Totul despre ACTA, noua decizie a Curtii Europene de Justitie SI TUPEUL OFICIALILOR STS SI ORDA

STS considera ca e “IDIOATA” temerea CONTROLARII INTERNETULUI!

• Drept si Internet (Bogdan Manolea):

Furnizorii de gazduire nu trebuie sa impuna servicii de filtrare a continutului protejat de copyright, decide Curtea Europeana de Justitie

Astazi Curtea Europeana de Justitie (CEJ) a dat o noua decizie cruciala pentru libertatea Internetului in cazul Sabam vs. Netlog (C 360/2010) unde s-a pus intrebarea daca un judecator poate sa dea un ordin prin care să solicite unui furnizor de servicii de găzduire să filtreze cea mai mare parte a informației găzduite pe serverele sale în scopul identificării fișierelor muzicale care conțin opere muzicale, cinematografice sau audio-vizuale, și ulterior, să blocheze schimbul de fișiere în respectivele cazuri. Netlog este furnizorul unor servicii de retele sociale in Belgia, deci are doar un rol de gazduitor al informatiilor.

CEJ a decis astazi ca o astfel de cerere ar fi contrara normelor Uniunii Europene (care prevede in directiva privind comertul electronic ca este interzis sa se impuna o supraveghere generala):
– ar determina o atingere gravă a libertății de a desfășura o activitate
comercială a Netlog deoarece l-ar obliga să instituie un sistem informatic complex, costisitor, permanent și pe cheltuiala sa exclusivă;
– ar putea să aducă atingere drepturilor fundamentale ale utilizatorilor serviciilor sale, – mai precis dreptului lor la protecția datelor cu caracter personal, precum și libertății lor de a primi și de a transmite informații, aceste drepturi fiind protejate prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
– ar risca să aducă atingere libertății de informare, din moment ce ar fi posibil ca acest sistem să nu facă în mod suficient distincția între un conținut ilicit și un conținut licit, astfel că utilizarea lui ar putea avea drept consecință blocarea comunicațiilor cu conținut licit.

Comunicatul de presa al CEJ este deja public, iar decizia integrala va fi postata pe site-ul institutiei in cursul zilei de astazi.

Aceasta decizie merge pe aceiasi linie cu cea din cazul Sabam vs. Scarlet decis de CEJ in noiembrie anul trecut (atunci era vorba de un furnizor de acces la Internet, nu de gazduire)- vezi comentariile mele de atunci.

Impreuna cu cei de la EDRi si ApTI am pregatit o serie de intrebari frecvente, prin care sa puteti intelege mai usor implicatiile acestui caz:

Această decizie reprezintă o nouă victorie pentru libertățile fundamentale?

Da.

Într-un climat politic în care caracteristicile de bază ale Internetului, așa cum îl știm astăzi, sunt în joc, decizia judecătorilor europeni atrage din nou atenția asupra importanței evitării supraîncărcării instrumentelor de comunicare cu tehnologii restrictive. Acest lucru este crucial pentru protecția drepturilor omului pe Internet, precum și a importanței economice a acestuia.
Pentru a doua oară în decurs de câteva luni, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a subliniat importanța unui Internet deschis și liber, care respectă libertățile fundamentale, precum libertatea de comunicare, viața privată și libertatea de a desfășura activități economice.

Vezi restul intrebarilor pe apti.ro.

Cum ratificarea unui tratat gresit devine o cale fara intoarcere

1. Ce e gresit cu ACTA?

Dintr-o parte din comentarii si intrebari primite personal banuiesc ca n-am explicat suficient de bine problemele de fond. (asa cum le vad eu, evident).

1.1 ACTA creeaza un nou standard international in domeniul aplicarii drepturilor de proprietate intelectuala (IPR Enforcement), mai ridicat fata de cel trecut (TRIPS).
Acest lucru este profund eronat, in conditiile unei legi de autor desuete (protectia programelor de calculator pt viata autorului +70 de ani dupa???) si neadaptate la era digitala. “Industriile creative” nu sunt doar cele X mari companii din SUA, ci toti cei ce postam pe Internet orice. Putini isi apara cu indarjire drepturile, unii le ofera mai liberal, iar cei mai multi le ignora cu desavirsire. ACTA n-o sa schimbe cu nimic situatia asta, pentru ca nu are cum.

1.2 ACTA propune modificarea rolului intermediarilor (ISP) in IPR enforcement . De la principiul exonerarii de raspundere pentru cel ce ofera doar gazduirea (Directiva e-commerce + legea 365/2002) + Confidentialitatea comunicarilor (Directiva ePrivacy + legea 506/2004) trecem la “eforturi de cooperare (în cadrul mediului de afaceri) menite să abordeze în mod eficace contrafacerea mărcilor de comerț și încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe” si la “avantaje comerciale indirecte” care sunt pedepsibile penal. (asa si un furnizor de acces la Internet are un avantaj comercial indirect din incalcarea IPR daca si 1% dintre utlizatori il folosesc doar pt descarcare de continut neautorizat)

1.3 Un tratat international este extrem de greu de modificat, legislatia nationala sau europeana mai usor. Daca ACTA devine standardul acceptat de IPR enforcement, inseamna ca legea Hadopi in Franta, Legea Sinde in Spania sau contractele private intre ISP si titularii de drepturi sunt regula si nu exceptia.

2. Ce e gresit in ACTA?

Unii comentatori, inclusiv in discutia de ieri – zic – hai sa discutam pe articole. Partial relevant (vezi si urmatorul punct), dar inteleg nevoia oamenilor de a se raporta la ceva concret.

Cred ca documentul produs de zona academica din UE si care se refera la varianta adoptata a textului din Dec 2010 (care este aproape identica cu cea oferita de Comisie) – listeaza 16 puncte precise (desi explicate in termeni juridici) unde dispozitiile ACTA (se refera la intregul tratat, nu doar la capitolul despre digital) exced cadrului normativ al UE. (ce ziceam la punctul 1 de mai sus). O sa ma refer doar la 2 dintre ele, ca si implicatile practice:

A. Extinderea definitiei “scarii comerciale” pentru pedepse penale de IPR enforcement care includ “cel puțin pe cele efectuate sub forma activităților comerciale pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte.”

Sa dam exemplu un serviciu online de trimitere de fisiere mari (gen. transfer.ro sau chiar dropbox). Aceste servicii sunt folosite de regula de utilizatori obisnuiti care vor sa trimita filmulete de 1GB cu copilu’ nou-nascut catre prieteni.
Tot aceste servicii sunt folosite de diversi pentru incarcarea unor versiuni neuatorizate ale unor filme si apoi a face linkul public pe site-ul lor.

Proprietarul serviciului de transmitere de fisiere nu verifica (si nu nici nu are obligatia sa o faca) cine ce face.

Cf ACTA: are o activitate comerciala, are un avantaj economic indirect din incalcarea drepturilor de IPR facute de categoria diversilor – deci automat ar putea fi responsabil penal pentru aceasta activitate.(pe legea actuala cf 365/2000 nu este responsabil pina cind nu stie de aceasta activitate presupus ilegala – limitare nu este prevazuta in ACTA)

B. Depasirea masurilor tehnologice de protectie (DRM Breaking)
Nou text zice ca “fiecare parte oferă protecție cel puțin împotriva:
(a) în măsură în care legislația sa prevede acest lucru:
(i) neutralizării neautorizate a unei măsuri tehnice eficace, executate știind sau având motive rezonabile pentru a ști”
(Ca sa fim clari -la ora actuala legea romana incrimineaza penal doar detinerea in vederea comercializarii, punerea la dispozitie, etc., da’ se rezolva repede)

Sa dam exemplu un Monitor Oficial, care scoate legile intr-un format PDF cu masuri tehnice de protectie (DRM) (presupunem si ca ei eu dreptate cind zic ca au un drept de autor asupra formatului… – asta e cam tras de par, dar pt argumentatia mea merge de minune).

Luam un avocat care zice ca legile trebuie stiute de toata lumea si nu doar primele 10 zile dupa publicare, ca atare ia toate PDF-urile, neutralizeaza DRM-ul ca sa nu mai apara un watermark pe ele, eventual le face si cautabile dupa termeni cheie si pe pune pe un site. (De fapt lucrul asta se intampla partial pe MonstrulOficial.ro)

Conform ACTA o astfel de activitate este o infractiune si poate fi considerat un avantaj economic indirect (ca iti vin mai mult clienti de de Internet).

3. Procedura de ratificare a ACTA

ACTA este un tratat international semnat de X state. Textul e batut in cuie si nu se schimba decit daca se intalnesc din nou toate statele la un loc si negocieaza din nou. Practic – imposibil la momentul actual.

Atit Parlamentul Romaniei, cit si de European au doar 3 variante:

• Ratifica ACTA
• Resping ACTA
• Amina discutia.

Restul, nu exista.
Ca atare, vine intrebarea logica: Ce sa mai dezbati acum pe articole cind nu mai exista alternative ?

Degeaba vine Ministrul Economiei cu un comunicat pompos in care zice ca “In perioada urmatoare MECMA va initia o serie de dezbateri publice pe acest subiect la care sunt invitati sa participe reprezentanti ai tuturor mediilor vizate de reglementarile ACTA.”

Dezbatere ca sa ce? Sa vina Ministerul sa zica ca gresim, sa ne convinga ca nu avem dreptate. Nu, multumesc, am mai fost la una ieri.

Informarile Guvernului sunt eronate si in ceea ce priveste puterea Parlamentului European (care nu da un aviz-conform, ci ratifica) si nu are dreptul sa se exprime pe partea penala a ACTA.
Vezi FAQ despre ACTA – facut de expertii EDRi de la Bruxelles.

10. De ce parlamentele naționale și Parlamentul European votează asupra ACTA? Dacă acordul a fost deja semnat, nu înseamnă că procesul a fost finalizat?

ACTA depășește, parțial, domeniul de aplicare al legislației UE (așa numitul acquis comunitar). Acea parte care depășește domeniul de aplicare al legislației UE (sancțiunile penale) trebuie să fie aprobată de către fiecare stat membru. Partea care intră în domeniul de aplicare al legislației europene poate fi ratificată la nivelul UE. Uniunea Europeană poate doar să accepte sau să respingă întregul text al acordului – deși nu există nimic care s-o împiedice să stabilească propriile ghiduri interne pentru implementarea prevederilor ACTA.

4. Deraieri si argumente

[…]Da, sunt chestii mult mai naspa pe care le face Guv.ro si care ar trebui sa trezeasca scandalul: cum sunt pastrarea datelor de trafic sau blocarea site-urilor de Internet.

Da, ACTA va avea nevoie de o lege de aplicare pentru ca multe dintre dispozitii sa aiba si sanctiuni. De aceea am mai precizat ca nu o sa aiba un efect pe termen scurt.

Insa toate acestea nu fac din ACTA un tratat bun. Si mai rau decit atit, din momentul in care ACTA este ratificat de Romania, sa va luati gindul ca se mai poate schimba. Nu uitati,oficialii romani cred ca nu ne comparam nici macar cu Cipru.

Astfel ratificarea unui tratat gresit devine o cale fara intoarcere.

• Hotnews: Dezbatere aprinsa in Romania pe tema ACTA: STS si ORDA spun ca legislatia actuala e mai dura decat acest acord, societatea civila ii contrazice, iar ISP-istii se tem sa nu fie transformati in Politie

Reprezentanti ai autoritatilor statului, furnizori de internet, artisti si membri ai societatii civile au avut miecuri o dezbatere foarte aprinsa pe tema controversatului Acord comercial de combatere a contrafacerii (ACTA), semnat de Romania si alte 21 de state membre UE la sfarsitul lunii trecute. Oficialii STS (Serviciul de Telecomunicatii Speciale) si ai ORDA (Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor) au argumentat ca actuala legislatie privind drepturile de autor este mai dura decat prevederile acestui acord, reprezentanti ai societatii civile i-au contrazis avertizand ca acordul extinde sfera de sanctiune si asupra incalcarilor care aduc avantaje comerciale indirecte, iar furnizorii de internet si-au exprimat temerea de a nu fi transformati in Politie a internetului.

O conferinta pe tema ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) organizata miercuri la initiativa Comunic@tii mobile si a Internet Society a starnit dezbateri aprinse dupa ce generalul Marcel Opris, seful Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS) a cerut o dezbatere reala pe articole si paragrafe atat din acest Acord cat si din actuala legislatie.

Marcel Opris, seful STS: Este o idiotenie sa crezi ca cineva isi propune sa puna masuri de control si sa bareze raspandirea internetului

“De doua zile si doua nopti tot am citit (n.a acordul ACTA) incercand cu dictionarul in fata sa inteleg ce naiba scrie acolo si de ce este atata lume iritata. Ar fi foarte interesant sa vedeti daca toti participantii la discutie cunosc textul ACTA, daca cineva a facut efortul sa-l coroboreze cu alte legi nationale”, a declarat generalul Marcel Opris, seful STS.
Generalul STS a tinut sa sublinieze ca raspandirea internetului catre cetateni este unul dintre principiile de baza ale Agendei 2020 a UE si ca acest acord nu va crea bariere.

“Politica europeana spune ca unul dintre pilonii dezvoltarii cunoasterii progresului tehnologic al Europei, al cresterii abilitatilor tineretului de a face o economie viabila ca sa fim in apropierea Americii, Japoniei si a altor tari este promovarea economiei pe internet. Este o idiotenie sa crezi, nu va suparati, ca cineva isi propune sa puna masuri de control si sa bareze raspandirea internetului. (…) Ne propunem ca pana in 2020 economia Romaniei sa fie digitala, ce Dumnezeu? De aici incolo Fair-play ar fi fost sa afisati ACTA si sa vedem ca nici o actiune a unei autoritati abilitate a statului sa sprijine protejarea unui drept de autor nu poate fi pornita decat la cererea legitima adresata Justitiei”,a spus Marcel Opris, care a indemnat ca in cadrul conferintei sa se discute pe marginea prevederilor ACTA si a legislatiei actuale nationale.
Contrazis de o voce din sala, Opris a tinut sa precizeze ca respectivul este “ofiter SRI in rezerva”. Ulterior “ofiterul” a spus ca generalul Opris ar fi incalcat legea deconspirand identitatea sa, dar oficialul STS nu se mai afla in sala.

Seful STS a fost sprijinit de Razvan Casmoiu, diretorul directiei expertize si constatari din ORDA(Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor), care a venit cu exemple din actuala lege privind drepturile de autor (Legea 8/1996) pentru a sublinia ca legislatia nationala este mai dura decat ACTA.

Razvan Casmoiu, director ORDA: ACTA nu va aduce prejudicii libertatilor utilizatorilor si nu va atrage masuri suplimentare de monitorizare a utilizarii internetului

Razvan Casmoiu a venit cu mai multe exemple (vezi documentele atasate articolului), unul dintre acestea fiind cel legat de articolul 23 alineatul (3) din ACTA:

“O parte poate sa prevada proceduri si sanctiuni penale, in cazurile corespunzatoare, pentru reproducerea neautorizata a operelor cinematografice in cadrul unei proiectari intr-o sala deschisa, in general, publicului”.
“In ACTA se vorbeste doar despre proiectele cinematografice. Legea noastra acopera toate tipurile de opera, a spus Razvan Casmoiu, indicand art. 15 alin (1) din Legea 8/1996 si subliniiind ca aceasta comunicare publica este sanctionata prin lege cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.

Razvan Casmoiu a dat apoi si un alt exemplu – un articol din legea nationala care nu are corespondent in ACTA – art. 139, indicele 8:

“Art. 139 – 8. – Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 4 ani sau cu amenda punerea la dispozitia publicului, inclusiv prin internet sau prin alte retele de calculatoare, fara consimtamantul titularilor de drepturi, a operelor sau a produselor purtatoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricantilor de baze de date ori a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel incat publicul sa le poata accesa in orice loc sau in orice moment ales in mod individual”.

“Aici este vorba de download si upload facut prin torrente si DC++. Acest articol din legea nationala nu are corespondent in ACTA. In concluzie consideram ca acest acord nu va aduce prejudicii libertatilor personale ale utilizatorilor de internet si nu va atrage masuri suplimentare de monitorizare a utilizarii internetului”, a declarat Razvan Casmoiu.
Anca Turcea, consilier in Ministerul Economiei: Foarte multe tari au semnat acest acord ca sa fie intr-o forma definitiva si autentica/Putem insa sa nu-l ratificam

In cadrul evenimentului a intervenit si Anca-Rodica Turcea, consilier superior in cadrul Ministerului Economiei, minister care a initiat memorandumul prin care Romania a semnat acordul ACTA.

Aceasta a tinut sa spuna ca intentia avuta de Ministerul Economiei a fost de “combatere a marfurilor contrafacute” si ca mai sunt extrem de multi pasi pana ca acest acord sa fie aprobat.

“Chiar daca statul roman isi va exprima consimtamantul de a deveni parte la acordul comercial de combatere a contrafacerii adoptand o lege de ratificare, ceea ce inca nu s-a facut, transmiterea instrumentului de ratificare catre Guvernul Japoniei, care este depozitarul acestui tratat multilateral va fi facuta de catre Consiliu (n.a Consiliul UE) cu indeplinirea concomitenta a urmatoarelor conditii: unu –  toate celelalte 26 de state membre au semnat ACTA si au transmis Consiliului instrumentele lor de ratificare si doi – exista aprobarea Parlamentului European. Deci numai in aceste conditii“, a spus Anca Turcea.
Mai multe voci au acuzat lipsa unei dezbateri publice si a transparentei in semnarea de catre Romania a acestui acord. Turcea a spus insa ca pentru a se face o dezbatere publica este nevoie sa fie initiat un act legislativ, iar pana acolo mai este.

Ministerul Economiei promite sa actualizeze pe site-ul propriu stadiul dezbaterilor ACTA

“Noi putem face o dezbatere publica conform legii 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica atunci cand initiem un act legislativ. Noi urmeaza sa initiem o lege de ratificare a acestui acord si atunci putem initia dezbaterile publice. Acordul ACTA este in forma definitiva si autentica. Putem insa sa nu-l ratificam, pentru ca sunt foarte multe state care au semnat acest acord ca sa fie intr-o forma definitiva si autentica”,a precizat Anca-Rodica Turcea.
Diana-Olivia Hatneanu, director executiv al Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a intervenit si a cerut o dezbatere si inainte ca in Parlamentul Romaniei sa ajunga un astfel de proiect de lege.

“Inteleg ca dezbaterea publica pe niste texte va incepe abia cand veti avea un proiect de lege de ratificare. Dar nu va impiedica nimeni ca aceasta dezbatere sa aiba si un fond sa ni se spuna din partea Guvernului exact ce legi urmeaza sa fie modificate si cum”, a cerut Diana-Olivia Hatneanu.
In replica Anca-Rodica Turcea a spus ca Ministerul va actualiza pe site-ul propriu informatiile cu privire la stadiul de dezbatere a acestui acord.

“Intrati pe site-ul nostru. De azi incepand am publicat tabele de concordanta intre ce prevede tratatul ACTA si ce prevede legislatia nationala. Autoritatea Vamilor ne-a inaintat un astfel de material. Domnul Casmoiu azi ne-a dat un material in ceea ce priveste drepturile de autor comparativ – ce e in ACTA si ce este in legislatia nationala”, a spus Anca-Rodica Turcea.
N.A. Nu au fost publicate inca pe site-ul Ministerului Economiei aceste documente.

Mihai Batrineanu, presedinte ANISP – asociatie a furnizorilor de internet: Nu vrem sa ne transformam in Politie

In dezbatere s-au prins si reprezentantii ANISP (Asociatia Nationala a Internet Service Providerilor din Romania care reprezinta furnizori de internet precum Romtelecom, SNR, GTS sau Teletrans) care au avertizat asupra temerilor existente la nivelulo furnizorilor de internet.

“Industria telecom e o industrie care are zeci si sute de milioane de utilizatori in spate si care are niste responsabilitati fata de acestia. Noi ce vrem? Foarte simplu – sa nu ne transformam in Politie. Nu dorim ca furnizorii de internet sa aiba vreun rol in aceste viitoare norme metodologice de aplicare a legii. Pentru ca stiti cum e in Romania, dai o lege si o interpretezi in “n” moduri. S-ar putea sa avem noi furnizorii de internet surpriza sa avem obligatia ca in urma unei simple cereri sa blocam site-uri. Vrem sa fim fermi in a transmite autoritatilor ca nu ne vom  transforma intr-o Politie. Vrem sa ne oblige o hotarare in instanta si bineinteles ca nu avem nici o problema in a-i da curs, exact cum se intampla si acum”, a spus Mihai Batrineanu, presedintele ANISP.
De altfel, ANISP a transmis ulterior miercuri si un comunicat legat de abuzurile care s-ar putea face prin implementarea ACTA: ISP-istii nu doresc sa devina politie privata in Internet

“Ceea ce starneste ingrijorarea membrilor comunitatii noastre este in primul rand Art. 27 referitor la ‘implementarea ACTA in mediul digital’. Conform acestui articol, la paragraful (4), se prevede  negru pe alb:  “O parte semnatara poate oferi, in concordanta cu legislatia si reglementarile nationale, autoritatilor competente autoritatea de a ordona furnizorilor de servicii electronice/ online sa divulge imediat  detinatorului dreptului de proprietate (autor)  informatii suficiente pentru a identifica un utilizator al carui cont se presupune ca a fost folosit  pentru incalcarea dreptului de autor, cu conditia ca detinatorul dreptului  sa fi depus o plangere suficienta de incalcare a dreptului la marca sau dreptului de autor, aceste informatii fiind folosite exclusiv pentru scopul protejarii si punerii in valoare a acelor drepturi”.

Ca sa puna in aplicare o astfel de cerere, un ISP-ist trebuie “sa se uite in continutul traficului” utilizatorului respectiv la o simpla solicitare a unei persoane, deci in afara unui cadru judiciar. Prevederea, asa cum este scrisa, ar trasforma ISP-istii in ‘politie privata’, deschizand drumul unor posibile abuzuri.

ISP-istii au primit cu mare ingrijorare aceasta prevedere, mai intai pentru ca punerea sa in aplicare ar perturba major serviciile de comunicatii electronice, iar pe de alta parte s-ar incalca alte drepturi fundamentale ale utilizatorului, dintre care dreptul la libera exprimare si dreptul la viata privata ar fi primele.
Bogdan Manolea, jurist si director executiv al APTI: ACTA este mai dura decat legislatia nationala

Optimismul si calmul oficialilor STS si ORDA a fost insa contrazis de juristul Bogdan Manolea, care a avertizat ca acest acord extinde sfera sanctiunilor si a celor care pot plati pentru incalcarea drepturilor de autor.

“Fata de aquis-ul comunitar, deci ce este agreat la nivel UE, ACTA este clar mai dura pentru ca vorbeste de pedepse penale. Fata de legislatia nationala ACTA e mai dura pentru ca vorbeste si de pedepse pentru incalcari comerciale care au avantaje economice indirecte din acea activitate, lucru care in legislatia romana nu este prevazut momentan in mod expres. In plus toate aspectele legate de cooperarea cu furnizorul de servicii de internet si posibilitatea ca datele utilizatorului sa fie date de catre o autoritate si nu in mod expres de o instanta de judecata este mai mult decat ce prevede legea romana”, a precizat pentru HotNews.ro Bogdan Manolea.
Acesta a explicat ca “la ora actuala pe legea 365/2002 furnizorul de servicii de internet poate sa dea acces la date in momentul in care se obtine hotararea unei instante judecatoresti. ACTA prevede in mod clar ca poate sa fie si o autoritate care sa faca acest lucru, deci mai mult decat o instanta judecatoreasca”.

In mod concret, juristul a dat ca exemplu o firma care detine un serviciu de transfer de date (cum ar fi un serviciu de transfer punct ro). Potrivit acestuia, pe actuala legislatie privind proprietatea intelectuala, firma care pune la dispozitie acest serviciu “nu poate fi responabil de ce fac altii in reteaua lui, pe cand prin ACTA daca se introduce o responsabilitate a acestui actor el poate fi raspunzator pentru ca are un avantaj economic indirect din faptul ca altii folosesc platforma lui ptentru a face schimb de fisisre fara sa aiba consimtamantul titularilor de drepturi”.

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) nu va putea intra in vigoare, chiar daca a fost semnat de 22 de state membre ale UE, daca nu va fi votat in Parlamentul Euiropean (PE). Parlamentul European a votat in noiembrie 2010 o rezolutie in care s-a aratat impotriva ACTA, pozitie adoptata de eurodeputatii romani socialisti si liberali, in timp ce popularii au votat contra rezolutiei, deci pentru ACTA. Ramane de vazut care va fi situatia in mai, cand acordul ajunge in PE, intai in comisiile de specialitate si apoi la votul plenului.

Cateva state din cele 22 tari membre UE care au semnat tratatul si-au retras sprijinul pentru el, iar in week-end zeci de mii oameni au protestat impotriva acordului in mai toata Europa, inclusiv in Bulgaria si Romania. Tari precum Polonia, Cehia si Bulgaria au suspendat in ultimele saptamani procesul de ratificare, dupa ce protestele pe plan european s-au raspandit.