Unul din studiile folosite pentru JUSTIFICAREA MASURILOR DE AUSTERITATE contine ERORI GRAVE/ Sinuciderile si crimele au EXPLODAT in GRECIA, SPANIA si PORTUGALIA

• Hotnews: Unul dintre cele mai citate studii pentru a justifica masurile de austeritate contine erori grave

Un influent studiu semnat in 2010 de doi prestigiosi economisti si care concluziona ca o datorie mai mare de 90% din produsul intern brut al unei tari bogate este insotita in mod automat de o recesiune contine mai multe “erori grave”, au anuntat recent trei oameni de stiinta din Statele Unite, citati de AFP.

“Acest studiu a fost unul dintre cele mai citate pentru a sustine ideea ca datoria publica este problema zilelor noastre. Dar autorii au comis erori grave”, a declarat unui dintre acesti oameni de stiinta, Michael Ash, profesor de economie la Universitatea Amherst din Massachusetts.

Studiul controversat este opera a doi economisti de la Harvard, Carmen Reinhart si Kenneth Rogoff, fost economist sef la Fondul Monetar International in perioada 2001 – 2003.In aceasta lucrare publicata in 2010, ei au concluzionat ca perioadele in care datoria publica a tarilor bogate a depasit 90% din produsul intern brut corespund, in medie, unei recesiuni de ordinul a -0,1%.

Publicata in plina criza a datoriilor din zona euro, acest studiu a fost comentat abundent si a servit drept referinta explicita pentru fostul candidat republican la functia de vicepresedinte Paul Ryan.

Studiile publicate in aceasta saptamana de trei economisti la Massachusetts au ajuns la o concluzie radical diferita: studiind aceeasi perioada, ei au estimat cresterea economica a acestor tari bogate care inregistrau o datorie mai mare de 90% din PIB la +2,2%.

“Totul a pornit de la studiile unuia dintre studentii nostri care nu ajungea la aceleasi rezultate ca Rogoff si Reinhart. Am studiat problema si am descoperit o serie de erori”, a adaugat Ash.

Astfel, o eroare de cod in Excell, folosit pentru calcule, a exclus complet cinci tari (Australia, Austria, Canada, Danemarca si Belgia), potrivit blogului Institutului Roosvelt Next New Deal. Belgia, in special, a avut 26 de ani cu o rata a datoriei mai mare de 90%, dar cu o crestere medie de 2,6%. In plus, cei doi cercetatori au folosit o metoda contestata de ponderare a tarilor intre ele.

In studiul lor, cei trei profesori isi acuza colegii de la Harvard ca au procedat la o “triere a datelor” si sustin ca noile concluzii ar trebui sa conduca la o revizuire a “obiectivelor de austeritate” aparate in Europa sau in Statele Unite.

“Ar fi cu adevarat o decizie foarte gresita pentru un guvern sa utilizeze acest prag de 90%”, considera Ash. Reinhart si Rogoff au sustinut in Wall Street Journal ca rezultatele noului studiu sunt de “acelasi ordin” ca propriile lor rezultate. Pe blogul sau, laureatul premiului Nobel pentru economie Paul Krugman a renuntat sa le mai ia apararea, considerad ca raspunsul lor este “intr-adevar foarte gresit”.

• Presseurop: “Măsurile de austeritate din Europa sunt cauzate de o eroare în Excel”

Una dintre lucrările academice pe care se bazează politicile de austeritate este pusă la îndoială, după ce au fost găsite mai multe greşeli în calculele sale din Excel, scrie i.

Prezentat în 2010 de către economiştii Carmen Reinhart şi Kenneth Rogoff de la Harvard, studiul“Creşterea în perioadă de datorii” susţine că ţările cu rate ale datoriei de peste 90% din PIB suferă anual de o de contracţie economică de 0,1%.

Cotidianul de la Lisabona reaminteşte că laureatul Premiului Nobel Paul Krugman consideră că această lucrare este unul dintre pilonii “structurii intelectuale a economiei de austeritate”. Acum, o altă echipă de economişti a constatat că în ţările cu o pondere respectivă a datoriei, creşterea înregistrată este de 2,2%, cu doar 1% mai puţin decât naţiunile a căror datorie publică este mai mică.

Eroarea? Australia, Austria, Belgia, Canada şi Danemarca au fost excluse din greşeală dintr-o sumă calculată într-un fişier Excel.

• Hotnews: Dan Popa: Marile erori ale economistilor si cum au schimbat ele cam degeaba viata economica in unele tari

Inaintea recentului scandal privind erorile studiului lui Reinhart si Rogoff, au existat si alte episoade similare. Cel mai apropiat este cel in care am asistat la o uimitoare mea culpa venita din partea economistului sef al FMI Olivier Blanchard in privinta efectelor austeritatii. Blanchard scrie ca Fondul a  judecat gresit impactul austeritatii asupra economiilor europene. “Analistii au subestimat in mod semnificativ cresterea somajului si scaderea cererii interne asociate cu consolidarea fiscala,” scriu Blanchard si Leigh. Cu alte cuvinte, tarilor care li s-au impus programe dure de austeritate, acum li se spune sec: “Sorry, am gresit!“. Spune-le asta grecilor, acum. Uneori, cand economistii se verifica unul pe altul se ajunge la surprize.

• Un alt economist extrem de bine cotat, Martin Feldstein, fostul sef al consilierilor economici ai lui Ronald Reagan. Feldstein a publicat o lucrare de cercetare care s-a dovedit ulterior ca ajungea la concluzii false. Lucrarea, bazata pe legatura dintre sistemul de pensii si economisire, a stat la baza mai multor masuri de reforma pana cand alti doi cercetatori din cadrul Social Security Administration au descoperit erorile de calcul. Politica economica a lui Reagan s-a bazat pe sfaturile lui Feldstein in mare masura.

• In 2001, se publica o lucrare potrivit careia legalizarea avorturilor a permis reducerea criminalitatii. Autorii: John Donohue si Steven Levitt, doi reputati economisti. Dupa patru ani, alti doi economisti- Foote si Goetz – decid sa refaca calculele si constata ca atat metodologia utilizata de primii doi fusesera gresita cat si calculele utilizate in studiu. Intr-un final, Donohue si Levitt admit  erorile din propriul studiu.

• Emily Oster, profesor la Harvard, publica un studiu despre legaturaintre hepatita B si raportul dintre barbati si femei. Dupa 3 ani, un alt reputat profesor, Amartya Sen, descopera ca datele si calculele sunt gresite asa incat autoarea publica in 2008 o alta lucrare in care sustine contrariul primeia, recunoscand ca studiul care a facut-o celebra a fost in intregime eronat

Am citit un articol excelent in “Scientific American”. In text se zice ca ne-am cam atins limita inteligentei si ca mai mult nu putem “stoarce” din creier. Din pacate, unii economisti confirma acest lucru, iar decidentii politici se iau dupa erorile lor si dicteaza politici economice la scara europeana in baza unor cercetari elegant spus deficitare.

Remember: In 5 noiembrie 2008, Majestatea Sa, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a participat la inaugurarea unei noi aripi a celebrei London School of Economics. Vorbind despre criza creditelor, intr-un moment de naivitate regizata sau reala, la un moment dat s-a întors la catre unii dintre economişti prezenti acolo şi i-a spus,: „It’s awful. Why did no one see it coming?” (“E groaznic. De ce nimeni nu a prevazut aceasta criza?”). Era, trebuie sa admitem, politicoasa. Jurnalistii insa nu au asemenea probleme. Ei s-au intrecut in a da vina pe cine le-a iesit in drum. Pentru Anatol Kaletsky,  ex- editor economic al Times, lucrurile sunt clare:  “economiştii sunt cei vinovaţi “(Times 05 februarie 2009). Editorul economic al The Guardian, Larry Elliott, sustine si el cam acelasi lucru: “profesia de economist nu numai nu a putut explica ce anume a determinat criza, dar nici macar acum nu ii pasa de asta”(Guardian 1 iunie 2009). Chiar economişti proeminenţi au susţinut căprofesia lor s-a rătăcit undeva pe drumul dintre teorie si viata reala. Krugman scrie  in NYT ca vina pentru criza cade pe economisti, dar si pe  bancheri şi politicieni.

• Sofismele unor economisti au contribuit si ele

John McMillan, un neozeelandez specializat in teoria licitaţiilor (omul a murit la Stanford, prin 2007) a scris „Reinventarea Bazarului” prin 2002. Interesanta carte, dar care nu cauta solutii la problemele reale, ci adapta pietele, teoriilor sale. Analizand piaţa locurilor de muncă academice din SUA în 2007, Angus Deaton, un profesor de la Princeton (implicat în procesul de recruiting al universitatii) a observat că a doctoranzii aflati in căutarea de locuri de muncă studiau orice, numai chestii normale pentru un economist, nu. De pilda, in loc sa fie preocupati de inflatie, masa monetara, dobanzi samd, ei cercetau probabilistic daca negrii sau albii sunt favorizati in Georgia de sistemul penitenciar prin eliberare condiţionată sau  aplicau seturi mari si complexe de date asupra imunizarii copiilor în India. Ori analizau catre ce profesii se orienteaza copiii soldatilor americani plecati in razboaie (majoritatea preferau industria auto, pentru curiosi).

Au existat lucrari doctorale inclusiv despre eficienta plaselor de tantari in functie de materialul utilizat (nu ca nu ar fi importante si alea). In cazul unor asemenea lucrari (spune Deaton) erau consistent utilizate formule econometrice stufoase.

Pprofesia de economist „a luat-o pe un drum gresit, deoarece acestia cauta justificari matematice care sa explice adevarul”(New York Times 06 septembrie 2009). S-au scris carti despre asta si nu putine: Economics confronts the Economy (2006)-Philip Klein, A Guide to What’s Wrong with Economics (Fullbrook 2004), Dismal Science: How Thinking Like an Economist Undermines Community (2008), si cate altele. Sunt economistii vinovati?

• Hotnews: Austeritate in Grecia. A explodat numarul de sinucideri si crime. 30 de imigranti au fost raniti pentru ca au indraznit sa-si ceara salariile

Masurile de austeritate drastice impuse de Grecia pentru a consolida finantele publice ale tarii au fost insotite de o explozie de sinucideri, crime si o deteriorare a sanatatii publice, potrivit unui studiu americano-grec. Rata mortalitatii in urma sinuciderilor si omuciderilor a crescut de la 22,7% la 27,6%, din 2007 pana in 2009, mai ales in randul barbatilor, spun autorii raportului publicat in Jurnalul American de Sanatate Publica pe baza statisticilor guvernamentale.

Cercetatorii au descoperit, de asemenea, o crestere a numarului de cazuri de boli psihice, a abuzului de droguri si chiar boli infectioase. Aceste fenomene coincid cu o crestere puternica a somajului din cauza crizei economice din 2007. Rata somajului a crescut de la 7,2% in 2008, la 22,6% la inceputul anului 2012.

30 de imigranti raniti la o ferma din Manolada

Cel mai recent incident s-a produs la o ferma din Nea Manolada, regiunea Ileia.

Supraveghetorul unei ferme a tras cu arma de foc in angajatii imigranti de pe plantatie, pentru ca acestia au indrazit sa-si ceara salariile restante. Erau la cules de capsuni si li s-a promis 22 de euro pe ziua de lucru. Unii au declarat presei ca nu si-au luat salariile de luni bune. Peste 30 de oameni au fost raniti si cei mai multi au fost dusi la spital, dar starea lor nu este grava. Proprietarul fermei a fost arestat, iar guverul a ordonat controale la ferma unde lucrau sute te imigranti, majoritatea din Bangladesh.

• Ziuanews: Virusul austerității bântuie sudul Europei. Sinuciderile, bolile infecțioase și depresiile sunt la ordinea zilei în Grecia, Spania și Portugalia

Tot mai mulți europeni au ajuns să plătească, pentru măsurile de austeritate dictate de Bruxelles, cu prețul sănătății sau al vieții. Concluzia, cât se poate de dramatică, aparține prestigioasei reviste medicale „The Lancet”, care a realizat un studiu pe această temă. Criza economică, șomajul în creștere și așa-zisele reforme din domeniul sanitar se resimt în principal asupra stării de sănătate a oamenilor, spun autorii documentului.

Iar cei mai loviți sunt grecii, spaniolii, portughezii, ale căror țări au trecut prin „ghilotina” tăierilor impuse de Uniunea Europeană. Verdictul este mai mult decât alarmant: maladii infecțioase, precum malaria, febra virusului West Nile, infecțiile cu HIV printre toxicomani și bolile psihice au crescut considerabil. La fel ca numărul sinuciderilor și al depresiilor. Un alt risc îl reprezintă explozia unor boli ca tuberculoza, sifilisul și meningita.

Studiul publicat de revista „The Lancet” , denumit „Criza financiară, sănătatea și austeritatea în Europa”, are o concluzie clară: Grecia, Spania și Portugalia au adoptat o austeritate fiscală riguroasă, iar economiile lor au continuat să slăbească, în timp ce tensiunea asupra sistemelor lor sanitare a fost în creștere. Astfel se justifică, pe baza datelor adunate de specialiști, apariția tot mai frecventă a focarelor de boli infecțioase și rata din ce în ce mai mare a sinuciderilor. Și în timp ce accesul cetățenilor din țările supuse curei de austeritate la sistemul sanitar s-a redus dramatic, în Islanda, stat care a spus „pas” măsurilor dictate de Bruxelles, oamenii se pot trata, în continuare, pe sume rezonabile.

Soluția finală

Statisticile luate în calcul de specialiști au indicat că numărul sinuciderilor, la persoanele mai tinere de 65 de ani, era, în Europa, până în 2007, înainte de izbucnirea crizei, în scădere. După, numărul celor care au decis să-și ia viața a crescut semnificativ, cu 20 de procente, cifra fiind pusă pe seama creșterii șomajului și a sărăciei. Până și în Anglia, care nu a fost lovită de criză ca Spania sau Grecia, rata sinuciderilor a crescut anual cu 1.000 de decese, între 2008 și 2011.

Dictatul Troicii

Nu doar România a pus lacăte pe spitale. Pentru a face pe plac Troicii (UE, FMI și Banca Centrală Europeană), numeroase spitale din Spania, Portugalia și Grecia s-au închis, sute de paturi de spital au fost desființate, iar costurile plătite de pacienți pentru medicamente au crescut. Exemplul oferit de revista britanică este cel al Spaniei, unde, în 2012, o lege impusă printr-un decret regal prevedea ca străinii să nu mai poată obţine cardul de sănătate (care le acordă acces gratuit la sistemul public de sănătate) doar în urma stabilirii domiciliului în ţara iberică, aşa cum prevedea legislaţia în vigoare. Urmarea: sute de mii de imigranți fără acte și-au luat adio de la sistemul de sănătate.

Aceeași Troika a impus Greciei să cheltuiască nu mai mult de 6% din produsul intern brut pentru sănătate, „stabilind astfel un precedent prin care Uniunea Europeană a preluat controlul asupra sistemelor naţionale de sănătate în ţări individuale”.

Bolile psihice au explodat, TBC-ul și sifilisul revin

– În Grecia, Ministerul Sănătății a indicat o creștere cu 40% a ratei sinuciderilor, în 2011, față de 2010. Boli ca malaria sau sifilisul au început să facă din ce în ce mai multe victime, și nu doar în rândul imigranților.

– În Spania, bolile psihice au înregistrat o „explozie” între 2008 și 2010. Angoasele, tulburările psihosomatice și depresiile fac ravagii printre spanioli, confruntați cu lipsa locurilor de muncă și a banilor.

– În Portugalia, iarna lui 2012 a făcut cu 10% mai multe victime decât în 2011, din cauza costurilor mari la căldură. Tot aici, au explodat cazurile de cancer oral, pe care specialiștii le pun pe seama costurilor exorbitante aplicate în cabinetele stomatologice, la care oamenii nu mai au acces.

– În Italia, unde sudul se confruntă cu o rată a șomajului de 20%, s-a semnalat o creștere alarmantă a cazurilor de TBC, mai ales în închisorile suprapopulate.

Luciana Pop

• B365: Previziunile sumbre ale Guvernului Ponta: Criză până în 2016, creștere economică mai mică

Prognozele şi ţintele macroeconomice ale Guvernului pentru următorii trei ani s-au înrăutăţit semnificativ, iar aderarea la moneda euro ar putea fi amânată pentru 2020.

Programul de convergență pentru 2013-2016

Prognoza de creștere economică s-a redus

2013- de la 3,1% la 1,6%,
2014 – de la 3,6% la 2,5%
2015 – de la 3,9% la 2,8%.
sursă: Guvernul României

Inflația trebuie ținută pe loc

mai 2012: 1,79%
decembrie 2012: 5,65%
martie 2013: 5,25%
sursă: insse.ro, Guvernul României

Angajările rămân blocate

2013: 1 angajare 7 plecări
+ contracte de performanţă
sursă: Guvernul României

[…]

Guvernul a adoptat în ședința de marți Programul de convergență 2013-2016, document care estimează principalele date cu care executivul va lucra în 2013, precum și așteptările din viitorul mediu la care se va raporta Documentul este destinat și Comisiei Europene.

Dintre criteriile de aderare, inflația pune cele mai mari probleme autorităților române. Deficitul bugetar a coborât în anul 2012 sub pragul de 3% din PIB, statuat de criteriile Maastricht, situându-se la valoarea de 2,9% pentru 2013, Guvernul țintește un deficit bugetar de 2,4% din PIB, iar pentru următorii trei ani, de câte 2% din PIB.

În privința deficitului structural, Guvernul susține că acesta va scădea de la 2,4% în 2012, la 1,2% în anul 2013, pentru ca ulterior să se atingă obiectivul de maximum 1% deficit structural – limită impusă statelor aflate în program de asistență internațională, care au adoptat noul Compact fiscal al UE.

Și datoria publică se menține sub pragul de 60% al criteriilor Maastricht, deși se află în creștere.

În 2012, datoria publică a fost de 37,8%, iar pentru 2013 se prognozează o datorie de 38,6%.

Criteriul inflației, pentru aderarea la zona euro, se dovedește cel mai greu de atins, însă BNR promite continuarea măsurilor pentru atingerea durabilă a unei ținte staționare de țintei de 2,5 % ± 1 punct procentual.

Prognozele și țintele macroeconomice ale Guvernului s-au înrăutățit semnificativ în Programul de convergență 2013-2016 față de ediția de anul trecut a documentului.

Astfel, în varianta din anul 2012 a Programului de convergență, creșterea economică pentru anul 2012 era estimată la 1,7%, în timp ce în varianta 2013 apare o creșetere economică pe anul trecut de 0,7%.

Procentul de 0,7% pentru creșterea economică din anul 2012 a fost anunțat în 4 aprilie 2013, de Institutul Național de Statistică. În schimb, marți, FMI a prezentat pentru România o creștere economică de 0,3% în anul 2012, această valoare folosind, probabil, date neactualizate transmise cu mai mult timp în urmă de autoritățile române.

Față de Programul de convergență ediția 2012, documentul din 2013 înrăutățește prognoza de creștere economică de la 3,1% la 1,6%, pentru 2014 – de la 3,6% la 2,5%, iar pentru 2015 – de la 3,9% la 2,8%.

În raportul World Economic Outlook, prezentat marți de FMI, România figurează cu o prognoză de creștere economică de 1,6% în 2013 și de numai 2% în 2014.

Guvernul transmite Comisiei Europene că va menține în anul 2013 restricțiile de angajare a unei persoane la 7 posturi eliberate în sectorul bugetar, iar în plus va introduce contracte de performanță în ministere și în companiile de stat.

În privința măsurilor de reducere a cheltuielilor, Guvernul menționează în Programul de convergență 2013-2016, adoptat marți, “Introducerea contractelor de performanță în toate instituțiile publice si companii de stat (ministere, agenții guvernamentale, autorități locale și companii de stat)”.

Pentru anul 2013, Guvernul a avut în vedere finanțarea unui număr maxim de posturi în sectorul bugetar de 1.187.000.

De asemenea, se menține măsura neacordării de tichete de masă, tichete de vacanță şi tichete cadou la personalul din sectorul bugetar.

Cu toate acestea, pentru anul 2013 este prevăzută o creștere nominală cu 6,3 miliarde de lei a cheltuielilor de personal, față de anul 2012, și cu 14,8 miliarde de lei a totalului cheltuielilor bugetare.

Premierul Victor Ponta și ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, au declarat recent că Guvernul are în vedere relaxarea restricțiilor de angajare în administrația locală și centrală, astfel încât să poată fi încadrată o persoană la un singur post eliberat.