STARETUL SOFRONIE DE LA ESSEX DESPRE CREDINTA ORTODOXA versus ratacirile catolice, protestante, orientale (inclusiv despre karate, magie, Filioque)
- „Teologi adevarati in biserica sunt aceia care se urasc pe sine (patimile lor). Daca cineva nu se va uri pe sine pana la moarte, nu poate sa fie ucenic al lui Hristos si invatator al poporului”.
- „Sa pastram credinta ortodoxa si, deoarece traim in vremuri grele, vom lua plata mai mare decat cei care au trait in vremurile vechi si isi mentineau credinta atunci”.
- „Cand vorbim despre Dumnezeu trebuie sa fim patrunsi de frica si de simtirea prezentei Lui“.
- „Si orientalii care se ocupa cu meditatia vad o oarecare lumina, dar aceasta vedere ii desparte de toata zidirea intr-o trufie deosebita. Aceasta lumina nu este dumnezeiasca, ci diabolica, zidita. Dimpotriva, in Ortodoxie, vederea luminii dumnezeiesti il preface pe om, preface viata acestuia, daruindu-i dragoste pentru toata zidirea”.
- „O fata care se preocupa de budism a venit in contact cu niste protestanti, a inceput sa citeasca Sfanta Scriptura si sa se roage. De indata, guru nu a mai putut sa comunice cu ea si n-a mai putut sa-i citeasca gandurile. Cu atat mai mult se intampla aceasta cand cineva se face ortodox. Atunci va avea mai mare putere”.
- „Există o diferenţă între budism şi asceza ortodoxă. In budism, oamenii încearcă să facă o smucitură sau o sfâşiere şi să ajungă în nirvana. Dezvoltă o ţintă într-o teorie misticistă, văd lumina zidită a cugetului lor, şi asta s-a petrecut în mod similar şi la Plotin, la neoplatonicieni. Părinţii au ştiut asta, pe care o putem numi nor, dar trec peste ea şi ajung la vederea luminii necreate. Atunci trăiesc faptul că lumina vine din Persoană şi nu dintr-o idee şi simt legătura personală cu Dumnezeu şi în acelaşi timp dezvoltă o mare dragoste faţă de Dumnezeu şi faţă de toată lumea, pănă la martiriu şi ură de sine”.
- „Cei ce se fac ortodocşi din cugetare filosofică sau estetică, în clipele de mare concentrare în sine, dezvoltă acest intelect într-o teorie mistică şi văd o lumină a cugetului lor şi se îndrăgostesc de ei înşişi. Această lumină nu este nici diabolică, nici dumnezeiască. Când o acceptă a fi dumnezeiască, atunci se demonizează, precum zice şi Sfântul Apostol Iacob, fratele Domnului: înţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, trupească, demonică (Iacov 3, 15). Cunoaşterea psihică sau sufletească, pământească, atunci când este îndumnezeită sau i se atribuie caracter dumnezeiesc, devine demonizată. Numai când cineva vede dumnezeiasca lumină, vede distincţia între lumina cea firească a intelectului, cea a diavolului şi lumina necreată”.
- „Karatele pot părea bune la început, pentru că exersează trupul, dar la sfârşit conduc mintea omului aparte de asceza ortodoxă şi de teologie. Această activitate depinde de ideologia cu care este legată”.
- „Cand unii apuseni devin ortodocsi, stralucesc. Dupa cinci, sase ani, devin tari ca piatra, se lupta cu firea lor, cu mostenirea lor”.
- „Există o diferenţă în legătură cu înţelesul persoanei nu doar între creştini si musulmani, dar chiar si între creştini, adică între ortodocşi si celelalte confesiuni. Căci, de vreme ce Dumnezeu este Persoană, iar omul este persoană, putem vorbi despre omul-persoană, deoarece este chip al lui Dumnezeu”.
- „Erezia filioque are mare influenta in firea apusenilor si de aceea este foarte greu ca ei sa devina ortodocsi”.
- „Apostolul Petru a inchis dinspre apus portile Raiului (vrea sa spuna „erezia lumii apusene”). Noi astazi intram in Rai de la rasarit”.
- „In Biserica Catolica, in timp ce aparent sunt primite hotararile Sinodului al IV-lea Ecumenic, in realitate lucrurile stau cu totul altfel. Poate nu au priceput nici primul Sinod Ecumenic si de aceea au cazut in erezia lui filioque”.
- „Un preot catolic mi-a spus: «Pentru voi, ortodocsii, dogmele sunt cai catre Dumnezeu, in timp ce pentru noi, dogmele (cele noi) sunt obstacole si de aceea trebuie sa le evitam».”
- „Nu trebuie sa ne gandim: «Ia uite ce fac papistasii, sa nu fac si eu!» Asta e gresit, criteriul nostru nu sunt ei, ci vointa lui Dumnezeu”.
- „In general, protestantii sunt indiferenti. Intre protestanti, evanghelistii sunt cei mai buni. Sunt indiferenti, cred in Hristos ca Dumnezeu, deoarece zice Sfanta Scriptura, dar nu au adancimea pe care o au ortodocsii, nu au cunoasterea adanca, personala, a lui Hristos si nu cunosc cum sa se razboiasca cu gandurile lor. Se poate ca in Biserica Ortodoxa sa existe si traduceri ale Noului Testament cu erori, dar acestea nu au creat probleme, deoarece exista viata, Dumnezeiasca Euharistie. Dimpotriva, la protestanti, care considera ca Sfanta Scriptura este unicul izvor al credintei, greseala de traducere le strica toata mentalitatea”.
- „Un mahomedan, pentru a deveni ortodox, trebuie sa astepte sa primeasca un mare har, astfel incat sa fie gata sa marturiseasca pentru Hristos. Daca nu primeste acel har, acesta sa mai astepte”.
- „Cineva a trecut de la musulmani, prin hinduism, la budism si se ocupa si cu magia neagra. De fapt, in toate religiile se ocupase si cu magia. De cum a devenit ortodox, a vrut sa se ocupe in continuare si cu magia, dar nu mai putea sa o faca. Din aceasta a inteles ca magia este inferioara oricarei religii si ca celelalte religii sunt moarte. Principiile lor sunt moarte, in timp ce Hristos este Dumnezeul Cel viu”.
- „Trebuie citite lepadarile si rugaciunea de dezlegare multi ani pentru cei ce au trecut prin magie. Asa facea Biserica primara”.
- „Budismul are multe elemente de adevar, dar are un adevar omenesc care ajunge pana la zero, adica la o concentrare de sine in care meditatia il conduce pe om catre nefiinta din care a fost zidit. E vorba despre o sinucidere existentiala. Hristos ne conduce catre indumnezeire, catre comuniunea cu Dumnezeu in Treime”.
- „Multi spun ca budismul nu are legatura cu demonismul. Cei care vorbesc asa cunosc budismul din carti, vorbesc doar teoretic; in realitate este cu totul altfel”.
- „Unii spun ca prin meditatie dobandesc linistire. Asta se arata doar in afara ca un lucru bun, dar oamenii aceia sunt subjugati de trufie si esueaza repede in razboiul trupesc. Şi chiar daca sunt in budism, tot au razboi al trupului. Asta arata satanismul acestei metode“.
- „Daca cineva citeste diverse carti psihologice budiste, nu mai poate niciodata dobandi simtirea curata a Ortodoxiei”.
- „Cei care au fost atei si spun ca din ateism sau din existentialism au ajuns la Ortodoxie fara sa petreaca intr-o perioada de pocainta se vor lovi de probleme, ceva nu va merge in viata lor si nu vor avea roade bune“.
(din: Mitropolit Hierotheos Vlachos,“Cunosc un om in Hristos: Parintele Sofronie de la Essex”, Editura Sophia, Bucuresti, 2011)
Legaturi:
- DIN COMOARA CUVINTELOR CUVIOSULUI SOFRONIE DE LA ESSEX: “Noi si spunem, si vrem sa auzim multe cuvinte, dar nu facem nimic pentru a le implini”, “Trufia, erezia si inselarile nu se vindeca usor, trebuie multa pocainta”
- Parintele Sofronie de la Essex: IN CATOLICISM PRINCIPIUL IMPERSONAL STRIVESTE PERSOANA
- “Faţă către faţă” cu Dumnezeu si cu fratele nostru. Cum iesim din DUHUL IMPERSONAL, cum devenim PERSOANE, cum ni se deschid ochii?
- PARINTELE SOFRONIE SAHAROV: “Nu inteleg o credinta adogmatica…”
- Parintele Rafail Noica: “FILIOQUE” ESTE CULMEA RATACIRILOR INTR-UN SINGUR CUVANT
***
Din aceeasi carte mai puteti citi:
- CARTE-EVENIMENT: “Cunosc un om in Hristos: Parintele Sofronie de la Essex” de Mitropolit Hierotheos Vlachos (extrase)
- Cuviosul Sofronie Saharov: SFATURI SI EXPLICATII DUHOVNICESTI ESENTIALE PENTRU VIATA DE FAMILIE (I). CUM SA NE CRESTEM COPIII? PENTRU CE ESTE CASATORIA?
- Arhimandritul Sofronie Saharov: „Traim in vremurile de pe urma. Judecata se poate petrece si acum”. CARE E CONDITIA DEOSEBIRII DUHURILOR?
* „Cei care au fost atei si spun ca din ateism sau din existentialism au ajuns la Ortodoxie fara sa petreaca intr-o perioada de pocainta se vor lovi de probleme, ceva nu va merge in viata lor si nu vor avea roade bune“.
Ce cuvânt adânc! Oare, prin extrapolare, nu s-ar putea spune asta și despre fiecare dintre noi, mai adesea sau mai…rar practicant(n-am găsit cum să mă exprim altfel)?
“Cei ce se fac ortodocşi din cugetare filosofică sau estetică, în clipele de mare concentrare în sine, dezvoltă acest intelect într-o teorie mistică şi văd o lumină a cugetului lor şi se îndrăgostesc de ei înşişi. Această lumină nu este nici diabolică, nici dumnezeiască. Când o acceptă a fi dumnezeiască, atunci se demonizează, precum zice şi Sfântul Apostol Iacob, fratele Domnului: înţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, trupească, demonică (Iacov 3, 15). Cunoaşterea psihică sau sufletească, pământească, atunci când este îndumnezeită sau i se atribuie caracter dumnezeiesc, devine demonizată.”
Prin aceste cuvinte, Cuviosul Sofronie se refera la pericolul ca cel ce paseste pe calea aflarii adevarului si ajunge la a constientiza puterile sale sufletesti si le pune in seama sa crezand ca izvorasc din el insusi, ajunge sa se creada dumnezeu? Si asta se vede prin faptul ca asa zisa intelepciune rodeste in fapt vrajba, iar nu pace?
Imi cer iertare ca intreb, dar e un pericol de care ma tem. Tema, cred ca e foarte sensibila si pana acum doar vag am constientizat-o; e limpede ca un raspuns bine intocmit vine de la duhovnic, dar totusi pana atunci imi fac curaj si intreb.
Drumul spre Damasc al fiecaruia dintre noi este greu, dar este preferabil sa-l facem pornind de la credinta spre cunoastere si nu invers, plecand de la cunoastere si sfarsind in credinta (prin confirmare).
Daca credinta crestina nu poate fi separata de har, de contemplatie, de daruri ale Duhului, calea cunoasterii nu implica automat rugaciunea, smerenia, nadejdea, cheile spiritualitatii rasaritene.
Diadoh al Foticeii spune ca intelectul, inainte de a realiza rugaciunea pura, se afla intr-o stare de neliniste, de marginire, ca si cum rugaciunea l-ar micsora, preferand atunci gandirea teologica care ii ofera senzatia de dilatare. (Multe raspunsuri la intrebari vei afla in Cuvantul ascetic al lui Diadoh.)
@ Vlad
O dezvoltare, explicatie si paralela face C. Noica intr-un eseu despre ‘Invataturile…’ lui Neagoe Basarab; comentariul la paragraful:
‘Insa nu le vei putea socoti, daca nu vei face cu dreptate lucrurile lui Dumnezeu. Ca, mai intai de toate, este tacerea, iar tacerea face oprire, oprirea face umilinta si plangere, iar plangerea face frica, si frica face smerenie, smerenia face socoteala de cele ce vor sa fie, iar acea socoteala face dragoste, si dragostea face sufletele sa vorbeasca cu ingerii. Atuncea va pricepe omul ca nu este departe de Dumnezeu.” (pag. 144)
http://www.crestinortodox.ro/editoriale/pentru-alta-istorie-gandirii-romanesti-70389.html
Adevarate si adanci cuvintele parintelui.Multumim pentru postare.
Delicat subiect, si pierdem din vedere Inaltimea de la care curg aceste cuvinte. Riscam sa le traducem in limbaj psihologic, emotional, sau sa ramanem la analize rationale.
Parintele atrage atentia, cu naturaletea trairii sale, ca Harul este cel care schimba firea.
Va rog frumos sa postati acest anunt pentru a ajuta acesti tineri.
Am cunoscut doi tineri din jud Constanta care m-au rugat sa le dau acest anunt : Apostol Ion 21 ani si Ilie Lavinia 20 ani,care sunt prieteni de citeva luni si vor sa se casatoreasca cit mai curind deoarece Lavinia este insarcinata in 7 luni jumatate, amindoi sint foarte saraci, traiesc si muncesc doar pentru a-si asigura mincarea de zi cu zi.Deci vor pe cineva care-i sa-i ajute sa se cunune si sa le boteze copilul si sa-i ajute cu ce este necesar pentru indeplinirea acestor indatoriri crestinesti caci nu au nici un fel de posibilitati sa-si rezolve singuri aceste probleme destul de costisitoare si in timp mai scurt.
Daca este cineva care poate sa-i ajute crestineste,orice ajutor este binevenit (haine hrana sau bani,dar rugamintea mare este pentru nasi de cununie.
Va las numarul de telefon unde poate fi gasita Lavinia 076 761 80 39
Multumim din suflet pentru intelegere
Dumnezeu sa va rasplateasca.
Carmen si Miruna,
Va multumesc pentru raspunsuri. Dumnezeu sa va binecuvinteze!
“Caci cunoasteti harul Domnului nostru Iisus Hristos,ca El bogat fiind,pentru voi a saracit,ca voi,cu saracia Lui,sa va imbogatiti.”(2 Cor 8,9)
Pentru noi,crestinii,Domnul Iisus Hristos,este Darul Cel mai de pret al existentei noastre,viata Lui,devine viata noastra;viata pe care a trait-o in trup,devine viata pe care noi trebuie sa o traim.Domnul S-a ispitit,si noi,negresit trebuie sa trecem prin focul ispitei, de rastignire nici noi nu vom scapa pri crucile din razboiul nevazut.Numai de vom urma Lui cu adevarat in caile inimii noastre,ne vom schimba la fata ca si El,inca de aici de pe pamant.Astfel ne vom asemana cu El nu numai in planu vietii Sale pamantesti,ci si in cel de dinainte de facerea lumii.Prin aceasta,”ipostasul nostru se dezvolta pana ce va cuprinde in el gandul lui Hristos”.Aceasta este calea spre luminarea noastra dupa modelul Schimbarii la fata a Domnului Hristos-“nimeni nu vine la mine fara numai prin mine.”
Din aceasta perspectiva ,omul cu cat incearca mai mult sa-L imite pe Domnul Hristos,cu atat devine mai mult ipostas dupa chipul Ipostasului Intrupat.(din gandirile Pr.Sofronie) si inca:
“Viata crestinului in fiinta sa launtrica,se constituie prin imitarea Lui Hristos.Fiecare credincios repeta,in adancul sau,in chip duhovnicesc,drumul Lui Hristos ca Om,incepand cu intruparea si terminand cu Inaltarea.El,desigur nu poate implini aceste acte fara ajutorul Lui Hristos,insa TRAIND PATIMILE LUI HRISTOS se creeaza o legatura fiintiala,omul se uneste cu Hristos,Ce il introduce pe acesta in sfera iubirii divine,devenind,asa cum spune Parintele,THEOFOR.
Teoretic am inteles si eu si-mi place sa visez la cum ar fi o astfel de viata traita dupa Modelul Absolut???
Ortodoxie,viaţă sfântă
Ferice celui botezat
Ce te-a primit și te iubește
Traindu-te cu’adevărat.
Ferice celui ce’n lăuntru
Trăiește ce îi daruiești
Prin Duhul Sfânt în pocăinţă
Și-n tainele bisericești.
Ferice celui care’n tine,
A înţeles ce-i fericirea,
Cum se câștiga viaţa sfântă
Smerenia și mântuirea.
Ferice celui care’n tine
Urmează pe Domnul Hristos
Smerit și-n sfânta-ţi simplitate
Simţind cât e de păcătos.
Ferice celui care-n tine
A’nţeles dragostea divină
Și’a îndragit povara crucii
Și pocăinţa în lumină.
Ferice celor ce ascultă
Și prin duhovnic, merg smeriţi
În adâncimile trăirii
Pe calea sfinţiilor părinţi.
Ferice celor care astăzi
Se’ntorc la sfânta-ţi simplitate,
Fugind de lauda de sine
Și slava minţii înșelate.
Ferice celor care astăzi
Vorbesc prin tine cu Iisus
În taina inimii și-n fapte
De dragoste, în chip ascuns.
Ferice celor care’n tine
Vorbesc concret și cu putere
Prin rugăciune și prin cele
Ce nu sunt scoase la vedere.
Că tu ești calea cea mai sfântă
Ce se parcurge-n chip ascuns
Pe căi launtrice, prin taine
Și împreună cu Iisus.
Tu ești trăirea anonimă.
Ești viaţa în intimitate
Cu Dumnezeu în curăţie,
Și-n cea mai sfântă simplitate.
Tu eşti iubirea,eşti respectul
Şi dragostea de pe pământ
Eşti unitatea şi ‘armonia
Ce’o savaşeşte Duhul Sfânt.
Tu ești și taină și lumină.
Ești ce sa spus și nu s-a spus
Din frumuseţea, din iubirea
Și jertfa Domnului Iisus.
Tu ești viaţă, esti lumină.
Ești bucurie, ești putere.
Ești, Adevărul sfant și unic.
Ești Rai, ești taină și’nviere.
Tu ești tot ce e profund și sacru
Tot ce-i iubire și frumos.
Tu ești viaţa ce-o trăiește
Prin taine’n noi, Domnul Hristos.
Tu n’ai nimic din duhul lumii
Nici din trufașa ei CULTURĂ
Precum o spune Domnul însuși
În sfânta sa învăţătură.
Ferice celui care astăzi
Nu uită ce-a făgăduit
(Atunci când a primit botezul)
Și te iubește și-i smerit.
Că existenţa noastră costă
(Și la vedere și-n ascuns)
Iar preţul tău, ortodoxie,
E Domnul vieţii, e Iisus.
POMENIREA SFINŢILOR PĂRINŢI DE LA SINODUL AL IV-LEA ECUMENIC DE LA CALCEDON
http://poeziicrestin-ortodoxe.blogspot.com/2011/07/pomenirea-sfintilor-parinti-de-la.html
Doamne ajută! 🙂
Un text deosebit de interesant despre relaţia creştinilor cu cei de alte religii şi despre superioritatea credinţei noastre în Hristos:
http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/ortodoxia-religia-viitorului/i-religiile-monoteiste-81364.html
O zi binecuvântată!