Vom trai intr-o ROMÂNIE MODIFICATA GENETIC?

10-02-2014 6 minute Sublinieri

omg

de Roxana Bucată și Ionuț Dulămiță

În ultimii ani, organismele modificate genetic (OMG) au intrat tot mai mult în dizgrația consumatorilor din Europa și din Statele Unite, deși rezultatele studiilor științifice care arată pericolele OMG-urilor sunt considerate inconcludente. În România, primul stat european care a cultivat plante modificate genetic, lucrurile par să stea la fel. Un sondaj național din 2010 arăta ca 74% dintre consumatori nu doresc să consume OMG-uri. Totodată, suprafețele cu porumb MON810, singura plantă MG aprobată spre cultivare în România, sunt în continuă descreștere la nivelul țării, pentru că nu (mai) sunt considerate rentabile. Cu toate acestea, Parlamentul și Guvernul susțin în continuare OMG-urile, la fel și fermierii din zonele cu potențial de valorificare. Am stat de vorbă cu unii din ei pentru a afla de ce văd în plantele modificate genetic șansa agricolă pentru România.

„E vorba de biotehnologii pe care Europa nu vrea să le însușească și să lase liberi beneficiarii, care sunt cultivatorii și consumatorii. Pune bariere la nou. Un fel de Evul Mediu, de inchiziție, închistare”, ne spunea în august 2013 Grigore Mocanu, director tehnic la Insula Mare a Brăilei (I.M.B.), exploatație agricolă care a cultivat în anii trecuți soia și porumb modificate genetic. Toată lumea, în afară de Uniunea Europeană, continua el, cultivă neîngrădit OMG-uri, care în ultimă instanță vor fi cele care trebuie să asigure hrana populației globale, aflată într-un ritm continuu de creștere. „Vom ajunge în foamete și atunci n-o să știm cum să umblăm după metode și soluții care să rezolve hrana oamenilor.”

În ciuda atitudinii negative, toamna trecută, Comisia Europeană a început procedura de autorizare a unui nou tip de porumb MG: porumbul 1507 al companiei Pioneer, care a primit mai multe avize pozitive de la Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. Consiliul European a propus autorizarea plantei, însă la jumătatea lunii trecute, Parlamentul European a cerut retragerea autorizației pe motiv că polenul rezistent la insecte produs de porumbul 1507 ar putea afecta moliile și fluturii. Totodată, eurodeputații au cerut Comisiei Europene să nu propună sau să reînnoiască autorizațiile pentru niciun fel de organism modificat genetic înainte de îmbunătățirea metodelor de evaluare a riscurilor. Mâine, 11 februarie, urmează votul în Consiliul European. Porumbul 1507 Pioneer-Dupont produce o toxină pesticidă numită Bt și este capabilă să reziste la pulverizări repetate cu erbicide ce conțin substanțele toxice glifosat și glufosinat de amoniu.

Statele membre UE pot interzice totuși cultivarea noii plante pe teritoriul propriu, ceea ce s-a întâmplat în cazul porumbului MON810 produs de compania Monsanto, singurul porumb modificat genetic autorizat pentru cultivare în Uniunea Europeană. Opt țări – Franța, Germania, Luxemburg, Austria, Ungaria, Grecia, Bulgaria și Polonia – l-au interzis după ce Comisia Europeană l-a autorizat pentru cultivare. Nu și România, care nu doar a permis cultivarea porumbului, ci a și aprobat-o prin lege în arii protejate. Miniștrii Agriculturii s-au arătat, până acum, interesați de cultivarea organismelor modificate genetic, deci șansele ca un al doilea tip de porumb MG să intre pe ogoarele patriei ar fi mari. Actualul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, a atras furia activiștilor după ce, în 2010, a patronat conferința anuală AgriBusiness, un eveniment de lobby sponsorizat de companiile Monsanto și Pioneer. Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, a fost contestat la rândul său de societatea civilă din cauza legăturilor sale contractuale cu Monsanto, iar un alt fost ministru al Agriculturii, Stelian Fuia, are în CV o îndelungată carieră în cadrul companiei Monsanto.

În ciuda unui lobby intens și a interesului autorităților, porumbul MON810 nu are însă succes în România. Registrele Agenției Nationale pentru Protecția Mediului privind introducerea în mediu a organismelor modificate genetic, realizate pe baza datelor de la Ministerul Agriculturii, și un raport al centrului de informare InfOMG arată că interesul pentru MON810 este în descreștere din 2007 încoace. Dacă în 2007 au fost cultivate 332 de hectare, anul care a urmat a adus cel mai mare boom: 6.130. Apoi a urmat declinul: 3.200 de hectare în 2009, puțin peste 800 în 2010, aproape 600 în 2011 și puțin peste 200 în 2012. Anul trecut a avut loc o creștere – 835 de hectare cu MON810 -, dar au fost înregistrați doar doi cultivatori, față de 12 în 2012, 16 în 2011, 21 în 2010, 51 în 2009 și 58 în 2008.

Pe lângă reticența consumatorilor, ecologiștii și fermierii susțin că dăunătorul pe care îl combate porumbul MON810, viermele sfredelitor, se găsește în puține locuri din România, așa că planta nu-și prea are rostul. Agricultorii din județul Brăila sunt printre cei care au renunțat în număr mare la cultivarea porumbului modificat genetic MON810, care nu și-a dovedit eficiența. În Insula Mare a Brăilei, cea mai mare fermă agricolă din Europa, au fost cultivate suprafețe mici, pentru testare, cu porumb MG în anii trecuți, dar s-a renunțat la această cultură, fiind deplânsă soia MG. Agricultorii din județ nu-și iau însă gândul de la plantele modificate genetic. Ei așteaptă aprobarea tipurilor de porumb rezistente la glifosat.

[…]

În așteptarea unui nou porumb modificat genetic

În prezent, singura plantă modificată genetic autorizată pentru cultivare în România este porumbul MON810, al companiei Monsanto. Nu are mare succes în Brăila, cum nu mai are în toată țara, potrivit datelor de mai sus, pentru că e rezistent la dăunători care nu se găsesc în această zonă, ci mai mult în partea de vest a țării, unde de altfel se cultivă cel mai mult MON810. În 2012, au fost cultivate puțin peste 100 de hectare de porumb modificat genetic în Brăila, în parcele mici de până în 20 de hectare. Potrivit lui Grigore Mocanu, I.M.B. a cultivat timp de doi ani MON810, „pentru că am considerat că lumea o să înțeleagă și că din cultivarea porumbului modificat genetic o să putem să întregim patrimoniul genetic făcut de această inginerie și să reintre soia.” N-a fost așa, iar ferma a renunțat la el. „Dăunătorul, sfredelitorul porumbului (n.r. – pe care îl atacă MON810), nu avea un impact atât de mare asupra culturii în România, plus că erau atât de multe restricții, să nu le avem semănate (n.r. – plantele modificate genetic) pe lângă alte culturi de porumb, să fie la 700 de metri distanță, pentru că e polenizare, se duce polenul cu vântul la celelalte culturi și nu trebuie amestecate, și o întreagă evidență, dosare întregi. Plus faptul că lumea, speriată de atâta propagandă anti-știință, refuza să mai ia acest porumb modificat genetic, cu toate că îl produceam legal.”

Agricultorii brăileni așteaptă însă porumbul rezistent la glifosat, pregătit pentru Europa atât de Pioneer, cât și de Monsanto.Când se va aproba porumbul modificat genetic rezistent la glifosat, atunci în mod sigur va fi o explozie, pentru că noi avem o întreagă bogăție de buruieni în țară. Noi îl așteptăm cu mare nerăbdare și facem toate demersurile posibile”, ne-a spus Marcel Cucu. „În primul rând, este un avantaj economic pentru fermieri. Pentru dăunători, [în momentul de față] sunt necesare mai multe sortimente de erbicide. Noi folosim un erbicid pre-emergent înainte de semănat la cultura porumbului (n.r. – convențional, nu modificat genetic), folosim un erbicid în prima fază de vegetație și încă două game de erbicid, deci o mulțime de produse care, în general, sunt mult mai toxice decât acest glifosat.”

De cealaltă parte, potrivit unor oameni ca Aurel Maxim, specialist în ecologie și conservarea biodiversității la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca și vicepreședinte al centrului de informare InfOMG, în zonele unde se cultivă plante transgenice ar fi crescut cantitatea de pesticide la hectar prin utilizarea tot mai intensă a erbicidelor pe bază de glifosat, deoarece buruienile au câştigat rezistenţă la această substanţă activă prin folosirea ei repetată. „Statisticile din SUA din 2009 arată că pe parcursul a 13 ani de cultivare masivă a OMG-urilor, s-a înregistrat o creștere a cantității totale de pesticide la hectar cu 26%. În Argentina, cantitatea de erbicide per hectar la soia a crescut cu 42,6% în perioada 2000, față de anii ’90.” Astfel, prin aplicarea de erbicide pe bază de glifosat în cantități tot mai mari, ar fi fost contaminate alimentele, apele de suprafață și cele subterane și afectați polenizatorii și alte insecte. Apoi, adaugă Maxim, culturile MG nu ar înregistra producţii mai mari faţă de cele convenţionale decât sporadic şi nesemnificativ. „Se poate întâmpla ca în primii doi-trei ani, până la epuizarea fertilității solului, să se înregistreze producții superioare, însă pe termen lung acestea nu dau rezultate satisfăcătoare nici din acest punct de vedere”, spune specialistul. „Supraproducțiile agricole au apărut înaintea OMG-urilor.” 

„Ce știe Corina Chiriac?!”

Marcel Cucu crede însă că propaganda anti-OMG se face pe fondul ignoranței populației cu privirile la cercetările științifice din domeniu. „Un mare astfel de ‘cercetător’ – îi zic între ghilimele – se află în Franța și îi zice Serralini. El a făcut studiul pe șoareci – aiureli.” Agricultorul brăilean se referă la o cercetare controversată făcută publică în 2012, când cercetătorii de la Universitatea din Caen, Franța, conduși de Gilles-Eric, au susținut că porumbul modificat genetic NK603 produs de Monsanto, rezistent la glifosat și glufosinat de amoniu, a generat tumori la șoarecii de laborator. „Gândiți-vă că lumea este plină de institute de cercetare și nicio mare intituție științifică nu a putut până acum să identifice un efect negativ al OMG-urilor. Serralini și-a întins tentaculele prin lume susținând că OMG produc cancer la splină, la ficat, la rinichi etc. El arată pe o planșă, or pe o planșă poți să arăți orice. Hai să fim serioși”, ne spunea Marcel Cucu. „[…] Se speculează ignoranța. Îmi aduc aminte o dezbatere pe tema asta, invitați fiind Corina Chiriac, un actor – nu știu care – și li s-au prezentat chestiunile susținute de Serralini și a făcut Corina Chiriac: ‘Vai, da’ eu nu mai mănânc așa ceva!’. Ce știe Corina Chiriac?! Dar are un impact foarte mare reacția ei ca persoană publică în rândul consumatorilor, mai ales al celor care nu știu despre ce e vorba”.

[…]

Cei care se opun OMG-urilor sunt, însă, de altă părere. Aurel Maxim susține că studii independente din Franța, Anglia, Spania, Rusia sau Argentina au scos la iveală modificări la nivelul ficatului, rinichilor, pancreasului, creșterea agresivității, slăbirea imunității, pierderea instinctului matern, modificări la nivel celular sau mortalitatea mai ridicată a puilor la animalele hrănite cu alimente modificate genetic. „De asemenea, efectele erbicidelor pe bază de glifosat sunt dezastruoase pentru mamiferele care intră în contact cu reziduurile de glifosat: perturbarea activităţii hormonilor sexuali, dezvoltarea anormală a celulelor embrionare și placentare umane, afectarea ficatului și a enzimelor intestinale, malformații ale scheletului etc. Efectele negative ale produselor modificate genetic se datorează atât genomului transformat al plantei, cât şi al erbicidului folosit, iar capcana pentru noi constă în faptul că acestea nu au toxicitate acută, bolile făcându-și apariția în timp. La asta s-ar adăuga și constrângerea fermierilor care cumpără semințe modificate genetic să le folosească un singur an, fără posibilitatea de a le reproduce pentru culturi viitoare. Ei sunt nevoiți să cumpere semințe noi de la compania producătoare în fiecare an.

[…] Integral la Sursa

***


Categorii

1. DIVERSE, Articolele saptamanii, Organisme modificate genetic (OMG), Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

3 Commentarii la “Vom trai intr-o ROMÂNIE MODIFICATA GENETIC?

  1. Pingback: Promotorul transplantului de organe, Irinel Popescu, face si APOLOGIA ORGANISMELOR MODIFICATE GENETIC - Recomandari
  2. Pingback: ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC: UE lasa statelor nationale decizia de autorizare sau de interdictie/ “Gandul” raspunde prin PROPAGANDA MONSANTO - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare