“Sminteala pentru evrei si nebunie pentru…” zelotistii de tip Barabas? Reflectii despre un scandal mediatic provocat pe seama manastirii Petru-Voda, plecand de la un cantec: “Sfanta tinerete legionara”

21-02-2011 16 minute Sublinieri

SCANDALUL PROVOCAT SE AMPLIFICA, SUNT IMPLICATE PARCHETUL SI SRI, iar in vizor intra parintele Iustin si parintele Teodor Stanescu de la Aiud. Provocatorii pot sa fie satisfacuti, in sfarsit!

Este acuzata pana si comemorarea lui Valeriu Gafencu de pe siteul Mitropoliei Moldovei!

PATRIARHIA ARUNCA PISICA IN CURTEA MITROPOLITULUI TEOFAN:

*

Din pacate, se confirma mult prea rapid ceea ce scrisesem in materialul mai amplu de mai jos: scandalul serveste drept pretext ideal pentru organizatiile care au misiunea de vanare a antisemitismului real sau inchipuit, de a ataca cinstirea, de catre Biserica, a Sfantului Mucenic Valeriu Gafencu si, prin extensie, a Sfintilor Inchisorilor.

Alexandru Florian, director al Institutului “Elie Wiesel”, a declarat pentru EVZ că “e şocant să vezi cum la unele lăcaşuri de cult se vinde propagandă legionară”, subliniind că astfel se ultragiază “memoria tuturor victimelor asasinate de Mişcare în perioada interbelică”.

“Nu înţelegem cum lideri ai Bisericii Ortodoxe asistă cu pasivitate la astfel de manifestări care au loc în unele mănăstiri. În acest context amintesc că, la 18 februarie, Arhiepiscopia Iaşilor a comemorat prin omagiere 59 de ani de la moartea lui Valeriu Gafencu, numit «sfânt al închisorilor». Doar că această înaltă instituţie ortodoxă a uitat să menţioneze apartenenţa lui Gafencu la Mişcarea Legionară, din cauza căreia a şi fost condamnat de regimul Antonescu. El e prezentat pe site-ul Arhiepiscopiei ca activist naţionalist-creştin”, a indicat Florian.

Asadar, acum toate tunurile se vor pozitiona spre Mitropolitul Teofan, ca si asupra parintelui Justin Parvu. Si, bineinteles, acum se aduc in fata TOATE temele esentiale, nu doar comemorarea Sfintilor Inchisorilor – ecumenismul, actele biometrice etc.

De cealalta parte, provocatorii jubileaza in felul lor si apasa si mai tare pe pedala incitarilor. Scopul lor este doar sa faca agitatie. Asta se numeste, in fisa postului, meserie de agent provocator. Niciunul din blogurile ”ortodoxiste” nu s-a delimitat de gruparile para-legionare si extremiste, care, de altfel, desi functioneaza de atatia ani, nu au fost atinse niciodata de ancheta autoritatilor. De ce oare? Pentru ca benficiaza de membri si avocati cu parghii undeva sus? Este limpede: miza este atacarea BISERICII.

***

Doua videoclipuri postate pe youtube.com arata un grup de maicute cintind “Sfinta tinerete legionara” in prezenta arhimandritului Justin Pirvu, staretul Manastirii Petru Voda din Piatra [sic!!] Neamt. Centrul pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului – MCA Romania transmite un protest oficial Patriarhiei Romane, atragind atentia asupra “promovarii, in lacasurile de spiritualitate ortodoxa, de catre membrii Bisericii Ortodoxe Romane, a ideologiei extremei drepte”.

UPDATE: Reprezentantii Manastirii Petru Voda si cei ai Patriarhiei Romane nu au putut fi contactati pana la aceasta ora pentru a exprima un punct de vedere oficial in legatura cu acest incident.

UPDATE (ora 17:10):Contactat in mod repetat, purtatorul de cuvant al Bisericii Ortodoxe Romane, Constantin Stoica, nu a raspuns la telefon si nici la mesajul HotNews.ro, prin care ii era solicitata o pozitie oficiala in acest caz.

Cele doua inregistrari video, postate pe contul utilizatorului tooberme, arata doua scene relativ identice, datate 2009 si 2011: cite un grup de maicute (autorul sustinind ca sint de la Manastirea Petru Voda) cintindu-i “Sfinta tinerete legionara” parintelui Justin Parvu, la aniversarea a 90 si, respectiv, 92 de ani.

VIDEO Maicute cintind la aniversarea de 92 de ani a lui Justin Parvu (Cintecul “Sfinta tinerete legionara” incepe la minutul 1’52”):

Cintecul este unul dintre simbolurile miscarii legionare si Garzii de Fier, autorul versurilor fiind poetul Radu Gyr.

Parintele Justin Parvu s-a remarcat intre slujitorii Bisericii drept unul dintre cei mai duri contestatari ai pasapoartelor biometrice. Intr-un comunicat postat pe site-ul Manastirii pe care o conduce, Justin Parvu scrie: “Cei care nu se opun implementarii actelor de identitate electronice si nu vad un pericol in acceptarea lor, trebuie sa fie constienti ca savarsesc un pacat impotriva evidentei Apocalipsei si se fac partasi, mai mult sau mai putin, acestui sistem care incepe sa semene din ce in ce mai mult cu fiara apocaliptica. Dupa cum ne invata Sfanta Scriptura si Sfintele Canoane, avem datoria de a primi pe oricine vine la spovedanie cu duh umilit si dorinta de indreptare. Asadar nu excludem pocainta si indreptarea celor ce au acceptat actele cu cip”.

Site-ul Manastirii Petru Voda arata ca in cadrul asezamintului filantropic exista momentan 70 de maicute. Aici functioneaza un orfelinat si un asezamint pentru batrini.

Intre timp, stirea a facut ocolul mass-media online, pana acum fiind publicata, cu inregistrari cu tot, in:

Si o reactie critica fata de ignoranta presei [desi nu asta credem noi ca este problema, altele sunt, evident, mizele reale ale scandalului declansat, mass-media a cautat numai sa exploateze comericial un subiect “manos”]:

*

De la bun inceput trebuie precizat ca maicile (cel putin in imaginile din 2009) au intonat o varianta initiala a cantecului legionar. Scris in anii interbelici, cantecul a suferit si el o schimbare esentiala, asa cum mai toti legionarii trecuti prin inchisori au suferit la randul lor, in sensul intelegerii greselilor si al trecerii de la idealismul justitiar si de la zelotismul politic la induhovnicire si la asumarea Crucii.

Modificarea a fost facuta de insusi autorul sau, Radu Gyr. Poezia, in forma initiala, observam, nu are nimic antisemit, insa… are, totusi, niste probleme de ordin duhovnicesc (se va vedea mai jos) care il fac, intr-adevar, incompatibil, cu invatatura ortodoxa, cu morala crestina – fara nicio legatura cu agenda cercurilor evreiesti, stipendiate sau nu de fundatii care urmaresc dezintegrarea noastra.

Evident, intonarea cantecului in acel context (aniversarea parintelui Iustin) are simpla semnificatie de a-i aduce acestuia o bucurie prin rememorarea idealurilor “tineretii” sale. Trebuie sa fii de rea-credinta sau complet ignorant sa nu vezi asta, fiindca nu este nimic belicos sau periculos acolo. Asa dupa cum imnul nostru national, Un rasunet” (“Desteapta-te, romane”) nu este inteles de nimeni astazi ca o chemare la razvratire “cu braţele armate” (!) impotriva tiraniei “barbare”… E pur si simplu un imn istoric, evocator al unor vremuri apuse.

Iata deci versurile “Imnului tineretii legionare”:

Sfânta tinerete legionara,
Cu piept calit de fier si sufletul de crin
Iures ne-nfrânat de primavara
Cu fruntea ca un iezer carpatin,
Cu bratele suim în soare
Catapetesme pentru veac;
Le zidim din stânci, din foc, din mare
Si dârz le tencuim cu sânge dac…

Garda, Capitanul
Ne preschimba-n soimi de fier
Tara, Capitanul
Si Arhanghelul din cer.

Moartea, numai moartea legionara
Ne este cea mai scumpa nunta dintre nunti,
Pentru sfânta cruce, pentru tara
Înfrângem codrii si supunem munti;
Nu-i temnita sa ne-nspaimânte,
Nici chin, nici viforul dusman;
De cadem cu toti, izbiti în frunte
,
Ni-i draga moartea pentru Capitan!

Refren

Sfânta tinerete legionara,
Suim biserici, stam viteji în închisori…
În prigoana orisicât de-amara

Cântam si ne gândim la Nicadori,
Purtam în crivat si în soare
Lumini pentru biruitori,
Pentru cei viteji zidim altare
Si-avem doar gloante pentru tradatori!

Versul modificat de Radu Gyr in inchisoare, conform marturiei date de dl. Ilie Tudor (tatal artistului Tudor Gheorghe), este chiar: “Si-avem doar gloante pentru tradatori” – cu “Urcand pe trepte mari de rugaciuni“. Si sa recunoastem ca avea de ce sa fie modificat! Chiar daca, trebuie sa o spunem, aceste versuri aveau alta rezonanta si erau receptate altfel de vechii legionari (adica nu drept indemnuri la asasinate). Totusi, moartea “pentru Capitan” si “gandul la Nicadori” (asasinii legionari ai unui prim-ministru, care s-au predat apoi) ar fi meritat si ele inlocuite cu moartea pentru Hristos (unicul adevarat “Capitan” si singurul pentru care trebuie sa murim, orice om fiind failibil si netrebuind idolatrizat) si cu “gandul la martirii” Bisericii.

Si mai aberant este dictonul legionar din Indreptarul Fratiilor de Cruce conform caruia Capitanul nu greseste niciodata. Este vorba de exagerari sau chiar mentalitati ce frizeaza erezia sau cultul personalitatii, dar e o realitate, totusi, ca legionarii, in frunte chiar cu Corneliu Zelea Codreanu, au trecut printr-un laborios proces de transformare, de la haiducie si razbunari pana la suferinta, pocainta si, intr-un final, chiar la martiriu, la Cruce.

Fiindca numai aceasta este calea Bisericii, calea stramta a Crucii, cum insusi Codreanu avea sa inteleaga si sa admita, mai tarziu. Iar aceasta cale, a rastignirii de sine (nu a altora!) a fost si este cu adevarat, dintotdeauna, ca sa-l parafrazam pe Apostolul neamurilor, “sminteala” pentru multi evrei, dar si “nebunie” pentru fanaticii zeloti, care intotdeauna au preferat altceva… Si nu putem recupera din legionarism decat STRICT ceea ce este compatibil cu aceasta cale a crestinismului.

Nu putem scuza cele de nejustificat! Altminteri ne inselam si inselam si pe altii foarte grav!


***

Scandalul mediatic vine, oare, la “timp” pentru a astupa marturia data despre Sfintii Inchisorilor?

Deja raspandita fulger, stirea despre cantecul legionar dedicat parintelui Iustin Parvu genereaza un nou fenomen de inflamare a spiritelor. Intr-o asemenea stare de spirit prima consecinta este tulburarea majora in care toata lumea intra, ca intr-o vrie. Cei care slujesc zelos neo-religia “tolerantei” (mincinoase) si a corectitudinii politice, precum au si aratat-o, se agita febril, avertizand asupra pericolului legionar ascuns, chipurile, in lacasurile Bisericii Ortodoxe Romane. De altfel, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Anti semitismului din România s-a facut deja remarcat in acuzatiile aduse filmului lui C-tin Popescu jr. despre Ion Gavrila-Ogoranu, Portretul luptatorului la tinerete.

Si ar putea fi numai inceputul, caci nu ar fi de mirare sa inceapa si celelalte organizatii evreiesti de lobby [LATER UPDATE: au si inceput :(], plus CNCD-ul, ASUR-istii si toti “umanistii” negri in cerul gurii: infierari, puneri la zid, istericale, condamnarea fara drept de apel a… Bisericii Ortodoxe Romane si a “fundamentalismului” ortodox. Poate, Doamne fereste, inclusiv un caz Tanacu la puterea a zecea! Fiindca de cand nu se cauta un motiv pentru asa ceva.. Iar extremistii sau diversionistii nostri de meserie isi dau mana sarguincios la grabirea momentului…

Bineinteles, la loc de frunte, pentru aceste organizatii militante, sta eterna marota a acuzatiei de antisemitism. Insa versurile incriminate (desi nu fara probleme din punct de vedere crestin) chiar nu au nicio legatura cu problema evreiasca, iar autorul lor – Radu Gyr – este cel care a infiintat Teatrul Evreiesc care dainuie si astazi, pe cand era… ministru legionar al culturii!

Apoi, strict istoric, problema raportului dintre Miscarea Legionara si evrei ar trebui pusa in contextul epocii, in problemele sociale care existau atunci, si nu in mod ideologic si revansard, asa cum este pusa acum de organizatiile de lobby care isi fac o meserie din vanarea “antisemitismului” (e drept ca nu lipsesc nici provocatorii ortodoxisti, dar nu ortodocsi de astazi care au toata ziua numai “jidani” in dinti, doar-doar vor declansa o reactie care sa arunce in aer intreaga Ortodoxie. UPDATE: IATA CA AU SI REUSIT!).

Trebuie precizat ca legislatia antisemita – in cea mai mare parte a ei – fusese deja elaborata de regele Carol al II-lea si de Maresalul Antonescu (ironia istoriei: maresalul este infierat si el, fara drept de apel de aceleasi organizatii). In plus, una era legea, si alta era realitatea sociala, asa cum o dovedesc arhivele vremii. Evident ca in discurs chestiunea evreiasca era pusa in mod radical, insa nu in mod rasist, ci social. Asta inseamna ca evreul nu era considerat de M.L. drept un sub-om, sau drept un om inferior (precum era vazut de nazisti), si nici nu era obiectul programatic al unor politici de exterminare. Sa nu uitam ca Miscarea a fost o organizatie foarte bine inchegata si disciplinata, care ar fi putut face mare rau daca ar fi fost orientata catre astfel de scopuri. Ca au fost abuzuri din partea unor legionari, asta este real, regretabil si condamnabil, si o recunosc chiar si unii dintre ei. Nu toti membrii Miscarii Legionare au facut ca Radu Gyr sau ca parintele martir Stefan Marcu, care a deschis o cantina pentru evrei. Dar acest lucru nu justifica sub nicio forma campaniile de vanare a supravietuitorilor Miscarii Legionare si de infierare de tip comunistoid, bolsevic. Din pacate, e aproape imposibil sa mai  abordezi in mod calm si onest trecutul istoric recent in acest climat revansard, otravit de patimi si agende ascunse, atat la stanga, cat si la dreapta, unde pana si un ziarist oportunist precum Ion Cristoiu, ori un ministru de externe slugarnic si politic corect, precum Th. Baconschi, ajung sa fie acuzati de fascism si rasism!

Pana in acest moment, de pilda, pentru a generaliza problema si a iesi de sub spectrul subiectului Miscarea Legionara, au ramas in vigoare condamnarile proceselor organizate sub presiune sovietica in anii ’46-’47 impotriva “criminalilor de razboi”. Practic, desi pare de necrezut, pana in ziua de astazi un Mircea Vulcanescu este, juridic, in actele statului roman, criminal de razboi! Va dati seama din aceasta si cat de adevarata a fost condamnarea comunismului (facuta de un presedinte si de niste asa-zisi istorici care au fost printre cei mai profitori ai oricarui regim posibil!)

Aceste procese au fost organizate pentru a extermina elita politica a tarii de catre comunisti sub pretextul de-fascizarii tarii, de-nazificarii ei. Si exista organizatii de lobby antisemitism care le considera si astazi drept corecte!

Asadar, vedem bine ca pentru partea ideologizata (“progresista”) a opiniei publice, nuantele sunt ca si interzise.

Or, acest lucru nu va duce decat la o spirala a violentei. Atacul acesta violent mediatic in care se incrimineaza antisemitismul inexistent al unuia dintre duhovnicii emblematici ai acestui neam, intretinerea unei atmosfere de teroare intelectuala politic corecta, amenintand cu Legea statului pentru delict de opinie, in care nu se mai poate face niciun film, nicio conferinta, in care nu se mai poate canta cuiva niciun cantec care sa nu aiba aprobarea cercurilor sioniste, miroase urat, urat de tot, a vremuri grele…

Si parca ne aduce aminte de constatarea trista a Fericitului Martir Mircea Vulcanescu, – care, altminteri, a stat departe de Miscarea Legionara – facuta in momentul arestarii sale:

Ce minte talmudica se va fi indarjit sa intretina invrajbirea de-a lungul mai multor generatii, persecutand si copiii? (Jurnalul de la Arsenal, in Ultimul Cuvant, Ed. Crater, p. 23).

Si este vorba despre acelasi om care a sarit in apararea unui evreu atunci cand, in toiul tulburarilor studentesti din anii ’20 ai secolului trecut, o grupare de extremisti sarise sa il bata pe “jidanul” ce se afla in aceeasi sala de curs. Acelasi om, un adevarat model de crestin pentru noi toti, din toate punctele de vedere, fara rest, este cel care a lasat scris ca unul din motivele pentru care nu s-a inrolat in Miscarea Legionara au fost derapajele sale violente.

Noi consideram, ca Dostoievski, ca toti am gresitsi romani, si evrei, si legionari, si nelegionari. Si mai consideram ca e datoria noastra de oameni si de crestini sa dorim binele (fara sa i-l si facem cu forta!) oricarui om, indiferent de etnia sa, atat binele social, cat si pe cel spiritual. Dar, pentru a nu se ajunge la derapaje, ar trebui ca atitudinea sa fie reciproca.

In orbirea fanatica a celor de-a stanga, toti vor fi etichetati drept ”legionari” (pentru ca exista un clar interes ca acest cuvant sa ramana un stigmat), toti vor fi ”fundamentalisti” – adica noi toti, cei care avem o atitudine crestin-ortodoxa, o atitudine romaneasca. Toti care au ceva de comentat referitor la “maretele progrese” ale societatii secularizate de astazi – cum ar fi cinismul cu care se ucid oamenii prin experimente medicale, prin OMG-uri sau cum ar fi inchisoarea electronica ce se edifica cu elan socialist – ei bine, toti vom fi asimilati, la pachet, acelorasi grupari/curente care se revendica (si inca abuziv, pe nedrept), astazi, de la Miscarea Legionara.

Acelasi lucru se va crea si de catre cealalta tabara – a gruparilor care fac multa galagie vanturand numele Miscarii Legionare, pana acolo unde, incredibil, dar adevarat, se pune semnul egal intre a fi ortodox si a promova cultul – idolatrie si cult total exagerat si neortodox, haideti sa recunoastem – “Capitanului“! Si aici nuantele sunt interzise, dupa cum au aratat-o chiar de curand, cand au existat destui care au aruncat cu noroi in contributiile duhovnicesti ale unor parinti legate de cinstirea memoriei martirilor din temnitele comuniste, doar pentru ca nu au vorbit si despre Corneliu Zelea Codreanu si nu au pus sfintenia celor din inchisori pe seama Miscarii Legionare.

De fapt, aceste grupari “de asalt” sau acesti instigatori de pe bloguri rareori au si ceva consistent si ziditor de spus, insa profita de posibilitatea pe care internetul o ofera de a-ti masca perfect golurile de formare duhovniceasca sau de sapte ani de acasa, refuzul vietii in Hristos si al luptei cu patimile proprii si, mai grav, “neputintele” majore de caracter. Toate acoperite sub aparentele “eroice” ale… marturisirii si ale intransigentei totale. Intransigenta curat fariseica, numai cu altii, nu si cu propriile lor – grave – probleme de imbisericire, de infilitrare si de profanare, de… spurcare a nationalismului ortodox cu violenta “ultrasilor” de pe stadioane, cu new-age-istii avocati MISA ai lui Bivolaru, Dan Diaconescu si ai altor lideri de opinie dubiosi, cu oameni care faceau, public, pe bloguri sau la OTV, singuri sau impreuna cu actuali “cavaleri de Malta, apologia sexului liber, a pornografiei lingvistice si a orgiilor tantrice! Sau cum pot sa ne convinga de nobletea si puritatea ortodoxiei lor acesti ultrasi, atunci cand amesteca manifestatile de strada cu hard-rockul psihedelic, nu doar ascultat, ci si cantat, in “brigazi de asalt”, de insisi liderii acestor miscari jenante in impostura lor? [Despre penibilul folosirii in scris a unei limbi romane desfigurate si toturate nemilos, nu are rost sa mai vorbim, e de ajuns sa le urmariti lupta din vorbe “dupa bloguri” (sau poate dupa blocurile din cartier?)]. Cine se inhaiteaza sau ii gireaza, ii apara, ii legitimeaza pe unii ca acestia, care dau atat de rau in gard cu Ortodoxia, cum mai are obraznicia sa dea altora lectii? Cum au nerusinarea sa lase numele parintelui Iustin patat de asocierea cu elementele murdare care sustin exact contrariul liniei sale, si anume solutiile lumesti, politice, revolutionare! Oare nu cineva care are interesul sa il compromita atat pe parinte, cat si intregul curent de rezistenta traditionala din Biserica?

Acum un an si jumatate preveneam intr-un comentariu, asupra acestei tendinte, care, intre timp, a luat un contur mult mai pervers, mai subtil si mai de amploare, in acelasi timp:

…Dupa cum se mai poate si ca planul sa fie tocmai starnirea, prin amenintarea cu masuri extreme, totalitare, a unor reactii “revolutionare”, anarhice, conduse de falsi lideri anti-sistem (…), care sa fie controlati tot de “ei”, de fapt, pentru a canaliza si deturna inspre o directie dezastruoasa toate fortele inca sanatoase din societate. Cum fac la noi, de pilda, unii dintre cei de la Noua Dreapta, amestecati cu unii yoghini, si cu unii ziaristi implicati in serviciile secrete. Ghiveci perfect ca sa compromita orice “miscare anti-sistem”. Ei au preluat si lupta anti-cip si au discreditat-o. Si probabil vor fi si acum varfuri de lance. (…) Ca in politica, unde si opozitia, ca si puterea, inseamna “tot ai lor”. Si “societatea civila” la fel. De asta trebuie multa intelepciune si o atitudine echilibrata, crestineasca, duhovniceasca in toate aceste lupte.

Si atunci, pentru ca multi dintre acestia nu sunt in stare sa realizeze mai nimic in afara de a bombani plangacios pe la colturi si subsoluri de blog/bloc, a se imbatosa virtual clamandu-si propriul eroism de parada, a cleveti si chibita forumistic si bloggeristic, asa, “la o tigara”, atunci fac si ei ce se pricep mai bine, anume o singura lucrare majora, indiferent de tema (sfintii inchisorilor, actele biometrice, papa, FMI-UE, americanii, etc.): provoaca! Asta pentru ei trece drept un act de vitejie: sa faca multa, multa, larma, sa imprastie perdele groase de fum si sa-i arunce in fata si sa-i expuna pe altii mai ales preoti, duhovnici, ierarhi – care isi pun la bataie propriul nume si propria persoana, pe cand ei insisi stau bine mersi la adapost, in umbra, cu spatele asigurat, neriscand niciodata nimic, insa permitandu-si sa dea altora, arogant si necrutator, note de buna-purtare si lectii de curaj, vanand oricui “deviatiile” de la propria lor linie extremista, intocmind, inchizitorial, “liste negre” virtuale, impartite pe categorii, de oameni pe care sa-i supuna oprobriului public. Si, mai ales, umbland cu batul prin gard in mod ostentativ, aruncand fitile aprinse, instigand, asmutind, incitand si, dupa ce focul s-a aprins, turnand in plus gaz peste el…

Inutil si retoric sa ne intrebam daca unii ca acestia care il expun pe batranul duhovnic Iustin sau pe altii, o fac cu binecuvantarea acestuia, fiindca nu e nici prima oara, si probabil, nici ultima, cand ajung pe internet filmari fara stiinta sa, care ii creeaza acestuia probleme. Iar dupa aceea e chemat cineva sa repare oalele sparte si sa dea dezmintiri si explicatii (vezi cazul afiselor si filmarii ciudate de acum 1 an, aparute si disparute apoi de pe un blog al casei). Multora din aceste tabere belicoase, care inteleg crestinismul ca fanatism (fie si numai din vorbe), niciodata nu le-a pasat de vreo binecuvantare a cuiva, tot timpul au dispretuit fara scrupule ideea de “binecuvantare” (si cand a fost vorba sa faca publice inregistrarile unor duhovnici care au oprit aceasta – parintii Adrian Fageteanu, Amfilohie si Mihail), tradandu-si prin aceasta, ei, adevaratii impostori si meta-intrusi, lipsa de legatura sincera, launtrica si vie cu Biserica, ramanand niste simpli ideologi, activisti si diversionisti ai ortodoxismului internautic, care scot castanele incinse din foc numai si numai cu mainile altora…  Vezi: PARINTELE SAVATIE despre lipsa de responsabilitate sau cum să iei focul cu mîini străine

*

(sursa foto)

Iar acum, un comentariu referitor la fondul problemei. In multe din evenimentele dedicate Sfintilor Inchisorilor subiectul Legiunii este tratat, prea deseori, lipsit de probitate si de tact. Fie ca se bate toba in mod ignorant-apologetic, fie ca se oculteaza sau se reneaga aproape complet, subiectul Miscarii legionare nu este tratat asa cum se cuvine: cu simtul contextului, al nuantei, al adevarului istoric.

De altfel, greseala (voita sau nu) a celor care mitizeaza Legiunea este tocmai faptul ca “ard etapele” si nu lasa sa se dezvolte tocmai un curent realist de recuperare a istoriei interbelice. Aceste curente, de fapt, nu doresc atat canonizarea Sfintilor Inchisorilor, cat incearca sa provoace “canonizarea” Miscarii legionare. Ei vor neaparat, falsificand grosier realitatea, sa o prezinte ca pe o miscare mistica, asemanatoare cu miscarea isihasta a Sf. Grigorie Palama. Uita un lucru elementar – ca insusi Corneliu Zelea Codreanu, a trecut printr-o schimbare esentiala in privinta acestui aspect, spre sfarsitul vietii. Primele sale comentarii cu adevarat crestine sunt prilejuite de lectura (ce pare a fi facuta oarecum in premiera) a epistolelor pauline, pe cand era la inchisoarea Jilava (adica abia in 1938!). Lectura l-a impresionat profund si i-a confirmat intuitia pe care o avea pregnant in ultima sa perioada – aceea ca miscarea ar fi avut nevoie de alte mijloace de exprimare decat cele politice si cele de ordin para-militar.

Intuitie care a luat si forma unui ordin circular dat Miscarii:

(…) Noi nu voim sa intrebuintam forta.

Nu voim sa intrebuintam violenta.

Ne este suficienta experienta din trecut, cand fara voia noastra am fost atrasi pe calea violentei. La orice violentare, noi nu mai raspundem in niciun fel: suportam. Si chiar cand intreaga natiune romana este tratata ca o turma de animale inconstiente.

Lovitura de Stat nu voim sa dam. (…) Nu vom intrebuinta aceste mijloace, pentru ca tineretul de astazi are prea adanc infipta constiinta misiunii sale istorice si a raspunderii sale, pentru a nu face acte necugetate, care sa transforme Romania intr-o Spanie insangerata.

Generatia noastra intreaga vede manusa care i s-a aruncat. Manusa aruncata va ramanea, insa, jos.

Noi refuzam sa o ridicam.
Ceasul biruintei inca nu a sosit. E inca ceasul lor. (…)

(Sursa: Circulara nr. 148, 21 februarie 1938)

Si din notele scrise de Corneliu Zelea Codreanu la Jilava:

“…cu cat patrundem mai mult in citirea scrisorilor [Epistolelor Noului Testament], ajungem la concluzia:

1. Ca nu suntem crestini, ca suntem departe de a fi crestini. Cat de departe…

2. Ca ne crestinam in forma, dar ne descrestinam in continut.

3. Ca omenirea a suferit acest proces de descrestinare de-a lungul veacurilor pana la noi, cu mici svacniri spre adancuri… Crestinarea in suprafata pare ca a preocupat mai mult lumea.

4. Caracteristica timpului nostru:

Ne ocupam cu lupta dintre noi si alti oameni, nu cu lupta dintre poruncile Duhului Sfant si poftele firei noastre pamantesti.

Ne preocupa si ne plac victoriile asupra oamenilor, nu victoriile impotriva Diavolului si pacatului. Toti oamenii mari ai lumii de ieri si de azi: Napoleon, Mussolini, Hitler etc. [N.B.: aceste randuri sunt scrise in 1938!!] sunt preocupati mai mult de aceste biruinte.

Miscarea legionara face exceptie, ocupandu-se dar insuficient, si de biruinta crestina in om, in vederea mantuirii lui.

Insuficient!

Raspunderea unui conducator este foarte mare. El nu trebuie sa delecteze ochii armatelor sale cu biruinti pamantesti, nepregatindu-le in acelasi timp pentru lupta decisiva, din care sufletul fiecaruia se poate incununa cu biruinta vesniciei sau cu infrangerea vesnica. ”

(Insemnari de la Jilava, Ed. Sanziana, p. 50).

Nu am vazut aceste randuri promovate de cei care fac atata caz pe seama Capitanului si a Miscarii Legionare. Codreanu insusi scrie explicit ca e insuficienta lucrarea crestina a Miscarii Legionare, iar unii “apologeti” o compara cu miscarea isihasta a Sf. Grigorie Palama! Nici nu am vazut urma de respect fata de aceste cuvinte ale Capitanului:

La orice violentare, noi nu mai raspundem in niciun fel: suportam. Si chiar cand intreaga natiune romana este tratata ca o turma de animale inconstiente.

Deci nici macar sub pretextul dreptatii neamului nu mai era de acord cu actiunea violenta – si daca vrem sa fim cat de cat crestini, intelegem prin violenta nu doar glontul (de care totusi era vorba in Imnul initial!), ci si cuvantul transformat in calomnie si injurie.

In schimb, se face mult caz de o perioada haiduceasca a Miscarii, cand se raspundea la provocarile represive ale autoritatii cu gloante justitiare (vezi ce au reprezentat Nicadorii invocati in cantec).

Cat de mare legatura are aceasta modalitate de a raspunde provocarilor cu crestinismul? Ne-o spune Sfantul adevarat al inchisorilor, Valeriu Gafencu:

Paziti neschimbat Adevarul, dar sa ocoliti fanatismul! Duceti Duhul mai departe!

O alta sursa de discutie era tema greselilor colective din trecut. Valeriu spunea:

Cine se afirma crestin trebuie sa se poarte ca un crestin. Nu e ingaduita crima ca arma de lupta crestina. E necesar sa marturisim public greselile trecutului, pentru a pune un inceput nou. Nu sunt ingaduite nici tirania, faradelegea si abuzul.

Toate acestea erau referiri la unele evenimente din trecut, pe care insa nu toata lumea era pregatita sa le priveasca astfel”.

Si scriam zilele trecute pe marginea acestor cuvinte:

Si multi inca nu sunt ‘pregatiti’ nici macar acum sa le priveasca astfel. :( Si mai multi il cinstesc formal, fatarnic, interesat sau rastalmacit, falsificat, ii folosesc numele, sfintenia, jertfa pentru a servi unor scopuri si unor agende (politice, ideologice, provocatoare de scandal si dezbinare, para-ecleziale [schismatice], comerciale si de propaganda, de imagine, de slava sau/si de putere), totalmente straine de duhul si de marturisirea Sfantului emblematic al inchisorilor, neinteresati deloc de testamentul sau duhovnicesc foarte limpede si dispretuind, mai fatis sau mai ascuns, dimensiunea sa “mistica” (=duhovniceasca). Anume pe cea care i-a si daruit sfintenia, si pentru care a si murit in temnita, refuzand atat oferta libertatii, cat si pe cea a luptelor politice.

O alta personalitate a Legiunii, Maica Mihaela, a lasat drept marturie ultimele sale cuvinte:

„Vor veni multi care va vor sili sa recunoasteti ca Miscarea a avut un drum gresit si ca tot restul luptei a fost o ratacire. Tuturor acestora le veti raspunde raspicat: Ei nu au gresit. Ei ne-au scos din fundul unei adanci prapastii de intuneric, dezmat si necredinta. Au aprins o faclie si am mers cu totii tinta spre ea. Daca am gresit ca am scos sabia, am si acceptat sa fim rapusi prin ea si este adevarat ca au curmat vieti de oameni pe care nu aveam dreptul sa le frangem. Dar astazi, ridicati pe jertfele scumpe ale celor ce ne-au fost calauze, vedem cararea cea adevarata si suntem siguri de lumina. Am vorbit despre Hristos si am mers in parte, dupa puteri, pe urmele Lui. Acum suntem total ai lui Hristos si, alaturi de El, drumul nostru inseamna dragoste si lasarea tuturor celorlalte, inclusiv a razbunarii, pe seama lui Dumnezeu, iar grija noastra sa fie una singura: aceea de a cunoaste voia Lui si apoi de a o indeplini intocmai”.

Nicadorii

Asadar, oricat de tare s-ar opune unii evidentelor, exista aspecte inacceptabile si demne de condamnat de catre orice constiinta crestina sanatoasa in cadrul Miscarii Legionare, aspecte repudiate, chiar daca tardiv, de insusi liderul acesteia (fara sa mai facem referire si la perioada mult mai grava a conducerii lui Horia Sima!).

Si nu ne referim la acuzele ideologice, mistificatoare ci la fapte vadit iesind din sfera oricarei normalitati crestine: asasinatele (prefectul de politie Manciu, primul ministru liberal I.G. Duca, Mihai Stelescu, primul ministru Armand Calinescu), tendintele de cult al personalitatii, spiritul para-militar, spiritul de bravada, regretat si denuntat apoi si de pr. Calciu, Ianolide, etc.).

Dar stiti care poate fi cea mai grava consecinta a acestor acte provocatoare?

 

Faptul ca acesta poate fi pretextul perfect de a declansa o “vanatoare de vrajitoare”, la nivel mediatic, impotriva Bisericii si a oricarui cleric care va indrazni sa se asocieze cu vreun eveniment duhovnicesc de promovare a marturiei celor din inchisori. Abia ce se mai dezghetase putin atmosfera, tocmai ce se organizasera in multe parti ale tarii (Bucuresti, Iasi, Sibiu, cel putin!) o serie uimitoare de conferinte – mediatizate pana si pe canalele oficiale – despre cei din inchisori si, in mod special, despre Valeriu Gafencu. Daca tapajul mediatic va continua, in paralel cu provocarile extremistilor, va fi foarte greu de continuat a da marturia cea buna, deoarece aceasta va fi sufocata de teroarea ideologizanta instituita dinspre ambele extreme…

 

Intre atatea diversiuni ale diavolului, din toate partile, e tot mai greu de deosebit duhurile si de rezistat asaltului confuziei generale… Dar nu imposibil, daca ramanem in Domnul si in Duhul lui, iar nu in cel al lui Barabas!

 

Si daca ramanem alaturi, cu inima, de blandul parinte Iustin, insa nu si de provocatori si de lupii in piele de oaie, in uniforma verde sau neagra care-si urmaresc propriile interese, sub acoperirea numelui sau.

 

Sa ne amintim de cuvintele Parintelui Proclu si sa ramanem cu trezvie, pe calea imparateasca:

M-am folosit de Parintele Cleopa Ilie, care a plecat la vesnicie, si se strangeau imprejurul lui mai multi ucenici pentru interes. Ca sa zica ca o fost si el ucenicul lui. Si Parintele Cleopa a spus asa:

Mai frate, de ce dati navala ca sa fiti ucenicii mei? Ca pe mine poti sa ma vezi ca sfant azi, si poti sa ma vezi peste cateva minute ca pe un drac”,

ca se poate, ca Dumnezeu daca vrea sa smereasca pe cineva, sa ingaduie asupra lui napaste, necazuri, si atuncea… Noi suntem in mana lui Dumnezeu, si El o vrut asa… Ca daca vrea sa fie ucenic – sa asculte de staret, sa nu faca voia lor, sa ajute, sa fie cu frica de Dumnezeu.

Dar… ca sa spun, odata Parintele Cleopa, cand s-o sculat de la masa i-o lasat sa mai steie pe calugari oleaca, acolo, la masa si o pus un parinte batran sa zica asa: iertati-ma parintilor, ca Parintele Cleopa mi-o dat ascultare sa va spun asa: interesul poarta fesul, asa, (si atuncea)… ca parintele Cleopa n-o vrut sa-i jigneasca, si i-o spus mare si tare [vorba cu] cu interesul, sa stie el, fara sa-i spuie cineva. Nu-i nevoie sa-i mai spui, stie el mai bine, ca poarta fesul interesul [cel care venise sa fie ucenic al parintelui Cleopa doar de ochii lumii – n.n.].

Legaturi:


Categorii

Apologeticum, Opinii, analize, Parintele Iustin, Polemici, conflicte, zelotism, extremism, provocari, Presa, Razboiul impotriva Bisericii/ crestinismului, Valeriu Gafencu

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

91 Commentarii la ““Sminteala pentru evrei si nebunie pentru…” zelotistii de tip Barabas? Reflectii despre un scandal mediatic provocat pe seama manastirii Petru-Voda, plecand de la un cantec: “Sfanta tinerete legionara”

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 3 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. @svm:

    Afirmatia a fost prea abrupta, insa ea reflecta si o realitate – din pacate, cel putin la nivel de roade, se perpetueaza mai departe un zgomot de tinichea, si mai putin duhul rugaciunii si al vietii crestine. Insa e nedrept sa generalizam – exista rugatori adevarati, exista calugarie, si tocmai datorita acestora mai traim si noi pe acest pamant.

  2. Vorba suna, fapta tuna. Iar cea mai mare fapta este rugaciunea. In locurile unde nu se trambiteaza si nu se peroreaza mult, acolo poate fi mai multa fapta din aceasta. Sunt macar cateva astfel de manastiri, foarte arzatoare…

  3. Nu era mai bine ca acest subiect al Sfintilor inchisorilor comuniste sa nu fie atins deloc? Nu era mai bine sa se fi marsat pe o tratare a subiectului, pentru inceput, intr-un context laic? Scopul a fost, de la bun inceput, tararea BOR in scandal cu acuzatii de legionarism. Dar asta nu este tot, se pare ca obiectivul este mult mai ambitios, acum se fac apeluri sa sarim in apararea duhovnicului neamului… Va dati seama ce poate sa iasa din asta? Daca s-ar aduna o multime de oameni, chiar daca majoritatea ar fi de buna credinta? Mai ales pe fondul de disperare si frustrare ce domneste azi… He, he, he… Cat de clare sunt provocarile, cat de clar este scopul pe care il urmaresc… Vor sa puna BOR in pozitia de a fi nevoita sa ceara reprimarea, sau sa sustina reprimarea, unei miscari de masa. Ca si in problemele calendarului si a cipului; acum au scos miscarea legionara in fata… Si-au dat jos mastile, au lasat deoparte orice precautie. Este incredibil. Dupa parerea mea, in acest moment, cea mai buna atitudine este minimalizarea cu diplomatie a incidentului, si lasat scandalul sa se stinga de la sine. Bineinteles, or sa acuze ierarhia BOR de aservire, de lasitate, de cate si mai cate, ca si pana acum, de altfel…

  4. @ Cristian:

    De acord cu a doua parte. Nu si cu:

    Nu era mai bine ca acest subiect al Sfintilor inchisorilor comuniste sa nu fie atins deloc?

    Bineinteles ca nu! Trebuia insa tratat DUHOVNICESTE, asa cum ni s-a si daruit. Nu CONFISCAT, instrumentat, deturnat.

  5. Acolo unde rugaciunea este mai arzatoare si ispitele sunt mai mari. Mi-e mila ca parca maicile sunt mai vulnerabile decat calugarii – vezi cazul Tanacu, maicile cu pr Nechita fugite la stilisti si alte cazuri (Vladimirestii parca tot la maici, nu?).

    Chiar pr D. Bejan spunea ca cele mai mari ispite sunt la maici, nu la calugari. Sa ne rugam si noi cei neimplicati direct pentru ele, pentru pr Iustin si pentru IPS Teofan!

  6. @cristian:

    Nu era mai bine ca acest subiect al Sfintilor inchisorilor comuniste sa nu fie atins deloc?

    NU! Este nevoie sa fie deschis, tocmai asta este miza si tocmai de aceea se inghesuie si zelotii si provocatorii, ca marturia cea buna a Sfintilor Inchisorilor sa nu fie receptata, sa nu fie auzita, sa fie acoperita cat mai mult de zgomot de fundal si de fumigene. Si este nevoie pentru ca datorita jertfei lor am trait si inca traim! Dar, daca nu o preluam si o facem lucratoare in vietile noastre, marturia aceasta, atunci ne va ramane doar numele ca traim dar vom fi morti duhovniceste. De aceea, avem mare nevoie sa cinstim acesti Sfinti ai Inchisorilor!

    Nu era mai bine sa se fi marsat pe o tratare a subiectului, pentru inceput, intr-un context laic? Scopul a fost, de la bun inceput, tararea BOR in scandal cu acuzatii de legionarism. Dar asta nu este tot, se pare ca obiectivul este mult mai ambitios, acum se fac apeluri sa sarim in apararea duhovnicului neamului…

    Este bine sa fie tratat subiectul si dpdpv istoric, in mod onest si calm, insa concomitent. Daca ne resemnam ca nu se poate deschide deloc subiectul, atunci e mai rau ca in comunism, unde macar exista o scuza reala pentru tacere.
    In ceea ce priveste apelurile… Evident ca trebuie aparata Manastirea data de Petru Voda si de parintele Iustin si toti cei care vor intra in malaxorul de trosnit al procurorilor corectitudinii politice si ai anti-romanismului. Insa apelurile care se fac pe anumite bloguri, chemarile acelea infierbantate la ”lupta” si la a merge la manastire, sunt rodul unei ravne trupesti care in mod cert va fi deturnata de manipulatorii de meserie. Suntem extrem de naivi daca nu intelegem ca astfel de turbioane sunt create, intretinute si apoi infiltrate de agenti provocatori. Pai Legiunea a fost, de pilda, infiltrata masiv de agenti provocatori! Sunt dovezi istorice, iar acestia s-au manifestat mai cu seama pe timpul asa-zisei rebeliuni legionare. Deci cu atat mai mult o sa fie astfel de provocatori si in miscarile care se incearca a fi create acum!

    Biserica trebuie sa faca acestor provocari si trebuie sa tina steagul sus in ceea ce priveste marturisirea Sfintilor Inchisorilor, a impotrivirii fata de cipuri, ecumenism etc. Nimic din toate acestea nu trebuie cedat – insa nu cu istericale care tradeaza un cuget fricos – , ci in mod asezat, cu calm, cu argumente, cu buna cuviinta. Pana la sfarsit, in ciuda tuturor riscurilor, atat din partea procurorilor corecti politic, cat si din partea provocatorilor din ”secta” lui Barabas.

  7. Din toata invalmaseala de stiri ce au aparut pe acest subiect, as retine mai intai ca este o noua lovitura care se incearca a se da Bisericii, prin acuzarea unor calugari de extremism – invinuiti de a avea afinitati legionare – si prin urmare aceasta ar fi un real pericol pentru societate, semnalat insa de oraganizatiile ce au ca scop vanarea antisemitismului.

    Dar pana la urma cine este vinovatul?
    Sa fie oare Miscarea Legionara, aparuta in primele decenii ale secolului trecut in Romania si care a trecut printr-un proces de maturare de la o forma haiduceasca la o forma de suportare a suferintelor cu barbatie, cand cei mai multi dintre membrii sai au fost intemnitati in inchisorile comuniste, unii dintre ei ajungand sa-l marturiseasca pe Hristos cu pretul vietii lor; sau sa fie oare parintele Iustin Parvu din Manastirea Petru Voda care a ascultat de ziua lui cateva cantari semnate de Radu Gyr; sa fie oare maicutele care au cantat acele cantece ce aveau ca scop rememorarea unor idealuri de tinerete, pe care, in treacat fie spus, nu ai cum sa le stergi odata cu o parte din viata – ele au fost, si chiar daca nu mai sunt actuale, nu ai cum sa-ti tai o bucata din viata si s-o dai la gunoi -; si, in fine, sa fie oare cel care a filmat in mod expres doar aceste cantece si nimic altceva din ziua parintelui Iustin, facandu-le mai apoi publice? Desigur se pot gasi pe langa cei enumerati multi, multi altii, ca doar este un subiect ce atrage, precum felinarul, pe multi ce isi vor exprima pozitia(unii fiind char nevoiti, sau provocati, sa o faca).

    In orice caz scandalul iscat a atins proportii monstruase, si chiar as putea zice ca a fost si bine pus la punct din moment ce prima stire aparuta pe HotNews a aparut in week-end, iar acum ziarele deja au fost impanzite de articole pe aceeasi tema, blogosfera a luat foc, si cel mai important Parchetul si SRI-ul se pare ca au fost deja de mult pusi la curent.

    Este foarte bine sa pastram un echilibru asupra subectului, sa nu inghitim toate hapurile ce sunt aruncate si cu aceasta ocazie sub forma amestecului de adevar cu minciuna, sau, cand sunt servite minciuni gogonate si foarte bine umflate, cand se pun cap la cap tot felul de informatii pentru a se demonstra ceea ce se vrea sa se demonstreze, si sa se loveasca acolo unde se vrea, folosindu-se chiar numele unor persoane nevinovate. De fapt, ca in toate timpurile au fost prigoniti cei care vor sa-L urmeze pe Hristos, diavolul nesuferind calea lor.

    Iar calea adevarata este calea imparateasca, caci extremele sunt ale diavolului. Aceasta este cel mai greu de urmat si nu putini sunt cei care si reusesc sa o gaseasca. Pentru aceasta salut punctul de vedere al fratilor de la Razboi intru Cuvant, care, si de aceasta data au incercat sa reliefeze aspectele luminoase, dar si conurile de umbra ale Miscarii Legionare – o miscare care a avut rolul ei in istoria neamului romanesc, la timpul ei, dar care nu poate fi absolutizata si echivalata cu sfintenia, chair daca a dat sfinti, precum cei din temnitele comuniste. Cei care in momentul de fata si-o revendica, probabil ca aspira la sfintenie, dar nu este suficient sa te declari simpatizant al ei pentru a deveni sfant. Calea spre sfintenie nu este apartenenta la Miscarea Legionara, in ideea ca aceasta a dat sfinti, calea spre sfintenie este cea a urmarii lui Hristos.

    Cert este, pe de alta parte ca in momentul de fata sunt infiltrati in sanul Bisericii oameni care vor sa o distruga din interior, care provoaca, care instiga, care pateaza si chiar sfasie camasa lui Hristos, care sunt adevarati vanzatori de cele sfinte, si care vor sa duca la pierzanie multe suflete fiind niste hristosi mincinosi. Pentru a nu le urma lor este nevoie de mult discernamant si de o lucrare asidua pentru descoperirea omului launtric, pentru trairea in Hristos.

    Revenind acum la acuzatiile aduse de organizatiile antisemite de (pentru definire preiau mai jos explicatiile din DEX):

    -RASÍSM n. 1) Teorie social-politică care susține inegalitatea biologică și intelectuală a raselor umane. 2) Acțiune de discriminare rasială.

    -XENOFÓB ~ă (~i, ~e) și substantival (despre persoane) Care manifestă ură și dispreț față de persoanele de altă naționalitate; dușmănos față de tot ce este străin

    -ANTISEMITÍSM s.n. Concepție, atitudine de ură împotriva evreilor și de îngrădire a drepturilor lor.

    acestea nu pot reiesi nicidecum din cantecul “Sfinta tinerete legionara”, nepomenindu-se nici unde cuvantul evrei, nici macar facandu-se vre-o aluzie de vre-un fel la ei. Dar daca se vrea incriminarea P. Iustin Parvu si acuzarea Bisericii se pot brodii tot felul de demonstratii politic corecte, si cate si mai cate, pentru a se lovi si a creea subiecte senzationale, o forma moderna a circurilor romane, in care unii sunt dati prada leilor iar altii stau si urmaresc spectacolul.

  8. admin,
    cred ca am mai spus intr-un comentariu, dar repet, pt ca e de “actualitate”:
    Pe IPS Teofan l-a surprins cineva plangand (in iarna asta). Cand l-a intrebat care ii este durerea, ips a spus: nu stiti voi cate presiuni se fac asupra mea si ce sufar eu ca sa puteti voi sa mai purtati haina asta (cea monahala, ca un calugar il intrebase).
    Deci, aveti dreptate, cam asta e ordinea – ierarhia, monahismul si dupa aceea cu ceilalti le va fi mai usor, ca nu suntem nici prea multi si nici uniti.
    Iertati!

  9. De cand a inceput evreii sa de-a lectii de crestinism Bisericii Ortodoxe Romane?

    In Biserica Ortodoxa nu mai conteaza trecutul daca te-ai lepadat de el, nu mai conteaza ca ai fost criminal ca ai fost talhar ca ai fost mafiot ca ai fost asasin…

    Din moment ce ai realizat ca nu e bine cee ce ai facut te-ai marturisit ai lepadat toata ratacirea te-ai pocait de pacatele tale si ai venit in Biserica.

    Nu poti intra in biserica si in taina pocaintei fara sa fii un om nou fara sa te lepezi omul vechi. Daca te-ai spovedit si te-ai pocait de trecutul tau dar inca mai privesti la omul vechi inseamna ca nu te-ai pocait cu adevarat. Inseamna ca nu ai incredere in taina spovedaniei si asta este extrem de grav.

    Sfântul Ioan Gură de Aur spune foarte frumos că “Biserica nu este tribunal în care oamenii sunt judecaţi, ci spital în care ei se vindecă”.

    Eu cred ca ar fi mai bine ca evreii care nu au nici o treaba cu crestinismul si credinta in Hristos sa-si vada de treaba lor de credinta lor si sa nu se mai amestece ei in treburile Bisericii.

    Pana la urma nici un duhovnic nu are voie sa divulge taina spovedaniei altfel ea nu ar mai fi o taina si ar deveni un simplu element ce tine de tipic.

    Sa ne fereasca Dumnezeu sa nu ajungem sa facem din Biserica ceea ce ne cer altii care nu au nici o treaba cu invatatura de credinta ortodoxa.
    Doamne apara si pazeste!

  10. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Raspunsul Arhiepiscopiei Iasilor in scandalul provocat pe marginea cantecelor legionare: Misiunea creştinilor este mărturisirea, în iubire, a lui Hristos
  11. UNUL DIN CELE MAI BUNE SI MAI IMPORTANTE CUVINTE ROSTITE VREODATA DESPRE MIZA SI LECTIILE PENTRU NOI ALE SFINTILOR INCHISORILOR

    Poate ca aici mai degraba ar trebui sa se indrepte atentia noastra… si comentariile. Sa nu parasim cele duhovnicesti si ziditoare pentru cele vremelnice si mai “spumoase”.

  12. Acuzatiile aduse M L sunt false Tribunalul de la Nurnberg din 1947 a dat urmatorul verdict :M L nu este fascista nu este culpabila nici de genocid sau crime de razboi , antisemitismul M L nu era de natura rasista , ca la nazisti , ci din invidie fata de starea economica a evreilor din Romania. Constitutia Romaniei nu interzice insemnele si salutul legionar ci cele fasciste care nu au nici o legatura cu legionarismul . Salutul legionar inseamna din inima spre Dumnezeu , si daca v- eti fi atenti la miscarea mainii o sa constatati ca nu-i totuna cu salutul fascismului ateu.Asa ca stati linistiti ca pr Iustin nu poate fi acuzat legal de nimic Asta este doar o incercare de intimidare a voastra., ptr a-l parasi pe pr Iustin Un raspuns curajos si bazat pe argumente juridice si documente istorice din partea I.P.S.Teofan ar putea inchide gura definitiv acuzatorilor . S-al punem la psaltire si pe calaul Alexandru Florian.

  13. Anonimu:

    Incercati sa scrieti corect romaneste, va rugam.

    Apoi, nu inteleg de ce e nevoie sa folosim cuvinte tari cum este calau pentru Alexandru Florian, chit ca are o atitudine mai mult decat reprobabila pe tema. Dar niciodata nu se stie cand calaul se poate pocai, iar victima poate deveni calau. Si “pusul la psaltire” in sens de blestem este un procedeu cu totul neortodox… In Biserica ne rugam pentru imblanzirea vrajmasilor si pentru intoarcerea lor la pocainta, pentru iertarea lor. Nu pentru pedepsirea lor!

  14. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Sociologul Mirel Banica despre tema provocatoare a “fundamentalismului religios”: “Cei de la Petru-Voda fac eforturi extraordinare pentru a avea un centru social si pentru a mentine o anumita incandescenta s
  15. Am primit si eu pe mail acel videoclip cu maicutele. Astazi observ ca deja se face valva in jurul lui. Sa ne rugam pentru IPS Teofan.

    Daca sf Valeriu Gafencu a fost legionar, sa-mi fie model si mie si familiei! Cat despre cantec, trebuie sa-l invatam. E frumos romanesc.

    PS: E o lipsa de respect si de educatie elementara din partea institului evreiesc sa atace credinta ortodoxa la ea acasa si pe sfintii nostri.

  16. @ Ina:

    Esti sigura ca ai citit (cu atentie) tot articolul? Se face vilva de duminica si, intre timp, s-au intamplat si mai multe, s-au analizat, s-au nuantat.

  17. Scuze, citisem doar o parte din articol si m-am grabit sa raspund. Cat despre versurile cantecului, sunt de aceeasi parere cu ce scrieti si voi mai sus.

    Doamne ajuta

  18. Imi cer iertare celor care, poate, s-au smintit de afirmatiile mele. Desigur, am generalizat. Eu insumi recomand cu caldura Manastirile Popauti (staret Parintele arhim Ioan Harpa), Bistrita-Neamt (datele s-au schimbat aici dupa plecarea lui Daniel; IPS Teofan a numit aici un staret vrednic= Parintele arhim Luca Diaconu care a facut „curatenie”), Diaconesti.
    Cat despre „flacara aprinsa” a maicilor de la PV eu am mari indoieli alimentate de informatii de data recenta despre frictiuni intre monahi si maici in privinta pr Iustin dar mai ales despre anumite nereguli in administrarea orfelinatului.
    Si @SMV nu e vb de „rugaciunea mai arzatoare” a maicilor care cauzeaza multimea ispitelor; e vb de slabiciunile si neputintele cu care vin din lume si pe care le cultiva in continuare in manastire. Neregulile de la principalale manastiri de maici din Moldova, A si V, graiesc de la sine. Iar vina e a fostei ocarmuiri care a transformat manastirile de maici in ateliere de tesatorie, croitorie, in ferme si, cazurile cele mai grave, in pensiuni de vacanta sau resedinte de protocol ingrijindu-se mai putin de latura duhovniceasca (latura care ar fi trebuit sa primeze).
    In fine, cel mai bun lucru, la ora actuala, e sa ne rugam pentru IPS Teofan (sa stam uniti in jurul lui) si PF Daniel.

  19. Foarte bine argumentat articolul (de fapt excelent), lucrurile sunt prezentate cu mult discernamant si luciditate, cum bine a subliniat cineva. Felicitari pt. admini. Cine are un minim de bunavointa, ceva mai putine patimi si orgolii, dar si un dram de inteligenta nu poate sa nu fie de acord cu tot ce scrie in articol.

    Am citit si pe alte bloguri subiectul si ma intristeaza sa vad ca sunt destui comentatori ce se pretind a fi ortodocsi, dar manifesta atitudini din cele mai radicale, inclusiv de condamnare celor care nu sustin ML in intregul ei, cu bune si cu rele, mergand pana la idolatrizarea fenomenului.

    Un crestin adevarat trebuie sa il urmeze totusi pe Hristos, si nu pe un lider politico-religios, oricat de valoros, iar in niciun caz sa-l idolatrizeze. Pentru ei, solutiile sunt lumesti sunt mai la indemana, iar nu cele duhovnicesti. Ar trebui sa se intrebe insa, cum ii cinstesc memoria lui Codreanu, daca nu ii urmeaza sfaturile? El insusi se dezice de razbunari si violente de orice fel, alegand calea pocaintei, lepadarii de sine si a suferintei pt Hristos.

    La orice violentare, noi nu mai raspundem in niciun fel: suportam.

    Asadar, cine spune ca il iubeste pe Capitan, dar nu ii si urmeaza sfatul, este orb sau mincinos. Sau se foloseste de acesta si de ML pentru a-si justifica pornirile violente, patimile de care este cuprins si pe care nu doar ca nu vrea sa si le indrepteze dar le si justifica. Niciodata ortodoxia nu a cochetat cu violenta sau cu razbunarea de orice fel. Si nu doar ca nu isi recunosc greseala reactiilor lor in spirit zelotist, strain de duhul si invatatura crestina pe care Evanghelia le propavaduieste, dar chiar si atunci cand li se ofera argumente de nezdruncinat, persista in atitudinea lor, continuand pe aceeasi idee, ba chiar mai violent, atacand pe cei care indraznesc sa aibe o atitudine echilibrata, ortodoxa, etichetandu-i in fel si chip, utilizand mijloace dintre cele mai josnice. E si patetic dar si demn de plans sa vezi cum folosesc batjocora ca si argument, acuzand in mod mincinos si manipulator, o pozitie argumentata si lipsita de isterie ca fiind lipsa de curaj dar si “atac” la Parintele Iustin si a maicutelor (?!), sau la ML… cum poti sa clamezi ca esti un bun crestin (imitand pe fariseul din parabola vamesului) “eu nu sunt ca acesta”, dar in acelasi timp uzand de armele rautatii, urii, batjocorii, adica cele ale diavolului si sa te mai pretinzi bun crestin… Iar sustinatorii lor, care inghit acest gen de manipulari, ori se aseamana in duh cu acestia, ori in loc sa fie saraci cu duhul, sunt mai mult saraci cu mintea… Numai prostia si propria rautate ii poate aduce pe niste “crestini” la asemenea orbire.

  20. Pingback: Razboi întru Cuvânt » ASCOR SIBIU L-A OMAGIAT PE VALERIU GAFENCU. Stire pe agentia patriarhala Basilica (23-02-2011 09:27)
  21. @admini

    Fara a avea intentia sa starnesc o polemica, si fara a avea pretentia ca am dreptate, totusi simt nevoia sa ma explic in privinta opiniei pe care am exprimat-o asupra problemei Sfintilor inchisorilor.

    Miscarea legionara este o bomba politica. Iar a pune problema canonizarii Sfinilor inchisorilor inseamna sa arunci aceasta bomba politica in curtea Bisericii. In plus, dupa cum demonstreaza derularea evenimentelor, risti sa trasformi BOR in inamic in ochii multora, deturnand atentia de la adevaratul inamic si dand apa la moara tuturor diversionistilor, provocatorilor, infierbantatilor, sectarilor, calendaristilor, ateilor, dusmanilor Bisericii in general, de care stiti bine ca Biserica nu duce lipsa. Este o greseala strategica grosolana, pur si simplu.
    Prima data ar trebui dezamorsata bomba, cu discutiile echilibrate si nuantate de care pomeniti in articol, si dupa aia ar trebui pusa problema canonizarii Martirilor inchisorilor comuniste.

  22. Pingback: Război întru Cuvânt » Comunicat al fostilor detinuti politici despre presiunile fara precedent asupra BOR din partea organizatiilor anticrestine
  23. Scoaterea in prim plan a Miscarii Legionare,la putin timp dupa ce lumea a aflat si de grupul Ogoraru nu sunt intamplatoare.Pentru cei mai multi dintre noi aceste teme instiga la revolutie,la un fals sentiment patriotic,pentru ca ceea ce ramane pe retina este faptul ca acesti eroi luptau cu arma in mana.Ca doar nu or fi nebuni tinerii nostrii sa iasa cu pieptul dezvelit ca “fraierii” din ’89.
    In acelasi timp dusmanul vrea sa scoata din transee cei 7000 de specialisti.
    Pana una alta m-am dumirit si eu ca revolutia in duh9singura care nu sufera infiltrati) a inceput.Rog prietenii acestui site sa-mi confirme daca in bisericile in care merg nu au observat o schimbare.Parca rugaciunea a devenit calitativa, oamenii sunt mai preocupati de suflet.Era si timpul.Am inceput sa fim stransi cu usa.

  24. @ Cristian si Cristi G.:

    Fratilor, totusi acestea sunt lucruri despre care prea mult s-a interzis sa se vorbeasca. Iar prohibitia intotdeauna genereaza reactia inversa, extrema, de atractie pentru “fructul oprit”. De aici si recrudescenta fenomenelor de exagerare, de mitizare a Miscarii si de incercare de aducere a ei in timpul prezent, insa nu prin partea buna si de recuperat, ci prin aspectele ei cele mai… controversate si, oricum prea putin intelese. E foarte bine sa se vorbeasca liber, cat mai liber, si cat mai mult, dar si corect, cinstit, obiectiv. Nu isteric, nu fanatic, nu folosind anumite lucruri ale trecutului ca pretexte pentru a ne rezolva anumite frustrari (sociale, de grup sau personale) ori pentru a realiza alte scopuri ascunse astazi… De aceea am si incercat aceasta prezentare neideologizata, chiar daca foar rezumata, a complexitatii fenomenului. Nu e normal sa fie ceva tabu si sa ne inchida gura cei corecti politic, nici nu avem de ce sa ne rusinam de istorie, de eroii sau de martirii nostrii – nici atat. Trebuie doar sa le privim asa cum au fost, lucid si sincer, realist. Contextualizand just atat realitatile interbelice, cat si pe cele de acum! Daca ASTFEL se discuta, se dezamorseaza orice bomba de care va temeti! Daca nu, mai rau se amorseaza, cum se si intampla!

    Legat de rezistenta din munti, ai citit testamentul partizanilor fagaraseni, publicat de revista “Apostolat in tara Fagarasului” si reluat la noi saptamana trecuta? Ar merita sa-l reluam inca o data, si mai vizibil. Nu impartasim deloc ideea ca aici ar fi ceva subliminal pentru a induce ideea de rezistenta armata acum. Iar noi am incercat sa mediatizam cronici interviuri, filmulete si comentarii care arata ce e de invatat din eroismul oamenilor acelora, din vremurile de atunci, in general, din suferinta lor. Nu avem voie sa ne facem ca nu au existat acesti oameni, chiar daca mijloacele lor n-au fost mereu cele mai intelepte sau mai duhovnicesti. Insa sa ne uitam la sinceritatea inimilor lor, la miza lor… Nu luptau doar pentru ei! Si cu cine luptau? Si de ce? Sigur, au fost naivi sa astepte pe americani, dar asta putem spune noi acum, azi… Nu avem cum sa-i judecam cu masurile noastre de azi. Ei au facut ce s-au priceput si ce au stiut ca sa ne scape de ciuma rosie. Lor e-am fi datorat salvarea, daca alta era conjunctura internationala, geopolitica, daca nu am fi fost vanduti. Sigur ca atitudinea lui Valeriu Gafencu este net superioara si ati vazut doar ca pe aceasta am promovat-o in prim-plan si repetat, pe aceasta o impartasim si o sustinem! Insa trebuie sa invatam sa luam ce-i bun de la toti si sa ne inchinam in fata jertfelor si a suferintelor acestor inaintasi, scotand din orice discutie elementul politic sau, cu atat mai mult, chestiunile legate de violente sau de asa-zisul antisemitism. Observati ce spun chiar supravietuitorii acelor vremuri: deja se decanteaza si ramane pentru astazi numai dimensiunea spirituala si valorizarea suferintei pentru Hristos si pentru neam. Nu pentru… “capitani” sau “comandanti”, cum inteleg unele minti mai sarace astazi, infierbantate, probabil de cei care, din spatele lor, din umbra, provoaca si asmut!

    Legat de canonizarea sfintilor inchisorilor, suntem realisti si stim ca sansele ei sunt, in aceste vremuri, NULE. Intr-adevar, cine pune in mod insistent si isteric accentul pe CANONIZAREA URGENTA de catre Sinod, iar nu pe RECUNOASTEREA SI CINSTIREA lor adecvata, prin promovarea si, mai ales, INSUSIREA testamentului si pildei lor duhovnicesti, acela este fie manat de o ravna fara socotinta, fie este un provocator, care urmareste ca acesti neo-martiri NICI MACAR sa nu mai poata fi pomeniti in public, dar sa se mai faca si vreo conferinta sau vreo carte despre ei! Unii sunt mai inflacarati pe ideea urgentei canonizarii in mod sincer, din naivitate sau idealism, in primul rand pentru ca nu inteleg ce vremuri traim si ce sanse reale poate sa aiba ASTAZI, in Romania, asa ceva. Si ca lucrurile nu merg deloc inspre vremuri minunate si infloritoare! Dar de ei PROFITA altii, care stiu prea bine situatia si stiu si ce fac, si ce urmaresc. Unul din scopuri este si instigarea contra ierarhiei (in bloc!) si, mai larg, contra Bisericii. Iar un alt scop poate fi tocmai in sensul celor despre care am scris aici:

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/02/16/duhul-nihilist-si-mistica-revolutiei-marile-ispite-ale-crestinului-de-azi/

    Noi ne bucuram mult ca exista oameni care, in sfarsit, inteleg, necesitatea revolutiei duhovnicesti si sunt impotriva duhului luciferic al rezvratirii! Nu am observat insa in multe parti aceasta buna schimbare. E o mare mangaiere ca ne dai vestea asta, Cristi. Pe aici lucrurile sunt mai amestecate, ce sa zicem…. Iar prin alte parti e chiar jale, oamenii mergand mai ales spre extreme.

  25. Pingback: Razboi întru Cuvânt » EVZ agita, in continuare, marota fundamentalismului BOR, atacandu-l pe parintele Iustin si pe… patriarh. Raspunsul Biroului de Presa Patriarhal
  26. Ah, daca natia romaneasca ar incepe sa isi puna problema pacatului si a unei vieti virtuoase, atunci Dumnezeu le-ar deschide ochii, si le-ar da puterea de a-si vedea pacatele. E drept, nu asa cum si le vad sfintii, ci doar pe cele mai mari, pe cele mai strigatoare la cer. Si daca din acesti oameni, 0,1% s-ar intoarce cu sinceritate la Biserica, atunci ei ar fi urmati de altii, si de altii, din ce in ce mai multi, si din ce in ce mai repede. Foarte rapid, lucrul asta s-ar petrece la nivel de masa. Cred ca deja a inceput, cum zice si cristi_g. Din cauza asta diavolul turbeaza, si incearca sa deturneze impulsul acestei miscari catre o revolta lumeasca, sau catre o lupta politica, cu lideri charismatici si idealuri “nobile”, “inaltatoare”, de care s-ar alege praful si pulberea… Singura lupta pe care o avem de dus este cea pe care au dus-o si o duc sfintii de doua mii de ani incoace: lupta cu propriile pacate si patimi. Toate primejdiile din afara sunt doar sperietori, praf in ochi: vaccinuri, cipuri, tratate,regulamente europene sau internationale, armate, multinationale, elite, codexuri, taxe, impozite, preturi, datori pe la fmi, pe la banci, toti caini si tradatorii care latra prin politica si presa, toti si toate astea sunt zero in fata atotputerniciei lui Dumnezeu. Sa ne tinem de Hristos cu toata puterea si cu toata nadejdea, si vom trai vremuri minunate si infloritoare.
    Totusi, nu cred ca o sa fie usor, si nici nu o sa vedem prea curand o schimbare evidenta in bine. 20 de milioane de avorturi nu se sterg asa usor, mai avem de platit… Dupa parerea mea, ca simplu cetatean, ceea ce avem de facut este sa tinem cu toata puterea calea cea dreapta, sa ne tinem de Biserica, de duhovnicii nostri si de randuiala noastra, si sa nu ne lasam deturnati pe tot felul de fronturi false, in tot soiul de scandaluri. Dar nici sa nu cautam sa “evoluam” duhovniceste mai rapid, sau sa facem nevointe dincolo de puterile noastre…

  27. @cristian:

    De acord cu deturnarea catre o miscare lumeasca, insa atentie sa nu cadem in extrema cealalta, a minimizarii importantei amenintarilor exterioare:

    Toate primejdiile din afara sunt doar sperietori, praf in ochi: vaccinuri, cipuri, tratate,regulamente europene sau internationale, armate, multinationale, elite, codexuri, taxe, impozite, preturi, datori pe la fmi, pe la banci, toti caini si tradatorii care latra prin politica si presa, toti si toate astea sunt zero in fata atotputerniciei lui Dumnezeu. Sa ne tinem de Hristos cu toata puterea si cu toata nadejdea, si vom trai vremuri minunate si infloritoare.

    Nu e chiar asa, de fapt, aceste primejdii se manifesta tocmai datorita starii noastre duhovnicesti, tocmai pentru ca diavolul incepe sa aiba tot mai multe drepturi. Iar vremurile infloritoare sunt o utopie… Cred ca acum se pune problema doar a pregatirii in buna randuiala duhovniceasca pentru tavalugul ce va urma. Ca in Apocalipsa… Si deturnarile acest sens il au, de a face imposibila castigarea singurului lucru care trebuieste pe vreme de furtuna.

  28. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Curtea Suprema din SUA decide ca parintii nu mai au dreptul de a da in judecata producatorii de vaccinuri. PRILEJ DE REFLECTIE ASUPRA MEGA-CAPCANEI CARE NI SE INTINDE ASTAZI, PRIN PROVOCAREA DISPERARII SI A REVOLTEI
  29. Pingback: Razboi întru Cuvânt » CORECTITUDINEA POLITICA NEO-STALINISTA NU UITA SI NU IARTA. Despre o initiativa legislativa menita discreditarii si interzicerii reabilitarii detinutilor politici fosti legionari
  30. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Articolele saptamanii (2): PAUL GHITIU despre un atac absurd al lui MARIUS VASILEANU la adresa parintelui Iustin si a Bisericii, in a doua zi din Postul Mare
  31. Mi se pare ciudat ca in tara se inchid spitale si scoli , lumea e inebunita de criza si noi ne ocupam de un cantec din anii 30 .Ce-ar fi sa revenim la realitatile de azi ?

  32. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Ca si inteles cu U.D.M.R., Traian Basescu dicteaza: REGIONALIZAREA SE VA FACE! “Tinutul secuiesc” pe cale de a fi infiintat sub forma mascata
  33. Pingback: RINOCERII GANDIRII: cum au ajuns parintii Ilie Cleopa si Dumitru Staniloae exponentii ”extremismului nedemocratic” si ”atroce”
  34. Pingback: In urma presiunii lui Maximilian Katz, ACADEMIA ROMANA nu schimba definitia cuvantului "JIDAN", dar va reintroduce in DEX mentiunea "PEIORATIV, NERECOMANDAT".
  35. Pingback: "NOUA REPUBLICA" = noua diversiune cu pretentie de "alternativa", pusa in slujba regimului BASESCU-CIA-FMI. Despre manipularea miscarilor "ANTI-SISTEM"
  36. Pingback: SANDU TUDOR impotriva extremismelor politice si pentru trezirea crestina: "Nu slujim nici dreapta, nici stanga. Sa ne dezmeticim, cat mai e vreme!".
  37. Pingback: PARINTELE AMFILOHIE DE LA DIACONESTI: Ce inseamna si cum se dobandesc curajul NE-LUMESC si demnitatea CRESTINA?
  38. Pingback: CAZUL SACCSIV. Intrebari necesare - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare