Șeful CNCD, comentând pe seama primarului din Târgu Mureș: AȘ INTRODUCE EDUCAȚIE SEXUALĂ ÎN ȘCOLI. De ce este discriminatorie această afirmație?

31-01-2020 3 minute Sublinieri

Edupedu:

Asztalos, CNCD: Aș introduce educație sexuală în școală. În 2018, o mamă avea 6 copii până la vârsta de 18 ani, iar 10% dintre copiii născuți în acel an erau din mame minore

”Aș introduce o formă de educație sexuală în școală, pentru că am solicitat de la Institutul Național de Statistică niște date și noi în anul 2018 am avut 18.000 de copii născuți de minore. Ceea ce înseamnă aproape 10% din copiii născuți în România în anul 2018. Am avut 674 de mame care au născut sub 15 ani. Și avem o mamă care are șase copii până la 18 ani”. Declarațiile au fost făcute de președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, miercuri seara la Realitatea TV. Oficialul a prezentat datele în contextul în care instituția pe care o conduce (colegiul director cu 7 voturi) l-a amendat pe primarul din Târgu Mureș cu 10.000 de lei pentru „discurs incitator la ură”.

Asztalos Csaba a mai precizat că „nu este un element etnic aici, am o problemă de educație. Și dacă alții sunt pudici, haide să nu numim educație sexuală, să realizăm o educație în care să explicăm consecințele faptelor omului”./ integral la sursă

Gabriel Popa/ Știri pe Surse

Vor fi convinși guvernanții să cheltuie banii publici pentru educație sexuală?

Cam o dată la 4-5 luni, ca din senin, e lansat câte un studiu sau apare vreun scandal, iar presa rostogolește din nou „problema” numărului de mame adolescente și, la pachet, „soluția” propusă: educația sexuală contraceptivă obligatorie în școli.

De data asta a fost rândului șefului CNCD, Csaba Asztalos (ce competențe și atribuții o avea CNCD în acest domeniu?) să arunce iar în discuție marota nevoii de cursuri de educaţie sexuală ca soluţie la maternitatea timpurie.

Dincolo de faptul că deseori statisticile categorisesc ca mame adolescente pe tinerele care nasc până la 20 de ani (nu înțeleg de ce a deveni mame la 19-20 de ani ar fi în sine, pentru destule femei, un lucru rău – ca să nu mai pomenim de faptul că o creștere constantă a vârstei medii a maternității e problematică pentru deficitul demografic), trebuie să punctăm, totuși, că procentul mamelor tinere are cauze fără prea mare legătură cu lipsa materiei „educație sexuală” din școli.

Astfel, voi face referire mai întâi la studiul Sarcinile şi căsătoria timpurie în „Cazul tinerelor roma” – raport elaborat în cursul anilor 2000 pentru Centrul Educaţia 2000+, care constata atunci că „ponderea tinerelor roma care au căsătorii timpurii (înaintea vârstei de 20 de ani) este în creştere, de la 70% în cazul generaţiei cu vârste cuprinse între 25-29 de ani la 84% în cazul generaţiei de 20-24 de ani” şi că „ponderea tinerelor rome care se căsătoresc sub vârsta majoratului (sub 18 ani) este de asemenea în creştere: de la 44,6 în cazul generaţiei de 25-29 ani la 52,1% în cazul generaţiei de 20-24 ani.”

Se mai reţine, apoi, că „un alt comportament demografic care ne reţine atenţia în cazul populaţiei de romi este sarcina timpurie sau, altfel spus, vârsta scăzută la prima naştere. Datele de cercetare arată că (…) se înregistrează şi o creştere a ponderii sarcinilor avute înaintea vîrstei de 18 ani. Astfel, dacă se compară grupurile de vârstă de 25-29 ani şi respectiv 20-24 ani se constată o creştere a ponderii sarcinilor avute sub 18 ani de la 30,6% în primul caz, la 37,1% în cel de-al doilea.”

Potrivit autorilor studiului, „căsătoria şi sarcina timpurie (în afara sau în interiorul căsătoriei) sunt compartamente circumscrise unui model cultural tradiţional de familie. Acest model tradiţional de familie poate fi întâlnit nu doar în comunităţile de romi, ci şi în comunităţile rurale tradiţionale.”

Așadar, într-o anumită măsură (cât să contribuie semnificativ la creșterea procentului mamelor tinere), o cauză pare a fi legată de specificul cultural al unor comunități etnice sau cu un grad tradiţionalist ridicat, care pun preț mai mare pe căsătoria (nu neapărat oficială) şi maternitatea timpurie decât pe alte tipuri de validare în viață. Și nu văd de ce ar fi mai condamnabilă această alegere, decât alegerea altora de a da prioritate carierei, să zicem, decât familiei.

Același studiu ne mai arăta cu 80% dintre fetele roma sunt informate cu privire la metodele contraceptive, și că 60% folosesc metode contraceptive, altele decât avortul (în condițiile în care avortul este cea mai cunoscută metodă prezentată în cadrul educației sexuale contraceptive.)

Alte probleme care contribuie la maternitatea în adolescenţă par a fi abandonul școlar și analfabetismul – iar aici soluția, până la educația sexuală contraceptivă, ar fi școlarizarea, încurajarea frecventării școlii. De regulă, fetele care termină școala și liceul nu prea ajung mămici adolescente decât prea rar, se pare că au aptitudinea de a învăța și fără ore speciale cum se rămâne și cum nu se rămâne însărcinată.

Legate de abandonul școlar și de tentația promiscuității sau vieții neglijente mai sunt, de asemenea sărăcia extremă a unor familii sau fenomenul de masă al plecării părinților la muncă în străinătate și al abandonării copiilor în grija rudelor și vecinilor (dacă nu mai rău).

Dacă se dorește tratarea problemei mamelor adolescente, la aceste cauze trebuie umblat. Nu căutate soluții false, precum educația sexuală.

Pentru că, la câtă insistență e pe subiect, senzația mea e că în spate sunt interese foarte materiale: cineva încearcă să ne bage pe gât această soluție, și pentru a ne-o putea vinde, caută să găsească probleme de tratat cu ea.

Dacă ne gândim că, atunci când s-a încercat prima dată strecurarea pe furiș a programului Ministerului Învățământului cu „educația parentală”, se puneau la dispoziții fonduri de cca 65 milioane de euro doar în primul an (cât jumătate din Catedrala Mântuirii Neamului), e limpede că niște oengeuri își fac deja încălzirea să intre în școli pe bani frumoși. Că ora de educație sexuală obligatorie nu va rezolva „problema” (ba, chiar s-ar putea să o hrănească, ca un fel de validare morală a sexualizării copiilor) nu mai contează – la urma urmei cei care tot încearcă să o impună își vor asigura, astfel, și pentru mâine o pâine de mâncat prin astfel de programe guvernamentale.

Domnilor politicieni, nu ne luați banii ca să-i dați pe sex!

Gabriel Popa:

Încă o observație în continuarea textului despre educația sexuală și declarațiile lui Csaba Asztalos.

Deci șeful CNCD, rugat să comenteze afirmațiile primarului din Târgu Mureș, îi cântă de fapt în strună acestuia. Și continuă să discrimineze o anumită etnie cu comentariile despre nașterile la adolescente.

Deoarece într-o anuită măsură cel puțin, numărul mare de sarcini în rândul fetelor de etnie romă se datorează unui model cultural specific, și în nici un caz absenței educației sexuale. Un studiu UNICEF din anii 2000 ne arată chiar că 80% dintre fetele roma sunt informate cu privire la metodele contraceptive, și că 60% folosesc metode contraceptive, altele decât avortul (în condițiile în care avortul este cea mai cunoscută metodă prezentată în cadrul educației sexuale contraceptive).

Și nimeni din „presă” nu observă acest lucru. Cum șeful CNCD nu doar continuă să îi cânte în strână primarului din Târgu Mureș, cu declarațiile eugenice. Dar discriminează, el însuși, pe față o anumită etnie.

Pe Csaba Asztalos cine îl investighează? Îi face careva reclamație la CNCD?

 


Categorii

1. DIVERSE, Educatia sexuala, Razboiul impotriva familiei / vietii/ copiilor

Etichete (taguri)

, ,

Articolul urmator/anterior

Rânduială de rugăciune în Postul Paștilor

Comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare