SUPRAVEGHEREA INTERNETULUI REVINE IN FORTA. Primul proiect politic major al presedintelui Iohannis este legat de LEGILE BIG BROTHER

5-05-2015 4 minute Sublinieri

illustration-man-with-big-brother-eye-watching-him-use-computer

Proiectul de lege privind stocarea datelor cu caracter personal a fost refăcut, el urmând să fie discutat, astăzi, la Cotroceni cu liderii partidelor

În urmă cu o săptămână, președintele Klaus Iohannis a trimis liderilor partidelor politice un proiect privind stocarea datelor cu caracter personal, una dintre celebrele legi „Big Brother”, declarată neconstituțională de CCR.

Astăzi, șeful statului a chemat la consultări liderii partidelor, în vederea unor discuții referitoare la cadrul juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal. Mai exact, se va discuta pe marginea proiectului de lege menționat mai sus, care, potrivit unor surse liberale, deja a întrunit consensul partidelor și va fi votat în această sesiune parlamentare. Cea mai importantă modificare prevede că datele de trafic, localizare și identificare pot fi puse la dispoziția instanțelor, organelor de anchetă sau celor cu atribuții în domeniul siguranței naționale, doar cu „autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii”.

De asemenea, proiectul de lege prevede că, în maximum trei ani, furnizorul unei rețele de comunicații electronice trebuie să șteargă sau să anonimizeze datele. Datele de trafic nu sunt șterse sau anonimizate atunci când solicitarea este însoțită de o notificare cu privire la necesitatea menținerii lor pentru facilitarea unei investigații pentru combaterea infracțiunilor în domeniul apărării sau al securității naționale, „dar nu mai mult de 5 ani”.

„O modificare corectă și necesară”

Profesorul Radu Carp, specialist în drept constituțional, a afirmat, pentru EVZ, că, prin această modificare la proiectul de lege, se deblochează o situație. „Principala problemă era cea cu controlul din partea unui judecător și protecția datelor personale, acestea fiind declarate neconstituționale de către CCR. Modificarea este corectă și necesară pentru că astfel situația se deblochează. Ideea de a face o consultare la Cotroceni pe această temă i-am transmis- o președintelui Iohannis și mă bucur să văd că a ținut cont de ea”, a spus Radu Carp.

În mediile politice se lucrează discret la o variantă de compromis a legii supravegherii electronice care să nu mai fie contestată la Curtea Constituțională.

Revine în prim plan subiectul supravegherii Internetului. România a fost unul dintre primele state care au denunțat foarte repede legislația specifică după ce Directiva care a stat la temelia ei a fost invalidată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Părea că un castel din cărți de joc, construit cu migală ani de zile, se va prăbuși într-o clipă. După atentatele din 11 septembrie 2001, Statele Unite convingeau marile capitalele europene să permită serviciilor secrete accesul la datele personale ale cetățenilor abonați la serviciile de telecomunicații. În consecință, în țările UE, companiile din branșă (telefonie fixă, mobilă, internet) au fost obligate să rețină toate datele privind activitatea clienților pe o perioadă cuprinsă între 6 luni și 1 an. Dar răceala care a intervenit ulterior între SUA și UE după dezvăluirea activităților NSA, a dus la inversarea bruscă a curentului. Legislația ”big brother”, cum a fost numit ea polemic de către militanții pentru drepturile civile, a început să fie scoasă din uz.

În România reacția anti ”big brother” a fost puternică încă de la bun început. Prima lege adoptată ca urmare a aplicării Directivei specifice a fost denunțată la Curtea Constituțională și invalidată. Ulterior, legea care a fost adoptată a rămas o vreme în vigoare doar pentru faptul că nu a fost contestată. Într-adevăr, era greu să pretinzi că ”autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa privată” (art. 26 din Constituţie), de vreme ce ele însele dispuneau o largă supraveghere. 

În sfârșit, Curtea de Justiție din Luxembourg a dat dezlegare pentru revizuirea acestor legi, părând că se va isca un vânt care va spulbera întreaga construcție. Relația fluctuantă SUA-Germania a jucat un rol major în această privință.

Presa este plină de articole care denunță caracterul nedemocratic și neconstituțional al acestei legislații speciale. Acestea sunt perfect coerente și inteligibile. Se poate întocmi însă și o bogată colecție de texte cu sens opus, care pledează pentru supravegherea internetului ca baricadă împotriva terorismului islamic și mai nou împotriva Rusiei. Acestea nu sunt pe deplin inteligibile, căci fac mereu trimitere la informații nedezvăluite pe care le administrează doar serviciile secrete. E ca și cum cineva ar spune ”credeți-mă pe cuvânt, știu eu din surse sigure !”. E greu de crezut cineva fără dovezi și de aceea și sarcina politicienilor care au asumat cauza ”big brother” e dificilă. În această situație se află astăzi și președintele Klaus Iohannis, care mizează însă pe marea sa popularitate. La scurtă vreme după ce a fost ales, el a anunțat că dorește să stimuleze apariția unor legi noi în locul celor invalidate de Curtea Constituțională.

Încetul cu încetul perspectiva se nuanțează și în Germania, unde cancelarul Angela Merkel a dat un semnal extrem de important în această privință. În plină polemică legată de colaborarea BND cu spionajul american, cancelarul a declarat luni: ”Parlamentul exercită un control asupra activităților BND pe care îl consider absolut esențial. Pe de altă parte serviciile de informații lucrează în scopul siguranței publice iar Guvernul Germaniei face tot ce îi stă în putință ca să asigure o bună funcționare a acestor servicii. Capacitatea de a lucra eficient ține însă de cooperarea cu alte servicii de informații pentru a face față amenințării terorismului internațional, incluzând cooperarea cu NSA”, a mai spus cancelarul Angela Merkel.

Prin urmare, în ciuda unei furtuni politice de suprafață, frontul antirusesc deschis de americani pe fondul crizei din Ucraina a prilejuit o revenire a legilor supravegherii electronice. De altfel Rusia, care acordase azil lui Edward Snowden, păruse să fie una din beneficiarele defectării rețelei NSA.

Conform declarațiilor lui Ludovic Orban, în Parlament se discută insistent pe aceste subiecte, chiar dacă nu există încă un proiect de lege. Pare însă cert că se lucrează la o soluție de compromis, care să nu mai fie contestată la Curtea Constituțională. Compromisul pare cu atât mai ușor de obținut cu cât obiecțiile față de supravegherea internetului au fost formulate mai curând de opoziția liberală.


Categorii

1. DIVERSE, Era Big Brother, Guvernarea electronica (E-GUVERNARE), Panopticon, Servicii secrete, SUA versus Rusia

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

4 Commentarii la “SUPRAVEGHEREA INTERNETULUI REVINE IN FORTA. Primul proiect politic major al presedintelui Iohannis este legat de LEGILE BIG BROTHER

  1. “Like” Iohannis…ca tot se poarta …

  2. Pingback: TUR DE ILUZIONISM in complicitatea presei de propaganda, a clasei politice si a falselor constiinte civice. NOUA LEGE BIG BROTHER ESTE MAI INTRUZIVA DECAT PROIECTELE ANTERIOARE!/ Programul de spionaj NSA este ILEGAL | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare