Volohii – O călătorie la Maica Domnului. Un reportaj despre românii din Poroshkovo, Ucraina

30-08-2018 3 minute Sublinieri

Am primit pe email acest reportaj:

Volohii – O călătorie la Maica Domnului

Mamă a sărmanilor, Bucurie celor necăjiți, Acoperământ celor în neputință, pe Maica Domnului au primit-o din bătrâni, în inimile umile și curate, acești oameni, volohi – români din Poroshkovo. Românii volohi din Poroshkovo – Ucraina (regiunea Transcarpatia), s-au pregătit pentru a putea cinsti pe Maica Domnului, cum de altfel au făcut generații întregi, înaintea lor.

Astfel, conform calendarului sărbătorilor bisericești din Ucraina, în ziua de 27 august 2018, premergătoare zilei Hramului”Adormirea Maicii Domnului” de la mânăstirea de maici din Mukacevo, au plecat mai multe grupuri, pe jos, aproximativ 40 km, din Poroshkovo până la Mukacevo: bărbați, femei, fete și copii de diferite vârste. O parte dintre volohi care nu au putut merge pe jos, au plecat cu autobuzul, așa cum odată, străbunii lor mergeau cu căruțele. Eu m-am atașat de unul din grupuri, pentru a vedea real modul lor firesc de trăire și participare cu toată inima la această Sfântă Sărbătoare închinată Maicii Domnului.

În evlavia lor sinceră pentru Maica Domnului, au urcat prin pădure, au străbătut un munte, au obosit, însă erau bucuroși, chipurile lor radiau de bucurie. Doi copii din grupul la care m-am alăturat: Vasia și Mihai, cu vârste de 6 respectiv 8 ani, au mers tot drumul fără a spune că-i dor picioarele. L-am ținut de mânuță pe Vasia, o parte din drum, cântându-i cântări Maicii Domnului. Tăcea și zâmbea. Au ajuns la Mukacevo după 8 ore de mers, au șezut, s-au odihnit puțin, au mâncat, împărțindu-și hrana frățește iar apoi, au fost în Biserică, s-au închinat la icoane și la Sfintele Moaște și au participat cu multă evlavie la Slujba de priveghere, noaptea de la ora 24, cântând Prohodul Maicii Domnului. Erau bucuroși toți! Bucuria radia pe chipurile lor.

După slujba de noapte, au revenit în afara mânăstirii și s-au odihnit, dormind afară, pe pământ, învelindu-se cu ce au putut. Erau copii mulți, părinți dar și oameni în suferință. Am văzut un om cu un picior fracturat ce necesita o interventie chirurgicală, dar din lipsa banilor nu a putut face operația, umbla cu cârjele. A stat alături, un suflet bun oferindu-i o pătură pentru a se acoperi. Noaptea a fost foarte rece iar dimineață toți sacii de dormit și păturile erau ude. Copiii au rezistat, fără a se îmbolnăvi. Se pare că Maica Domnului, prin credința lor, i-a încălzit la sânul ei de Mamă. S-a făcut dimineață iar ei au mers din nou la Sfânta Liturghie, comportându-se într-un mod civilizat și cu multă evlavie. Erau conștienți că jertfa lor a fost primită înaintea Lui Dumnezeu și a Maicii Domnului. Tăcuți și așezați sufletește, mi-am spus în sinea mea: aceste lucruri noi parcă le-am pierdut. Știm să vorbim mult înaintea Lui Dumnezeu dar nu știm să tăcem. Ei tac și Dumnezeu le grăiește în chip tainic. Încă o lecție pentru noi cei care poate credem că ne știm ruga.

Românii volohi s-au întors în Poroshkovo, unii cu autobuzul, iar alții pe jos. Un grup de fete i-au cântat Maicii Domnului pricesne, așa cum se cântă și în România la mânăstirile cu Hramul Maicii Domnului, cum una binecunoscută este Mânăstirea Nicula. Toată procesiunea, închinarea, participarea la slujbe și cântările au fost făcute cu atâta naturalețe, sinceritate, firesc, cu atâta bucurie.

Mi-a atras atentia o femeie care are un copil bolnav, avea o luptă mare în inima ei. Pastorul baptist care a încercat să aducă cât mai mulți adepți pe acea cale, a convins această femeie, ajutând-o material, condiționat de trecerea la cultul baptist, însă această femeie avea o suferință în suflet, convinsă fiind că a acceptat compromisul pentru acel ajutor, și îngrijorată de a nu afla pastorul pentru că acesta nu i-ar mai da ajutor material dacă ar afla că a fost la mânăstire, împreună cu consătenii ei ortodocși, care și-au păstrat credința, din Poroshkovo. Cu toate acestea, ea, ca de altfel multe suflete, nu și-au pierdut nădejdea în Maica Domnului, ci au venit să se închine cu multă umilință, în Biserică, cinstind Sfântă Adormirea Ei și închinându-se icoanelor și Sfintelor Moaște și rugându-se Maicii Domnului să-i ajute copilul bolnav.

Desi nu au o biserică ortodoxă în satul lor, în care să se slujească în limba română, mulți dintre românii volohi din Ucraina și-au păstrat credința vie, credința pe care au avut-o străbunii lor, fără să cedeze ispitelor materiale care au asaltat comunitatea lor în ultimii ani. Acestia sunt cei care duc mai departe urmașilor o credință dreaptă prin care să îl proslăvească pe Dumnezeu prin fapte și jertfă. Personal m-a impresionat ce am văzut, fiind doar la prima vizită în această comunitate unde se vorbește în limba română.

În prezent credincioșii ortodocși din Poroșkovo merg la biserica din sat unde se slujește în ucraineană. În comunitatea lor mai este și o casă de adunare baptistă unde se împart ajutoare celor care merg acolo, se cântă și se predică în limba română. Un grup de români împreună cu câteva fețe bisericești din țară, au înființat acolo o școală pentru educația copiilor în limba română, aceasta fiind coordonată de asociația Dor de vatră, din România.

Felul în care au mers pe jos, în care s-au ostenit, felul în care au participat la Sfintele Slujbe, dovedesc capacitatea lor de jertfă, de admirat, pe care o au unii dintre ei acum și pe care au preluat-o de la înaintașii lor.

Fie ca jerta lor să fie un model pentru noi, un real exemplu de trăire în Adevăr!


Categorii

1. ȘTIRI, Ucraina

Etichete (taguri)

, , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

17 Commentarii la “Volohii – O călătorie la Maica Domnului. Un reportaj despre românii din Poroshkovo, Ucraina

  1. Vedeti ca are Carmen Avram un episod foarte bine facut pe aceasta tema!

  2. În urmă cu câțiva ani s-a întâmplat să fiu în Ucraina, mai precis la Sf. Manastire Poceaev, chiar cand la ei se praznuia cinstita adormire a Maicii Domnului. Desi ne anunțasem sosirea si se făcuseră aranjamentele pentru cazare, odată ajunși acolo am fost îndrumați spre alte locații. Motivul: hotelul sf. mănăstiri fusese pus gratis la dispoziția pelerinilor care veniseră de la distanțe mari pe jos sa o cinstească pe Maica Domnului. În predica de a doua zi, mitropolitul de atunci a mulțumit acestora pentru felul cum au marturisit credinta strămoșească în satele prin care au trecut de-a lungul zecilor de kilometri pe care i-au parcurs cântând Maicii Domnului.

  3. Ah! Din păcate, IPS a slujit și și-a rostit predica în limba rusă.

  4. @menumorut

    Dar parca acolo aparea ca cel care ii coordoneaza e un pastor sectar .

  5. Raspuns pentru Menumorut, la primul comentariu de ieri, ora 15.25
    Emisiunea lui Carmen Avram este o propaganda baptista facuta in colaborare cu pastorul Ioan Patras care apare in filmare. Exceptand diversiunile din emisiune, acolo se evita multe lucruri despre volohi, printre care si propaganda prozelitista prin care pastorul da ajutoare doar pentru cei care se boteaza in secta lui.
    Si multe altele…

  6. @ Neculai
    Nu stiu daca putem vorbi despre o propaganda neoprotestanta in acea emisiune. Pur si simplu reporterii descriu ceea ce au gasit la fata locului. Sigur ca prozelitismul e perfect real, dar nu ii putem acuza pe respectivii ca fac asta. Eventual ar trebui sa ne acuzam pe noi ca nu facem mai mult.

  7. Dar ce peisaj frumos..
    In alta ordine de idei, ma intreb de ce nu se fac la nivel de BOR niste eforturi ca sa aiba si oamenii astia bisericuta lor in sat. De acord cu @menumorut, unde nu facem noi rasar altii cu oferte, e si firesc asa.

  8. Draga Menumorut,

    In emisiunea lui Carmen Avram, chiar la inceput se spune ca volohii nu au auzit de Dumnezeu. iar in timpul filmului spune ca pastorul i-a invatat pentru prima data despre Dumnezeu. Ce parere ai?

    Adica, ei nu au auzit de Dumnezeu pana nu a venit pastorul cu ajutoare din America? De ce nu a cerut opinia preotului paroh?
    Din reportaj reiese ca jurnalista stia limba ucraineana, deci s-ar fi putut face usor, daca se dorea.
    A vazut prin sat oameni cu cruce la gat. De c e nu a intrebat nimic?

    Banuiesc ca nu ai fost acolo. Nici eu nu am fost, dar vreau sa merg. Azi am vorbit cu cei de la asociatia “Dor de vatra”. Au promis ca ma vor duce si pe mine cand mai merg ei, dar trebuie sa fac pasaport.

    Dar din ce am vazut in film, se vedea clar ca s-a evitat opiniile care nu-i convin pastorului.
    E clar si limpede, pentru cine vrea sa priceapa.

  9. @Doroteea

    Fiind teritoriu canonic al BOrU, nu cred ca putem face ceva de genul.

  10. @admin
    Pai nu stiu, nu poate fi stabilita o intelegere intre BOR si BOrU?

  11. @Doroteea

    Floare la ureche. Ne avem ca fratii cu ei… si cu multi altii. Vezi si cazul romanilor din Timoc si al parohiei pr. Bojan.

  12. @ Neculai

    Ca sa-ti raspund, in masura in care pot, la unele nelamuriri:
    – nu am revazut recent reportajul, asa ca nu tin minte sa-mi fi atras atentia vreo tenta de prozelitism. Probabil tu il ai mai proaspat in minte;
    – reportera Evghenia Kironaki e chiar ucraineanca din Odessa (dar de origine greaca) stabilita in Romania:
    – spatiul fostei URSS este o lume aparte, cu o logica lui, ce transcede chiar si etapa comunista. Pur si simplu acolo totul e petrece altfel. E greu de descris in cateva cuvinte lucrul acesta, asa ca iti dau un mic exemplu: asta primavara, in Skt. Petersburg, la 2,30 noaptea, o tanara rusoaica mergea calare in galop pe un ditamai cal (probabil de rasa) neinseuat prin buricul targului. Peste scuaruri, peste strazi, cu avea ea chef. Si totul era normal acolo! Iti poti imagina o scena similara in Bucuresti? Asta e fosta URSS – cu exceptia Georgiei si oarecum a Estoniei.
    – am fost nu o data prin zona volohilor, asa cum am fost cam prin toate zonele locuite de vechile comunitati romanesti. Ce sa zic, peste tot (Ucraina, Balcani etc.), dar peste tot, toata lumea ne ”iubeste” din cale afara, din motive care nu fac subiectul aici, dar pe care cred ca le-am mai comentat pe acest site.

  13. @admin
    Hm… Asta spune multe despre bolile reale care ne macina, am impresia.. atat pe mireni cat si pe clerici. Nasol.

  14. Români care nu au auzit niciodată de România.
    Ca-ntr-un lagăr şi-au dus traiul dintotdea­una volohii. Margi­nali­zaţi şi discriminaţi de ucraineni, uitaţi acolo în neştiinţă, doar fiindcă erau “altfel”, fiind­că s-au încăpăţânat să vorbească această limbă ?iudată, pe care n-o pricepea nimeni, despre care nici ei înşişi n-au ştiut secole întregi de unde provine.
    “Este foarte periculos. Aveţi grijă. Nici să nu rostiţi pe-acolo numele satului «Poroş­covo». Nimeni dintre ucraineni n-o să vă ajute, n-o să vă îndrume. Ba dimpotrivă, o să aveţi necazuri…”.
    Clipa în care au aflat că există un neam pe pământ ce vorbeşte acelaşi grai pe care ei îl vorbeau de secole a fost un mo­ment istoric al comuni­tăţii de “volohi” din Poroşcovo. Cu toate astea, până acum câţiva ani, niciunul din­tre ei nu ştia unde se află această “ţară mamă”, darămite, să fi fost vreodată în ea…
    “Işi, tot rumâni! Tuturinde (peste tot) îi tot zonă de rumâni!”
    http://www.formula-as.ro/2016/1217/urme-romanesti-124/volohii-din-ucraina-20755

    rumân m.: supus la clacă, șerb: moșnenii sau micii proprietari liberi, apăsați de biruri și sarcini, începură a se vinde (dela sec. XVI) la Domni, mânăstiri sau boieri și deveniau astfel rumâni; ei nu se mai puteau muta depe moșia unde se aflau și deveniau clăcași de baștină ai proprietarului («fiece rumân să rămâie veșnic în această stare», decretează Legătura lui Mihai-Viteazul).
    https://dexonline.ro/definitie/rum%C3%A2n

    Saracie, copii desculti, dar ce peisaj frumos…

  15. Pingback: Mărturisirea credinței de către copiii volohi din Ucraina
  16. Ioan Botos din Apsa (Maramuresul ucrainean) i-a ajutat pe sectarii baptisti sa se infiga in Poroskovo. Acum datorita lui sunt multe secte acolo care au alterat viata duhovniceasca.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare