Stiglitz si Krugman despre Europa, moneda euro si politicile austeritatii: PRINCIPALELE RISCURI PENTRU ECONOMIA MONDIALA/ Est-europenii, cei mai dezorientati din cauza crizei economice

2-01-2013 7 minute Sublinieri

Europa constituie principalul risc pentru economia mondiala in 2013, a apreciat laureatul premiului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz, intr-un editorial publicat in editia de miercuri a cotidianului Handelsblatt si citat de AFP.

“Adevaratul risc pentru economia mondiala se afla in Europa”, a sustinut Stiglitz, aratand cu degetul mai ales catre dificultatile economice din Spania si din Grecia. Aceste tari “se afla intr-o depresiune economica din care nu vedem niciun semn de iesire”, a afirmat el.

Cu privire la masurile pentru iesirea din criza care agita zona euro de mai multe luni, economistul american a respins ideea pactului bugetar, care “nu este o solutie”, in timp ce rascumpararea de obligatiuni de stat de catre Banca Centrala Europeana (BCE) nu poate fi decat un “paliativ temporar”, potrivit lui.

“Daca BCE va face din continuarea politicilor de austeritate o conditie pentru finantarile sale, aceasta va avea drept singura consecinta agravarea starii bolii”, a sustinut Stiglitz. Pana acum, responsabilii politici europeni nu au reusit sa puna in aplicare un adevarat pact de crestere pentru tarile de la periferia zonei euro, a continuat el. Pentru 2013, Stiglitz nu a exclus noi turbulente in zona euro.

  • Lumea – Euro este o moneda nesigura

Moneda unica isi ispaseste astazi defectele sale de conceptie. Dar Europa nu va iesi din criza decat autorizand putina inflatie si nu aplicand o politica de austeritate, considera laureatul Premiului Nobel pentru economie Paul Krugman, care este un economist american nascut in 1953. Incepand din 1999, el se numara printre editorialistii de marca ai ziarului New York Times. In 2008, a obtinut Premiul Nobel pentru Economie pentru o serie de lucrari privind globalizarea. Profesor de Economie si Relatii internationale la Universitatea Princeton, Paul Krugman este autorul a aproximativ 20 de lucrari privind comertul si finantele internationale. Colaboreaza, de asemenea, cu publicatiile Foreign Affairs, Harvard Business Review si Scientific American.

Din anii 1990, Paul si-a castigat un renume international pentru eseuri destinate publicului larg, lucrari care l-au transformat intr unul dintre cei mai influenti economisti din timpurile noastre.

– Cartea dumneavoastra „Sortez-nous de cette crise… maintenant!” (Scoateti-ne din aceasta criza… acum!) este o pledoarie impotriva austeri­tatii si dogmei luptei anti-deficit. Dupa parerea dumneavoastra, Europa nu a gresit cumva batalia?

– La inceput era Grecia. Nimeni nu poate nega faptul ca Atena avea o problema de disciplina bugetara si ca poarta o mare parte din vina pentru necazurile sale. Dar, in toiul panicii, am transfor­mat aceasta tara intr-o explicatie automata a crizei europene. Reactia de a strange surubul si de a invinovati laxismul social si bugetar pentru pro­blemele din Zona euro se potrivea perfect cu ten­dinta naturala a bancilor centrale. Se potrivea de asemenea cu dogmatismul germanilor, intotdeauna prompti sa reproseze altora de a nu fi atat de dis­ciplinati ca ei. Ceea ce inseamna sa uiti faptul ca Grecia este un caz aparte, unic, izolat. Dar inter­pretarea problemelor sale a contribuit la faurirea unui amalgam care a justificat dogma generala de rigoare. Din conformism, orice alt punct de vedere a fost rapid exclus din dezbatere.

– Deci ii incriminati atunci pe nemti?

– Dintr-un punct de vedere istoric, atitudinea lor se explica printr-o fobie a inflatiei, pe care o vad ca origine a tragediei lor din trecut. Dar ei par sa fi sters din memoria lor colectiva suferintele cauzate de teribilele politici deflationiste din anii 30. Influenta lor in BCE se explica, desigur, prin statutul dominant in Europa si, de asemenea, prin ambitia lor initiala de a face din aceasta institutie o pavaza impotriva inflatiei si a lipsei de disciplina…. Germania este creditorul unei Europe care a cunoscut, intr-adevar, o perioada de exuberanta. As fi fost, totusi, curios sa vad ce leacuri ar fi fost propuse daca, de exemplu, fluxurile de capital ar fi izvorat din Spania catre sectorul imobiliar german, si nu invers.

– Erati de la inceput eurosceptic?

– Da, cred ca moneda euro era o idee roman­tica, un frumos simbol de unitate politica. Dar re­nuntarea la moneda nationala inseamna si o pierdere de flexibilitate. Nu este usor sa se compense­ze aceasta lipsa de manevra. Exista doua mijloace in caz de criza localizata: mobilitatea fortei de munca, pentru a compensa scaderea productivita­tii, si, mai ales, integrarea fiscala, pentru a egaliza pierderile de venituri. Din acest punct de vedere, Europa era mult mai putin apta pentru o moneda unica decat Statele Unite ale Americii. Sa compa­ram Florida si Spania: acelasi balon imobiliar, ace­lasi crach, aceeasi prabusire. Dar, in, Statele Unite, oamenii pot pleca sa gaseasca de lucru intr-un alt stat, mai putin atins. Pretutindeni, ajutoarele sociale, asigurarile de sanatate, cheltuielile federale si garantiile bancare nationale sunt mentinute de catre Washington. Nu este cazul in Europa.

– Ce credeti despre raspunsul european la criza?

– Spusele mele impotriva politicilor de austeritate vizeaza tarile care mai au inca de ales. Nici Spania, nici Grecia nu pot lepada cererile germane si asuma riscul de a nu mai primi bani. Dar, din punctul meu de vedere, Franta nu este intr-o situatie bugetara critica si nu are atata nevoie de o politica de austeritate.

(…)

– Si Grecia?

Eu nu vad cum aceasta tara poate ramane in Zona euro. Este practic imposibil. Dar iesirea ei ar provoca o retragere masiva a depozitelor din bancile spaniole si italiene, la care BCE ar fi nevoita sa reactioneze printr-o injectare nelimitata de lichiditati. Altfel, in termen de doua saptamani, Bundesbank n-ar mai face fata, ceea ce ar insemna sfarsitul monedei euro. (…)

A consemnat Sandy Orasanu/ Sursa: L’Express, Paris

Anul care a început este unul al încercărilor pentru Uniunea Europeană. Economia nu dă semne de revenire şi rămâne la fel de vulnerabilă în faţa turbulenţelor politice. Lipsa de acţiune pentru care sunt atât de blamaţi politicienii din Uniunea Europeană va deveni o necesitate electorală anul acesta. Fiind presaţi de partidele din care fac parte pentru a rămâne la putere, liderii europeni vor fi şi mai rezervaţi în a lua măsuri ferme.

Merkel, între presiuni politice şi dificultăţi economice

Principalul front în care se va da lupta între promisiuni electorale şi strategie anticriză va fi Germania, unde vor avea loc alegeri federale spre sfârşitul anului, în urma cărora vor fi aleşi cei 598 de parlamentari ai Bundestagului. Coaliţia aflată acum la guvernare, Uniunea Creştin-Democrată condusă de Angela Merkel, a coborât semnificativ în sondaje şi a suferit mai multe înfrângeri răsunătoare la nivel regional.

Principalul său rival, Partidul Social Democrat, beneficiază de pe urma euroscepticismului şi a tendinţei de întoarcere la socialism înregistrată pe fondul problemelor economice în tot mai multe state comunitare. 

Şi Italia va fi unul dintre punctele fierbinţi de pe harta politicii europene. Alegerile parlamentare care vor avea loc la sfârşitul lunii februarie ar putea însemna revenirea la putere a fostului premier Silvio Berlusconi, care a demisionat în 2011, la apogeul crizei. Mario Monti, premierul demisionar, a anunţat că va candida, însă şi-a pierdut statutul de tehnocrat în ochii italienilor.

Portughezii încep anul cu austeritate

Austeritatea va rămâne cuvântul de ordine în statele din Uniunea Europeană şi în 2013. Criza economică este departe de a se fi încheiat, iar problema datoriilor suverane prea mari şi a deficitelor bugetare ridicate rămâne principalul risc pentru blocul comunitar.

„Mediul economic nu va fi mai uşor, ci mai dificil, anul viitor. Acest lucru nu trebuie să ne descurajeze, ci, din contră, să ne stimuleze”, a declarat Angela Merkel, cancelarul Germaniei, în discursul tradiţional de început de an. Economia UE a reintrat oficial în recesiune anul trecut, iar criza continuă să afecteze inclusiv marile puteri economice precum Germania, Franţa şi Marea Britanie.

 „Situaţia se va deteriora în UE, care nu are un guvern comun care să administreze un deficit bugetar al întregului bloc. Aşa că greul va continua să cadă pe umerii Greciei, Spaniei, Portugaliei, Irlandei şi Italiei”, crede James K. Galbraith, profesor de Economie la Universitatea din Texas. „Aceste ţări sunt forţate să-şi facă rău sau chiar să se distrugă prin tăierea cheltuielilor şi majorări de taxe, în special pentru a-i mulţumi pe nemţi”, adaugă acesta, citat de CNN.

Deja, guvernul portughez a anunţat majorarea unei serii de taxe şi impozite, printre care impozitul pe venit, care a crescut cu peste 30% de la 1 ianuarie. Totodată, portughezii care au venituri lunare mai mari de 485 de euro (nivelul salariului minim pe economie) vor plăti şi o suprataxă de 3,5% din câştiguri. De această regulă nu sunt scutiţi nici pensionarii. Guvernanţii de centru-dreapta de la Lisabona au descris majorările drept „enorme”, însă au adăugat că ele sunt necesare pentru scăderea deficitului bugetar.

China detronează Europa la producţia auto

Anul 2013 va fi primul în care China va detrona Europa la producţia de maşini, marcând un punct de referinţă pentru industria auto. Aproape 20 de milioane de autoturisme vor ieşi în 2013 pe porţile uzinelor de autoturisme din China, potrivit estimărilor a cinci mari companii de cercetări de piaţă într-un studiu comandat de publicaţia de business „Financial Times”. În Europa, numărul maşinilor fabricate în următoarele 12 luni nu va depăşi 18,3 milioane, potrivit raportului.

Francezii de la Peugeot Citroen au anunţat diponibilizarea a aproape 10.000 de angajaţi şi contractarea unui împrumut în valoare de şapte miliarde de euro de la guvernul francez.

Lipsa de unitate şi de coordonare la nivelul Uniunii îşi va pune în continuare amprenta asupra evoluţiei economiei şi se va putea observa şi pe parcursul dezbaterilor pe marginea următorului buget al UE, care însă nu s-au terminat. În ciuda calmului relativ în care UE a păşit în 2013, scenariile privind ieşirea unui stat din blocul comunitar sunt tot mai numeroase.

Marea Britanie ar putea deveni membru-asociat în cadrul UE

Dacă anul care s-a încheiat a fost marcat de posibilitatea ieşirii unei ţări din zona euro, acum cea mai vehiculată ipoteză vizează statutul Marii Britanii în UE. După ce britanicii au devenit cei mai aprigi contestatari ai politicilor aplicate de Bruxelles, oficiali seniori ai instituţiilor europene au declarat că statului i s-a putea oferi o nouă formulă de apartenenţă la Uniune.

„Dacă britanicii nu pot susţine tendinţa către mai multă integrare în Europa, putem rămâne totuşi prieteni, dar pe baze diferite”,  a declarat francezul Jacques Delors, fost preşedinte al Comisiei Europene, pentru cotidianul german „Handelsblatt”. Practic, Marii Britanii i s-ar putea oferi statut de „membru asociat” în cadrul Uniunii. Astfel, Londra şi-ar putea recăpăta o parte dintre puterile cedate în faţa Bruxelles-ului în domenii precum piaţa muncii, justiţie şi legislaţie. 

Măsura ar fi una pe politicienilor britanici, care s-ar putea folosi de acest argument pentru a-i determina pe conservatori să renunţe la ideea organizării unui referendum prin care populaţia să-şi exprime dorinţa sau refuzul de a mai face parte din UE. „Am ajuns acum într-un în care ar putea exista şi opţiunea unor niveluri ale calităţii de membru”, a explicat liberal-democratul Andrew Duff, membru al Parlamentului European. În ianurie, premierul David Cameron va susţine un discurs considerat crucial despre „relaţia Marii Britanii cu UE”.

(…)

În prima zi a anului, sute de greci s-au bătut pentru o farfurie de mâncare caldă. Autorităţile din Atena au oferit masa pentru a-i ajuta pe cei pe care criza i-a lăsat fără case sau slujbe.

Bucate pe care, până anii trecuţi, mulţi şi le permiteau pe propria masă, acum au devenit un lux. Oferta pentru care au stat la coadă de la primele ore ale lui 2013, în ger, constă în friptură de miel, cartofi la cuptor, salată, iaurt şi tradiţionala “Vasilopita,” o plăcintă pe care grecii o mănâncă de Revelion.

2013 este cel de-al şaselea an de recesiune al Greciei. Şi, în timp ce politicienii anunţă vremuri mai bune, situaţia din ţară nu se arată prea roz.

  • Realitatea.net:

Datoriile restante ale firmelor şi populaţiei din Grecia către stat au urcat la 55 miliarde de euro

Datoriile restante ale companiilor şi populaţiei către statul elen au ajuns în primele 11 luni din 2012 la 55 miliarde de euro, cu 12 miliarde de euro peste nivelul înregistrat la începutul anului, însă autorităţile ar putea recupera abia o cincime din acestea, potrivit cotidianului Kathimerini, citat de Mediafax.

Creşterea restanţelor către stat este cauzată de incapacitatea unor persoane de a-şi achita taxele, dar şi ineficienţei sistemului de colectare a impozitelor din Grecia. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, datoriile restante încă din 2011 se situează la 43,5 miliarde de euro.

Din acest total, 3 miliarde de de euro sunt contabilizate la companii de stat, 8,5 miliarde de euro sunt înregistrate în contul unor firme în faliment, iar restul de 31,8 miliarde de euro reprezintă restanţe ale altor companii şi ale populaţiei. Statul a reuşit să colecteze doar 1 miliard de euro din datoriile vechi.

Datoriile acumulate în 2012 totalizează 12,07 miliarde de euro, iar autorităţile se aşteaptă ca acestea să crească în continuare. Statul a recuperat doar 1,1 miliarde de euro din aceste restanţe.

Creditorii externi ai Greciei, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI, au avertizat că 80% din restanţe nu vor putea fi recuperate şi au recomandat guvernului de la Atena să tragă bani direct din conturile bancare ale datornicilor.

“Viaţa a devenit atât de complicată, încât nu mai ştiu încotro s-o apuc”

După 4 ani de criză economică, cei mai dezorientaţi europeni sunt cei din Cipru, Bulgaria şi Grecia, potrivit unui sondaj Eurofound. Finlandezii, în schimb, sunt cel mai puţin speriaţi de instabilitatea economică şi socială.

Peste 25% dintre români sunt de acord cu afirmaţia “Viaţa a devenit atât de complicată, încât aproape că nu îmi mai găsesc calea”. Pe de altă parte, 32% consideră exagerată această afirmaţie, iar 19% o resping cu tărie.

Mai mult de jumătate dintre cetăţenii din Cipru şi din Bulgaria se simt dezorientaţi de instabilitatea economică şi nu ştiu ce să mai facă.

La capătul opus, cel mai puţin bulversaţi de situaţia actuală din economie şi din societate sunt finlandezii (77% spun că ştiu foarte bine ce urmează să facă) şi irlandezii (73%).

Se simt dezorientaţi şi nu ştiu ce să mai facă

Cipru – 58% dintre cetăţeni

Bulgaria – 55%

Grecia – 32%

Franţa – 27%

Cehia – 26%

Italia – 26%

România – 25%

Polonia – 24%

Ungaria – 20%

Legaturi:


Categorii

1. DIVERSE, Cipru, Criza datoriilor suverane, Grecia, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

9 Commentarii la “Stiglitz si Krugman despre Europa, moneda euro si politicile austeritatii: PRINCIPALELE RISCURI PENTRU ECONOMIA MONDIALA/ Est-europenii, cei mai dezorientati din cauza crizei economice

  1. „După 4 ani de criză economică, cei mai dezorientați europeni sunt cei din Cipru”.
    Este totuși un cipriot care știe ce (nu) trebuie făcut.
    „Cyprus president: no privatization in bailout deal.
    Cyprus’ president says he would refuse any request by international lenders to sell off state-owned companies as part of a finalized agreement to bail out the crisis-hit country”.
    (http://www.news-republic.com/Web/ArticleWeb.aspx?regionid=1&articleid=5879022#.UOT8yK-4lVk.facebook).

  2. Pingback: ROMANIA, in curand in FALIMENT?/ Ce s-a ales de axa Washington-Londra-Bucureşti si CUM AM DEVENIT O TINTA/ Greciei i se preconizeaza al 7-lea an de RECESIUNE/ 2013: ANUL DECISIV pentru Uniunea Europeana (analiza STRATFOR) - Razboi întru Cuvânt - Recoma
  3. Pingback: BCE someaza statele europene sa CONTINUE “REFORMELE” AUSTERITATII/ Germania critica lentoarea PRIVATIZARILOR din GRECIA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  4. Pingback: Europa bogata inchide robinetul Europei sarace. BUGET al SUBDEZVOLTARII pentru Romania. MERKEL IL PUNE IN POZITIE DE DREPTI PE VALETUL EI, BASESCU (video) - Razboi întru Cuvânt
  5. Pingback: Joseph Stiglitz: RETETA AUSTERITATII E DEZASTRUOASA SI CONDAMNA LA MOARTE SARACII - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  6. Pingback: MONEDA EURO: impusa DICTATORIAL in GERMANIA si in restul Europei, principala cauza a CRIZEI/ Schnecker despre EFECTELE NEGATIVE ale EURO [video] - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  7. Pingback: Ipocrizia Comisiei Europene: AUSTERITATEA A INCALCAT DEMOCRATIA SI DREPTURILE OMULUI. Dar gura nu-i miroase… - Recomandari
  8. Pingback: Experimentul eurocratic continua: LETONIA ADOPTA MONEDA EURO IMPOTRIVA VOINTEI POPULATIEI/ Krugman despre COSTUL UMAN URIAS AL CRIZEI EURO/ Politici restrictive fata de IMIGRANTI in Rusia. Printre cei afectati: BASARABENII/ “Brutalul imperialismR
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare