâraiele au secat, iar Dunărea s-a transformat cu totul: e plină de insule.
„Ăsta o fost apă tot timpul la animale, plin o fost, uitați acuma uscat”, spune un fermier din județul Botoșani.
Este dezastru în Moldova. În Botoşani, arşiţa îi înnebuneşte pe oameni: fântânile şi pâraiele au secat, iar animalele mor de foame.
– Apă prin fântâni nu-i, nimica nu-i, suntem la pământ cu toate. Stau vacile și se usucă acolo de foame, cam din câte o fost aproximat jumate-s date în abator.
– În satele astea pe sus nu mai există deloc, mai ales pe străzile astea nu există nici un puț de apă.
Din 400.000 de hectare cultivate, 130.000 sunt compromise. Mai mult de un sfert.
– Am 68 de ani, da’ așa ceva n-am văzut, până în luna lui august să nu plouă și să se usuce de tot, e foarte grav.
Şi în Bacău este prăpăd. Din aprilie încoace, n-a plouat mai deloc. Câtă ploaie a fost, n-a acoperit nici măcar 2% din necesarul de apă de care plantele au nevoie să se dezvolte.
– Poate să plouă și cu miere de albine, salvare la porumb nu mai este.
În total, 14.000 de hectare de porumb au fost distruse de secetă. La aceastea se adaugă alte peste 8.000 de hectare de grâu, 5.000 de floarea soarelui și aproape 1.000 de rapiță.
Şi asta nu e tot: pământul e atât de uscat încât agricultorii nu pot începe nici campania de toamnă.
Laurențiu Baciu, președinte LAPAR: „Plecăm și pentru noul an agricol cu un handicap, faptul că neavând precipitații nu se pot face lucrările solului pentru noua cultură.”
În vestul ţării nu a mai plouat zdravăn din mai. Peste 150.000 de hectare cu porumb, floarea soarelui, soia sau sfeclă de zahăr se prăjesc sub un soare dogoritor şi sub privirile neputincioase ale agricultorilor.
„În condiţii normale, porumbul ar trebui să aibă această culoare undeva la sfârşitul lunii septembrie, ceea ce ar arăta că a ajuns la maturitate şi că trebuie recoltat. Acum însă, la mijlocul lunii august, această culoare trădează faptul că plantele suferă din cauza secetei”, relatează Dan Codre, reporter Digi24.
La peste 300 de kilometri distanţă de Arad, în Mehedinţi, acelaşi pârjol: aici, sunt cultivate peste 50.000 de hectare cu porumb și aproximativ 10.000 cu floarea soarelui. Cei care au cultivat porumb nu se vor alege cu mare lucru.
Fermier: Dacă va mai ploua, situația nu se mai poate schimba, dat fiind faptul că procesul de uscare a început deja.
Costinel Vanu, primarul comunei Rogova: „Tot ce a pus omul pe raza comunei Rogova e compromis în proporție de 90,95 la sută din cauza secetei.”
Autorităţile locale evaluează pagubele fiecărui fermier. Apoi, vor trimite rapoartele la Ministerul Agriculturii, care va stabili despăgubirile.
Oamenii din sudul României sunt disperaţi din cauza secetei şi se roagă ca pământurile crăpate să le fie udate de ploi. Animalele le mor de sete, iar recoltele s-au uscat de tot.
La Caraula, în sud-vestul judeţului Dolj, nu a mai plouat de aproape două luni. Pământul este foarte uscat, iar crăpăturile sunt foarte mari. Mai mult, fântânile au secat sau sunt în curs de secare.“Dintr-un număr de 23 de fântâni publice, cu 17 avem probleme grave“, spune primarul localităţii.
Şi localnicii din Băleşti, judeţul Gorj, se uită disperaţi cum toate culturile li se usucă. Nici nu-şi adus aminte când a fost ultima ploaie. “De când s-au însămânţat culturile în primăvară, n-a mai plouat niciun litru de apă pe metru patrat“, se vaită ei.
În Galaţi, imaginile sunt şocante. Pe Dunăre s-au format mai multe insule iar în unele zone, fluviul se poate traversa la picior. Debitul fluviului la intrarea în ţară a ajuns la 2500 metri cubi pe secundă, în condiţiile în care un debit obişnuit este în jur de 5400. Joi, la Galaţi, cota Dunării era de numai 88 de centimetri, în scădere, şi se apropie de cel mai mic nivel, măsurat în 2003, de numai 69 de unităţi. Localnicii mai curajoşi se aventurează cu bărcile sau înot până la insuliţele nou ivite în apele fluviului. Unii s-au si filmat si au pus clipurile pe internet, pentru ca o asemenea experienta poate fi unică.
Sunt mari probleme şi în Botoşani, unde din cauza secetei ţăranii au ajuns să-şi vândă animalele la preţuri de nimic, pentru că păşunile s-au uscat şi nu mai au cu ce să le hrănească.
Specialiştii spun că şansele de ploaie în zonele afectate de secetă sunt minime cel puţin încă două săptămâni de acum încolo.
Invazie de viespi şi albine din cauza căldurii. Roiurile au invadat grădinile şi livezile în mai multe zone din ţară şi au atacat oamenii şi chiar animalele din gospodării.
Viespile și albinele au devenit agresive din cauza căldurii. Seceta din ultima perioadă şi temperaturile ridicate au făcut ca insectele să invadeze gospodăriile, grădinile sau livezile oamenilor, care sunt terorizaţi şi îngroziţi de numărul și agresivitatea lor. Turiștii din Colibița, Bistriţa-Năsăud au avut și ei de suferit din cauza lor.
“Ieri după masă am mers la Colibiţa cu nişte prieteni şi am oprit la un restaurant din zonă pentru a lua masa. Am stat pe terasă unde nu am scăpat niciun minut de viespi. Sunt mulţi, agresivi şi periculoşi. Proprietarul restaurantului ne-a spus că sunt aşa mulţi din cauză că e foarte cald“, a povestit o tânără.
Nu doar la munte sunt probleme cu albinele şi viespii, ci şi în alte zone ale judeţului. Un bărbat a povestit că de mai bine de o săptămână, zona este invadată de viespi. Bărbatul susţine că insectele sunt periculoase pentru că sunt agresive din cauza căldurii, scrie bistriteanul.ro
“O înţepătură poate fi foarte periculoasă, mai ales pentru o persoană care este alergică“, spun cei din sistemul medical, care îi sfătuiesc pe toţi cei care sunt atacaţi de viespi sau albine şi se simt rău să ceară imediat ajutor medical.
Chiar ieri, la Colibiţa, o femeie a avut nevoie de ajutor după ce a fost înţepată în limbă de o albină. Un echipaj SMURD a transportat-o pe aceasta de urgenţă la spital.
Şi în judeţul Gorj situaţia este asemănătoare. Un bărbat a sunat la 112 şi a cerut ajutor pompierilor pentru că într-o anexă gospodărească era plin de viespi. În localitatea Polovragi, un bărbat a murit după ce a fost atacat de mai mulţi bondari, potrivit România TV.
Situatia tinde sa devina disperata in agricultura romaneasca. Seceta a inceput sa compromita culturile, iar in anumite zone fermierii sunt nevoiti sa-si vanda animalele la abator, pentru ca nu mai au cu ce sa le hraneasca.
Cea mai grava situatie este in nordul Moldovei unde culturile de soia, porumb si floarea soarelui, au fost parjolite de soare, iar pamantul s-a crapat ca la cutremur.
Acest fermier din judetul Botosani a renuntat sa mai lucreaza pamantul. Este extrem de uscat, iar utilajele cedeaza.
“Dupa cum se vede, bolovanii sunt mari, plugul nu intra in sol. Abia aici se vad efectele secetei. In momentul de fata nu se mai poate lucra. Chiar acum am dus in ferma un plug rupt. Ne costa mai mult reparatiile decat toate celelalte”, spune Razvan Silion, fermier.
Arsita neintrerupta a compromis deja un sfert din culturi. In niciuna din lunile de vara nu a fost atinsa cota medie de umiditate din sol.
“Daca ar fi un pic de ploaie la umplerea bobului, ar fi totusi productie. 1500-2000 kg/ha, fata de 3500 in anii normali. La porumb sunt lanuri intregi unde nu e format stiuletele. A ramas nefertil”, spune inginerul Ilie Chiorescu.
Din pacate nici perioada urmatoare nu sunt anuntate ploi masive, asa ca nivelul de apa din sol va ramane scazut. Singurele zone din tara neafectate de seceta sunt Transilvania si vestul Munteniei.
Sufera plantele sufera si animalele. Acolo unde paraiele au secat, satenii au cerut disperati ajutorul pompierilor ca sa transporte apa. In judetul Bacau crescatorii se plang ca dealurile sunt parjolite, iar vitele nu mai au ce sa manance.
“Foarte, foarte rau, e enorm de rau. Nu au ce manca. Ce am strans lucerna si nutret pentru la iarna il consum cu ele acum cat oi mai avea”, crede un crescator de vaci.
Fermierii cu pagube de ordinul milioanelor de lei ar putea sa ceara ajutor de stat.
Romania se usuca: plantele mor pe mii de hectare, animalele isi musca stapanii. Cum se face agricultura “la mila cerului”
Parjolul din ultimele saptamani, de care nu avem sanse sa scapam prea curand, a transformat in parloaga, culturile agricole. Plantele de pe mii de hectare s-au uscat exact ca in desert, iar pamantul este atat de insetat, incat a crapat.
Mai rau este ca, din cauza caldurii, animalele parca au innebunit, iar unele au inceput sa isi atace stapanii.
“Uitati, intra mana in pamant pana la cot”, ne arata un agricultor. Iar stiuletele de porumb, odata desfacut, mai are doar 3-4 graunte.
In comuna Şuletea din judetul Vaslui n-a mai plouat serios de la Pasti. Culturile sunt distruse in proportie de 80 la suta.
“Este dezastru, n-a mai plouat de foarte mult timp, si o saptamana daca ar ploua nu s-ar mai putea salva nimic”, explica primarul.
Si in judetul Bacau, vipia a parjolit totul iar porumbul a ramas uscat in camp.
“Ganditi-va ca anul trecut am recoltat 50 de tone, in anul acesta nu cred ca vom recolta 10 tone de siloz si mult mai slab calitativ”, se plange Ioan Chiriac, agricultor.
La Galati, de pe 22 iunie, n-a mai curs nici lacrima de ploaie, cum spun taranii. Sute de hectare nu mai pot fi salvate nici daca ar turna.
“Nu se mai poate face nimic. Deci ele si-au incheiat activitatea. Nu mai absorb apa”, e concluzia lui Virgil Manoilă, inginer agronom.
La Tulcea, seceta scoate la iveala imagini nebanuite: o insula a aparut peste noapte, in dreptul falezei, unde in urma cu cateva luni, acostau nave de tonaj mediu. Zilele au fost atat de claduroase incat pe limba de pamant s-a format si vegetatie.
Si comportamentul animalelor se schimba din cauza caldurii. Doua femei din Gorj au fost muscate de un caine si un porc, si au ajuns la spital aproape desfigurate.
“Era caldura mare si m-am dus sa ii dau apa ca sa aiba sa bea ca le e sete, ca orice animal. Cand sa pun laturile acolo in valaul lor s-a repezit porcul pe mine.”
Medicii veterinari ii sfatuiesc pe proprietarii de animale ca pe timpul caniculei sa le asigure acestora umbra si apa proaspata pentru a preveni astfel de incidente.
Ingrijorator este insa ca am pierdut aproape tot ce s-a semanat.
“Sunt afectate peste 800 de mii de hectare din suprafata agricola, in diferite stadii de seceta”, spune si Valentin Apostol consilier Ministerul Agriculturii.
Meteorologii confirma ca nivelul de apa din sol a ajuns la cote extrem de scazute.
Practic, cu exceptia unor judete din centrul si nordul tarii, toate celelalte regiuni sunt afectate de seceta puternica si seceta extrema.
Asa cum spuneau reprezentantii ministerului Agriculturii, sunt peste 800 de mii de hectare afectate de seceta. Asta, pentru ca pamantul nostru nu este irigat decat pe aproximativ 8 la suta din suprafata totala. Din 9 milioane de hectare, doar 300 de mii au primit apa prin acest sistem.
Ministerul sustine ca, de fapt, sunt functionale 750 de mii de hectare, dar producatorii nu au facut contracte ca sa isi ude pamantul, probabil din cauza preturilor mari la apa si energie. De exemplu, in Moldova exista o suprafata functionala a sistemului de irigatii de 60 de mii de hectare, dar culmea, au fost irigate doar 250 de hectare. […]
Arşiţa din ultimele luni face ravagii în agricultură. Din cauza deficitului de umiditate în sol, aproape 900.000 de hectare din suprafaţa totală de teren cultivată, care este de aproximativ 14 milioane de hectare, este pârjolită de secetă.
Agricultorii spun că cele mai mari probleme sunt la cultura porumbului, afectată în proporţii începând de la 30-50%, până la 100%. Căldura a lovit şi în culturile de floarea-soarelui, cartofi sau sfeclă de zahăr. Iar veştile de la meteorologii nu sunt bune. Aceştia susţin că situaţia se va înrăutăţi şi mai mult în perioada următoare în condiţiile menţinerii deficitului de umiditate în sol şi a temperaturilor ridicate.
Cât mai ţine canicula. Secetă severă în continuare
Potrivit specialiştilor, seceta s-a comportat diferit, în funcţie de zonă, cea mai afectată fiind Moldova, unde nu a mai plouat din luna aprilie. Dobrogea, Bărăganul, sud-vestul Olteniei, Banatul şi Crişana sunt alte zone în care seceta îşi face de cap.
”Deficitele cele mai mari de apă se înregistrează pe cea mai mare parte a zonelor agricole, în special pentru partea de est, sud-est şi vest. Estimările Centrului European de Prognoză indică şi pentru lunile august şi septembrie un regim termic mai ridicat decât în mod obişnuit, cu cantităţi de precipitaţii deficitare, adică vorbim de o secetă severă. Cu siguranţă nu va fi o toamnă tocmai uşoară pentru agricultori, cel puţin pentru prima lună. Pentru culturile de porumb şi floarea soarelui, este posibil ca efectele să fie dintre cele mai severe, având în vedere seceta accentuată în lunile iulie şi august”, a declarat, pentru ”Adevărul”, specialistul în agrometeorologie, Elena Mateescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie.
Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), confirmă pagubele produsă de secetă, dar arată că nu vor fi probleme la necesarul de cereale pentru piaţa internă.
”Grâul, orzul şi rapiţa sunt în regulă. Problema pe care ne-o punem acum este referitoare la porumb, sfeclă, mazăre, floarea-soarelui şi legume. Problema este la export, pentru că ne câştigasem nişte pieţe, iar acum nu vom mai putea să le aprovizionăm. Nu se pune problema că nu vom putea acoperi necesarul pentru piaţa internă”, a declarat, pentru ”Adevărul”, Daniel Botănoiu.
Cât mai ţine canicula. Calendarul lucrărilor agricole, corelat cu prognoza
Din păcate, veştile proaste pentru agricultori nu se opresc aici. Potrivit prognozei agrometeorologice, temperaturile ridicate şi deficitul de umiditate din sol se vor menţine în perioada următoare, iar starea de vegetaţie a culturilor pe suprafeţele agricole din sudul, sud-estul, estul şi vestul ţării, se va deprecia în continuare. De aceea, afirmă specialiştii, calendarul lucrărilor agricole de toamnă trebuie corelat atent cu prognoza meteo.
”Perioada următoare este foarte importantă, pentru că deja vorbim de pregătirea campaniei agricole din 2016, în special pentru primele culturi. Trebuie să urmărim atent prognozele, pentru că nu sunt excluse ploi în anumite regiuni ale ţării, astfel încât să se intre în câmp, adaptând calendarul lucrărilor agricole din perspectiva pregătirii terenurilor la rezerva de apă din sol. Pentru luna septembrie este posibil să vorbim de o întârziere a lucrărilor de însămânţare pentru cultura de rapiţă dacă estimările se vor confirma”, a declarat Elena Mateescu.
Ajutoare pentru agricultori
Fermierii ale căror culturi agricole au fost afectate de secetă, în această vară, ar putea fi despăgubiţi. Cel mai probabil printr-o schemă de ajutor de stat.
”Sunt pierderi de peste 30%. Noi evaluăm la nivelul întregii ţări, astfel încât să avem o estimare cât mai exactă. Pentru fermele mici şi mijlocii, există acel ajutor minis. Dacă pagubele depăşesc un anumit nivel din PIB, aşa cum prevede legislaţia europeană, atunci vom solicita fonduri de la Comisia Europeană. O altă măsură pe care o luăm este cea referitoare la normele de venit. Acolo unde nu s-a obţinut venit, clar nu se va plăti impozit pe suprafeţele agricole. Această măsură a fost luată şi anii anteriori acolo unde culturile au fost calamitate”, a precizat secretarul de stat Daniel Botănoiu.
Ce ne aşteaptă în următoarele două săptămâni
Avertizare de cod portocaliu de caniculă prelungită până miercuri pentru judeţele Bihor, Arad şi Satu Mare. Codul galben a fost extins în Capitală şi în alte 23 de judeţe, unde temperaturile vor ajunge, luni, până la 37 de grade, potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie.
Pentru următoarele două săptămâni, meteorologii anunţă un regim termic ridicat, însă, pentru prima dată după o perioadă lungă de timp fără precipitaţii, se întrevăd şanse de ploi în intervalul 15-18 august, la nivelul întregii ţări, reiese din prognoza publicată, ieri, pentru perioada 10-23 august, de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
În Muntenia, valorile termice se vor menţine ridicate până spre sfârşitul primei săptămâni de prognoză, caracterizând o vreme călduroasă, caniculară în timpul după-amiezelor. Se vor înregistra, în medie regională, valori maxime de 35 — 37 grade şi minime în creştere uşoară.
În ceea ce priveşte Oltenia, până la 15 august, vremea se va menţine caniculară. Media regională a valorilor termice diurne va fi de 34-36 de grade.
În Moldova, vremea va fi călduroasă pe tot parcursul intervalului, iar până în jurul datei de 16 august va fi caniculară mai ales în zona de câmpie a regiunii, cu o medie a temperaturilor maxime de 36 de grade.
În Transilvania, regimul termic se va situa peste mediile multianuale ale perioadei, dar mai ales în prima săptămână, când media regională a valorilor maxime va fi de 33 — 34 de grade, vremea urmând să fie, local, caniculară în timpul după-amiezelor.
Când vin ploile şi cât mai ţine canicula
Specialiştii în meteorologie nu aduc veşti bune nici pentru următoarea lună. Seceta va pârjoli pământul şi în septembrie, iar temperaturile vor fi cu mult mai mari decât media multianuală.
Abia în octombrie vremea va reveni la normal, când îşi vor face apariţia şi ploile.
”În luna octombrie vor fi cantităţi de precipitaţii peste media acestei perioade în majoritatea regiunilor, exceptând sud-estul şi, local, sudul şi vestul României. În aceste zone ne aşteptăm ca valorile de precipitaţii să fie în limita normală a acestei perioade. Dar, pe măsură ce ne vom apropia de toamnă, vom avea o imagine mai completă a ceea ce urmează, pentru că aceste estimări au acum un grad de realizare de 60%”, a declarat, pentru ”Adevărul”, Elena Mateescu, director executiv al ANM.
Aproape 900 de mii de hectare din suprafata agricola totala a Romaniei au fost afectate de seceta prelungita din acest an, pana la data de 5 august, potrivit unui raspuns al Ministerului Agriculturii pentru Hotnews. Seceta a afectat aproximativ 7-8% din suprafata totala de teren cultivata, care este de aproximativ 9,4 milioane ha. Seceta afecteaza in special culturile de primavara, respectiv porumbul, floarea-soarelor, cartoful si sfecla de zahar. Situatia culturilor de porumb si floarea-soarelui se va inrautati si mai mult in perioada urmatoare, anunta meteorologii, in conditiile mentinerii deficitului de umiditate in sol si a temperaturilor ridicate.
“In cursul lunilor iunie si iulie 2015 s-a solicitat Institutiilor Prefectului operationalizarea organismelor si structurilor abilitate in managementul situatiilor de urgenta, precum si comunicarea de situatii centralizate, la nivel de judet, referitoare la pagubele fizice si valorice produse de seceta, in conformitate cu datele cuprinse in procesele verbale/rapoartele sinteza intocmite de catre Comitetele locale pentru situatii de urgenta/Comitetele judetene pentru situatii de urgenta. Centralizarea acestor informatii la Centrul operativ pentru situatii de urgenta organizat la nivelul MADR, la data de 5 august 2015: 867.372,23 ha afectate de seceta prelungita, la nivel national”, se arata in raspunsul MADR.
Ulterior, la solicitarea Hotnews, reprezentatii Ministerului Agriculturii au precizat ca cele 867.372,23 ha se raporteaza la suprafata agricola totala a Romaniei, fiind incluse pasunile si fanetele.
Ministerul Agriculturii nu are inca o estimare a sumelor de bani pe care le vor pierde fermierii in urma instalarii fenomenului de seceta pedologica, valoarea pagubelor urmand sa fie estimata in functie de evolutia fenomenului, se mai arata in raspunsul ministerului.
Evolutia fenomenului in perioada urmatoare nu va fi una favorabila pentru fermieri, anunta meteorologii. Potrivit prognozei agrometeorologice, temperaturile ridicate si deficitul de umiditate din sol se vor mentine in perioada urmatoare, iar starea de vegetatie a culturilor cel mai afectate de seceta, porumbul si floarea-soarelui, pe suprafatele agricole din sudul, sud-estul, estul si vestul tarii, se va deprecia in continuare.
In cazul in care fermierii vor inregistra pierderi de peste 30% din suprafatele destinate productiei, MADR are in vedere reducerea impozitelor datorate pe baza normei de venit proportional cu pierderile suferite, pentru persoanele fizice, individual sau intr-o forma de asociere. Iata masurile pe care Ministerul Agriculturii le ia in calcul:
- instituirea unei scheme compensatorii de sprijin, prin ajutor de minimis;
- reducerea impozitelor datorate pe baza normei de venit proportional cu pierderile suferite, pentru persoane fizice, individual sau intr-o forma de asociere, in cazul inregistrarii de pierderi de peste 30 % din suprafetele destinate productiei agricole;
- operationalizarea fondurilor mutuale care sa preia riscurile de seceta si sa despagubeasca membrii utilizand surse financiare comunitare (Sursa: raspunsul MADR pentru HotNews.ro)
In prezent, nu exista o lege care sa-i protejeze pe agriculturi de pagubele provocate de fenomenele meteorologice nefavorabile, cum ar fi seceta sau inundatiile, dupa ce domeniul acordarii de despagubiri pentru fermieri a ramas nereglementat, prin abrogarea Legii nr. 381/2002, in anul 2010. In schimb, exista posibilitatea ca agricultorii sa isi asigure culturile.
Romania ar putea cere ajutorul Uniunii Europene pentru a-i despagubi pe fermieri. Potrivit MADR, dupa estimarea pierderilor si informarea guvernului, se va stabili solicitarea de asistenta financiara din fonduri europene pentru acordarea despaguburilor.
Ministrul Agriculturii Daniel Constantin a declarat, la sfarsitul lunii iulie, ca pentru acordarea despagubirilor cu o valoare mai mare de 15.000 de euro, Romania trebuie sa ceara acordul Comisiei Europene, iar pentru cele mai mici trebuie sa notifice Comisia, chiar daca ajutoarele vor fi date din bugetul national.
“Comisiile constituite pe langa prefecturi analizeaza situatia in teritoriu, dupa care ne-o vor prezenta si, pe baza ei, vom vedea ce putem face din fonduri bugetare, pentru ca fonduri europene nu cred ca vom avea pentru despagubiri. Oricum, trebuie sa avem acceptul Comisiei Europene daca vorbim de despagubiri care depasesc 15.000 euro, pentru ca sunt situatii in care va trebui sa acordam despagubiri mai mari. Ajutorul de minimis spune ca trebuie sa dam nu mai mult de 15.000 de euro trei ani consecutiv. Pentru cei care sunt fermieri mici putem institui ajutorul de minimis fara sa asteptam ok-ul Comisiei, doar notificam, iar pentru forme mai mari de ajutoare de stat trebuie sa notificam Comisia Europeana, asteptam raspunsul si pe urma vom veni cu eventuale despagubiri, dar ele vor fi platite tot in limita disponibilului de la bugetul de stat”, a declarat ministrul Agriculturii, potrivit Agerpres.
Situatia pe Dunare tinde sa devina disperata. Fluviul in continua scadere este supravegheat de o saptamana de doi sateliti. Acestia monitorizeaza traficul pe apa.
Autoritatile trebuie sa stie in permanenta cate nave de transport ne tranziteaza si ce probleme intampina. Riscul aparitiei unor accidente este foarte mare.
Fotografiile surprinse de satelitii Sentinel, arata cum 120 de nave, care urmau sa tranziteze Dunarea au ramas blocate in zona Zimnicea pentru ca apa a scazut foarte mult, iar pe alocuri s-au format insule de nisip. 100 dintre acestea nu au sistem identificare si, ajunse in situatii periculoase, sunt dificil de salvat.
Pentru ca situatia o cere traficul pe fluviu este monitorizat cu ajutorul satelitilor Agentiei Spatiale Europene. Acestia transmit informatii la baza, aflata in Ungaria. De acolo ajung si la Agentia Spatiala romana care la randul ei le retransmite Administratiei Fluviale a Dunarii de Jos. Expertii stiu astfel in timp real cate nave, barje sau barci sunt pe Dunare.
Masura a fost luata dupa ce nivelul Dunarii a scazut progresiv atingand recorduri negative. Potrivit specialistilor, in aceasta perioada, cota a ajuns sub cea din 2003, cand a fost de 69 de centimetri. Acum o luna, autoritatile dragau fluviul.
“Intervenim in punctele critice, adica la cotul Prutului, Isaccea, bara Sulina, astfel incat sa asiguram cele 24 de picioare pe care ne-am angajat ca le vom asigura permanent”, explica Corneliu Carp, inginer-sef Administratia Dunarii Fluviale Galati.
Un alt punct dificil ramane Zimnicea. Mai putini ingrijorati turistii se opresc sa fotografieze insulele care au rasarit in mijlocul apei.
Pana acum, din cauza secetei, autoritatile, au inchis portul Corabia, din judetul Olt. Acolo nici o nava nu a mai putut acosta. Meteorologii anunta ca si lunile august si septembrie vor fi la fel de secetoase. Croazierele au fost deja suspendate si nu este exclus ca in curand si navele care transporta marfuri sa nu mai poata sa circule.
- ROMANIA IN SECETA EXTREMA. Ce se intampla cu ANM si SISTEMUL DE IRIGATII? (Income-Video)
- RUGACIUNI PENTRU PLOAIE. “Ne-am rugat, acum daca Domnul o vrea, bine ar fi, dar nu cred pentru ca suntem rai…” (Video)
- RUGACIUNE PENTRU PLOAIE. De ce s-a inchis cerul?
- Parintele Paisie Aghioritul: PACATUL ADUCE NENOROCIRI. “Cand lumea nu se pocaieste, ce ploaie sa dea Dumnezeu? Voi ati facut rugaciune ca sa ploua, sau nu va preocupa subiectul? Acum seceta e o incercare de la Dumnezeu”
- IPS TEOFAN, Mitropolitul Moldovei, cheama Biserica la pocainta, la rugaciuni si procesiuni speciale PENTRU PLOAIE! SA INTELEGEM SENSUL MUSTRARII LUI DUMNEZEU: “Pământul este pângărit sub locuitorii lui, căci ei au călcat legea”
- SFANTUL NICOLAE VELIMIROVICI DESPRE SEMNELE DE LA DUMNEZEU: “… intrucat cutremurele vor fi foarte dese, popoarele vor trai intr-o frica neincetata”
Seceta ca semnal. Din pricina faptelor nelegiuite ale regelui Ahav, s’a închis cerul deasupra lui Israíl şi n’a căzut ploaie preţ de trei ani şi şase luni. Însă şi toate celelalte secete, care lipsesc pe oameni de pâine, sânt pedeapsă şi sânt semn. Din pricina apostaziei, strigă Prorocul, „au lipsit ploile de toamnă, la fel şi cele de primăvară” – cele de primăvară, adică cele mai trebuincioase pentru semănături. De aceea, zice mai departe Sfântul Ieremía,
„semănat-aţi grâu şi spini aţi secerat, sorţii lor nu vor folosi lor; ruşinaţi-vă de fala voastră, de ocară înaintea Domnului”. /Ier. 12:13/
Şi iarăşi, mai departe:
„Şi lucrurile pământului au încetat, pentru că nu era ploaie; plugarii s’au mâhnit, acoperit-au capetele lor”. /Ier. 14:4/
Iar cât priveşte faptul că Domnul rânduieşte ploaia peste un loc, iar peste altul nu, ca semn, din pricină că se face nedreptate săracilor şi sânt asupriţi, oare nu dă mărturie limpede despre aceasta Prorocul Amos?
„Am oprit dela voi ploaia cu trei luni mai nainte de seceriş, şi voiu ploua preste o cetate, iar preste o cetate nu voiu ploua; o parte se va uda, şi partea preste carea nu voiu ploua se va usca”, zice Domnul.
Acestea sânt semne dumnezeieşti. În acest fel, Dumnezeu le vesteşte oamenilor ce gândeşte, aşa cum Însuşi spune despre Sine în încheierea cuvintelor acestora, că numele Lui este „Domnul oştirilor,” „Cel ce vestesc la oameni”. /Amos 4:7, 13/
“Ne gândim de ce S-ar supăra Dumnezeu că, iată, este atâta secetă, care ar fi motivul pentru pedeapsa asta pe care o dă Dumnezeu – căci, oricum, apa din fântâni devine tot mai nesănătoasă, mai ales în anumite zone. Spune psalmistul David: Ai făcut pământul cel roditor în pământ sărat din pricina celor care locuiesc pe dânsul, adică din pricina necredincioşilor”.
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Cararea e vizibila:organisme modificate genetic.
“Si al patrulea inger a varsat cupa lui in soare si i s-a dat sa dogoreasca pe oameni cu focul lui. Si oamenii au fost dogriti cu mare arsita si au hulit numele lui Dumnezeu, Care are putere peste urgiile acestea si nu s-au pocait ca sa-I dea slava”. (Apoc. 16, 8).
Popor nebun, lasa Fiara de UE si Babilonul american si pocaieste-te lui Dumnezeu in sac si cenusa