ZOE DUMITRESCU-BUSULENGA: “Sa nu pierdem verticala!”. MAICA BENEDICTA DE LA VARATEC despre ALIENAREA OMULUI CONTEMPORAN (si audio, video)

23-08-2013 Sublinieri


***

Maica Benedicta – Zoe Dumitrescu-Buşulenga (20 august 1920 – 5 mai 2006):

„Să nu pierdem verticala!”

“Incerc să citesc chipul Doamnei Zoe văzut într-o fotografie peste care aşez ceea ce mi-a rămas în suflet de acum 12-13 ani, când am cunoscut-o la Roma. Frumos chip, majestuoasă apariţie, severă până la a o suprapune figurilor bizantine, nimic edulcorat, nici un fel de concesie acordată măruntelor obişnuinţe feminine. Ceea ce m-a cucerit, momentul în care am fost cucerită de dânsa, a fost atunci când am văzut strălucirea credinţei pe chipul ei în timpul Sfintei Liturghii, într-o Duminică, la o slujbă ortodoxă la Roma. Atunci era cuprinsă ca de o flacără, o pasiune profundă îi copleşea fiinţa, vibra la fiecare cuvânt al Liturghiei, sorbea, cu toată fiinţa, negrăita bogăţie a slujbei ortodoxe.

Doamna Zoe, o creştină ortodoxă care şi-a măr­turisit apartenenţa la credinţa ortodoxă intrând în rândul maicilor, devenind Maica Benedicta.

Glasul ei vibrant nu te putea lăsa neutru, te învă­luia şi, cu autoritate, încerca să te convingă, cu forţa, de ceea ce îţi comunica. Avea o nelinişte născută din dorinţa ascuţită de a te câştiga, de a mai câştiga un suflet, pentru ceea ce ea considera că e important.

Nobleţea figurii Doamnei Zoe e depăşită doar de forţa sa morală de a se împotrivi rău­lui fizic ce o măcina. Fragilă şi puternică.

A o auzi pe Doamna Zoe cântând în bise­rică era, cred eu, o mare bucurie. Splendoarea cântecelor  noastre de strană găsea în  ea instrumentul perfect al spunerii. Avem în Ortodoxia noastră o comoară care ne aparţine fiecăruia dintre noi, cei ce preţuim valoarea.

Doamna Zoe avea puterea de a preţui această comoară pe măsura marii ei credinţe, ceea ce-i conferea o bogăţie regească, cu care s-a împodo­bit cu graţie. Forţă, graţie, pasiune, răbdare sunt caracteristicile acestei intelectuale ce şi-a găsit în­cununarea în devenirea ei duhovnicească. Cât de rară este această devenire în vremurile noastre! Cu atât mai de urmat ni se pare drumul pe care şi l-a deschis în cale Maica Benedicta.

Ni se oferă împărăţia! Şi noi stăm pe gân­duri. Noi! Dar Maica Benedicta a ales-o“.

Silvia Radu

***

„In deceniile trecute, când Biserica şi învăţătura Mântuitorului Hristos erau îngrădite cu străşnicie, curajul acestei purtătoare de mir a cuvântului lui Dumnezeu a rămas pildă de apostolat pentru credincioşi”.

Patriarhul Teoctist

***

id945_dcp_2427

“Uitaţi-vă şi dumneavoastră la ce se întâmplă astăzi: ce o să fie cu tehnologiile acestea foarte noi, ce o să se întâmple cu ele, unde vom ajunge oare? Clonările? Ce sunt acestea? Incercăm să facem fiinţe fără suflet? Mă refer la o singura chestiune — este ştiinţa în măsură să constru­iască ceea ce a construit Dumnezeu? Ştiinţa face concurenţă Creatorului, vrea să facă o creaţie paralelă? Că am auzit şi vorba asta… E cu pu­tinţă una ca asta?! Am trecut prin războaie: pri­mul a folosit dinamita şi gazele asfixiante, al doilea a folosit bomba atomică – iarăşi, altă mare descoperire care a ucis milioane de oa­meni. Şi noi mergem mai departe cu descoperi­rile – fără îndoială, tehnologiile se multiplică: intrăm pe Internet, facem televizoare din ce în ce mai atrăgătoare… Ceea ce se întâmplă este edificator pentru o anume direcţie“.

Cuvânt la Inviere

„Mileniul al III-lea a început. Două mile­nii creştinismul a rezistat foarte frumos. E adevărat că iubirea de aproapele – în condiţiile de care v-am spus – începuse să dispară. In clipa în care tu te simţi demiurg, nu te mai intere­sează persoana de lângă tine, piere mila, piere interesul pentru semenul tău. Tu eşti capul ge­nial, tu eşti cel care descoperi, inventezi, dai oamenilor instrumente de cunoaştere. Ce fel de cunoaştere… Dumnezeu cu mila!

Vedeţi, dragii mei, învierea Domnului aş vrea să ne găsească puţin altfel, mai conştienţi de noi, mai conştienţi de păcatele noastre, de lipsurile noastre, de lipsa noastră de iubire. Nu ne cere ni­meni jertfa, Mântuitorul nu ne cere jertfa. N-a spus: «Milă voiesc, iar nu jertfa» Matei 9:13? Milă vrea Domnul de la noi, si ne cere iubire. Din iubire ne-am născut, creaţia a ieşit din iubire. Din iubire S-a întrupat Mântuitorul pentru noi, din iubire a suferit Răstignirea şi învierea care trebuia să refacă sensul către împărăţia lui Dumnezeu, către împărăţia Cerurilor.

Să ne întoarcem către omul nostru lăun­tric, să ne întoarcem către rugăciune, care este instrumentul apărării noastre din toate punc­tele de vedere. Să ne întoarcem către Biserica noastră. Suntem înnebuniţi de secte, care nu fac altceva decât să fojgăie în ţara noastră, nu caută decât să ne îndepărteze de Biserica noastră şi de Mântuitor.

In orice zi, oricând, să ne dăruiască Dumnezeu nu puterea Sfântului Serafim de Sarov, dar măcar puterea iertării şi a iubirii cât de cât între noi. Numai aşa vom putea în­ceta atmosfera aceasta de nelinişte, de tulburare, de vrajbă între noi. Numai cu dragoste şi cu iertare, n-avem altfel cum — aşa putem îmblânzi pe Domnul. Măicuţa Domnului se zbate să ne scoată din pericolul dispariţiei noastre, dar Domnul nu poate aştepta la ne­sfârşit învierea noastră.

Aşa încât să ne îndreptăm spre înviere cu dorinţa de a învaţă de la El iubirea şi ierta­rea, de a învăţa cum să trecem peste toate durerile cu bucuria aşteptării întâlnirii în împărăţia Lui! Adică să revenim la ceea ce a fost, la ceea ce trebuie să fie viaţa creştină — pregătirea, mai cu seamă pregătirea pentru viaţa viitoare. Să nu uităm că suntem homo viator, că suntem călători pe acest pământ şi că doar dincolo este casa noastră, din care, de fapt, am plecat. Din Dumnezeu am ieşit, ne întoarcem la El”.

Maica Domnului

„Prin Preacurata s-au împreunat cele pămân­teşti cu cele cereşti, Maica mult iubită a împăratului Cerului şi Pământului devenind puternica mijloci­toare între El şi oameni, prin rugăciunile sale fier­binţi pentru miluirea noastră, a păcătoşilor. De acum şi până în veac „Frumuseţea cea din dreapta Domnului“, care a făcut cu putinţă împărtăşirea noastră cu Sfintele Taine, cu preacuratul Trup şi scump Sângele Fiului Său, Ii înfăţişează rugăciunile noastre, cerând Dreptului Judecător iertarea păca­telor săvârşite de noi, nevrednicii, în această viaţă şi trecerea de-a dreapta Lui la înfricoşata Judecată.

Să-i strigăm dar, din adâncul iubirii noas­tre: «Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Care întru Adormirea ta nu ne laşi pe noi!»”.

Nevoia Inălţării către Cele de Sus

„Sunt împărţită între tot felul de gânduri, după direcţia pe care ar putea-o urma viaţa mea de acum încolo. La neputinţele fizice am şi fost supusă. Se şi vede. La cele intelectuale, lucrurile încă merg destul de bine. La cele spirituale văd că se produce o sporire şi o intensificare. Nu pot să spun «ciudată», pentru că, dacă aş spune aşa, ar însemna ca nu mi-e apropiată; mi-e foarte apropiată şi-mi dă o mare bucurie lăuntrică. Simt din ce în ce mai mult nevoia înălţării către Cele de Sus. Către patria noastră cea adevărată. Şi cu atât mai mult mă simt atrasă către Cele de Sus, cu cât împrejurul nostru parcă apare sau se construieşte altă lume decât cea în care m-am născut şi am trăit. Este vorba de o lume secu­larizată, în care spiritul, din nefericire, e pe cale să dispară, intelectul este în pericol din pricina părăsirii cărţii, a lecturii; oamenii fiind tentaţi de televizor, şi ceea ce pe vremuri era considerat necuviincios sau, cum spunea Noica, «erau lu­cruri care nu se cădeau făcute», devin legiferate – atunci înţelegeţi că mi-e din ce în ce mai greu să trăiesc aci. Şi de aceea simt, probabil, nevoia acestui recul de natură spirituală”.

(din: “Familia ortodoxa”, nr. 55/august 2013)

***

res_6f2bba71929eb7b1c26fe0a77e6fd194

Gânduri către tineri: “Reflecţii despre tradiţie şi model”

[…]

[continuare de AICI]

“Acum o vreme, în acest hol, de la Văratec, se strânseseră vreo 20 de tineri, membrii ASCOR de la Iaşi. Am stat două ore şi jumătate de vorbă cu ei, fiindcă pentru asta veniseră. M-au întrebat lucruri atât de duioase, de înduioşătoare pentru mine, în ceea ce-i privea. Mă uitam la ei cu dragoste şi cu milă, fiindcă mă gândeam la ce-o să-i supună viaţa, la câte încercări. Mă întrebau:

„Cum să rezistăm, doamna Buşulenga? Cum să nu cădem în ispite?”

Le-am spus:

„Copii, faceţi-vă o platoşă. Eu nu pot să vă spun mare lucru, pentru că fiecare om are destinul lui şi are un raport al lui interior cu propriul lui destin. Constituiţi-vă o platoşă a voastră şi aceasta să fie o platoşă a seninătăţii, a dragostei pentru toată creaţia, pentru tot ceea ce se află sub soare. Să vă fie gândul pe verticală. De multe ori am spus să nu uitaţi că există verticală“.

Pentru că dacă uităm verticala, că există Dumnezeu, suntem terminaţi, şi sub raport spiritual, dar şi omenesc propriu-zis. În această platoşă, rugăciunea să fie foarte bine fixată, pentru că e nevoie de ea în momentele grele. E nevoie de chemarea noastră. Fiecare dintre noi, când ne întâlnim cu greutatea, cu un obstacol, cu o neplăcere, cu o nenorocire spunem: “Ajută-mi, Doamne! Dă, Doamne!“. Frântura aceasta de rugăciune am putea s-o spunem mai des. Şi mai este ceva. O să vă spun acum cum făceam eu foarte mult în tinereţea mea. Mergeam pe stradă, alergam de la un curs la altul, de la o facultate la alta şi încercam să gândesc pozitiv, pentru toată lumea, fiindcă puterea gândului este enormă. Trebuie ca fiecare dintre noi să devenim un emiţător de unde pozitive, de unde de dragoste, de pace, de bucurie şi de lumină. Eu socotesc că dacă tot timpul am zice „Doamne, să dăruim semenilor noştri un gând de dragoste, pace, bucurie şi de lumină“, dacă tot timpul am gândi aşa, în momentele noastre libere, am crea o adevărată noosferă spirituală. Am impresia că, de fapt, ceea ce este agresat la noi este tocmai noosfera, de care vorbea aşa de mult Camil Petrescu. Noi trebuie, cu gândirea pozitivă, să ne împotrivim agresiunii noosferei, cerând pentru lume, pentru semenii noştri, pentru aproapele nostru. Să gândim întotdeauna la aproapele nostru.

Astăzi, am ajuns să nu mai fie aproapele nostru. Este departele nostru. Mă tem că, dacă nu vom gândi pozitiv legătura noastră cu aproapele, o să ajungem acolo unde a zis Nietzsche. Suntem în pericol să ne izolăm. Alienarea aceea, despre care s-a vorbit atâta vreme de la jumătatea secolului trecut, ne ameninţă pe toţi. Singura ieşire din asta este îndreptarea către aproapele nostru. În felul acesta îndeplineşti şi o poruncă Dumnezeiască şi realizezi şi o comuniune socială, fără de care lumea nu mai poate exista. Să iertam tuturor“, cum zice Mântuitorul. E adevărat că e groaznic de greu, dar măcar nu-i face rău, bucură-te de bucuria lui sau îndurerează-te de durerea lui. Aşa se spune, că de durerea lui mai degrabă te îndurerezi, decât să te bucuri de bucuria lui”.

articol_7_2


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, 1. Slider, Maica Domnului, Pentru tineri, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?), VIDEO, Vremurile in care traim, Zoe Dumitrescu-Busulenga (Maica Benedicta)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

12 Commentarii la “ZOE DUMITRESCU-BUSULENGA: “Sa nu pierdem verticala!”. MAICA BENEDICTA DE LA VARATEC despre ALIENAREA OMULUI CONTEMPORAN (si audio, video)

  1. Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh!
    Uite cum vor fi fara de raspuns la infricosatoarea judecata acei profesori, academicieni sau oameni de stiinta, intelectuali in genere, care … nu l-au “gasit” sau “inteles” pe Dumnezeu.
    Doamne, indrepteaza caile noastre!

  2. Apreciez f mult aceste postari (cuvint cu putere multa) cu maica Benedicta, cel putin pt mine este prima oara cand o descopar in aceasta postura…

  3. Excelent articol!
    Sa va dea Dumnezeu sanatate si putere sa continuati munca buna pe care o faceti pe acest site.

  4. Pingback: Doamna ASPAZIA OTEL-PETRESCU despre FAMILIA ROMANEASCA de altadata si MODUL DE VIATA TRADITIONAL: “In familie exista intotdeauna si Cel Nevazut ca membru al familiei. Era o viata asezata. Acum omul traieste la intamplare” -
  5. Pingback: Zoe Dumitrescu-Busulenga: IN MOMENTUL DE FATA TRAIM CEL MAI GREU MOMENT AL ISTORIEI NOASTRE. New-Age taie radacinile, inclusiv pe Dumnezeu, aici bate toata treaba… -
  6. Pingback: Parintele Dosoftei de la Manastirea Putna despre CUTREMURUL DUHOVNICESC PE CARE IL TRAIM, ca urmare a NIHILISMULUI care ataca credinta si temeliile vietii (VIDEO, TVR) - Recomandari
  7. Cuvintele rostite de Maica Benedicta au putere , sunt speranta , dau alinare , au raspunsuri .
    Ascult oricand cu multa evlavie tot ceea ce maica rosteste .
    Maica Benedicta , roaga-te pentru noi .

  8. Pingback: FEMEIA GARBOVA ASTAZI: Un popor garbovit de ploconiri, linguseli, LIPSA DE VERTICALITATE; o omenire tip “Prikoke”, COCOSATA DE PACATE si MANIPULATA sa se simta “LIBERA” cand este mai ROBITA si sa fie fericita SCORMONIND IN GUNOAIEL
  9. Pingback: Zoe Dumitrescu-Busulenga: IN MOMENTUL DE FATA TRAIM CEL MAI GREU MOMENT AL ISTORIEI NOASTRE. New-Age taie radacinile, inclusiv pe Dumnezeu, aici bate toata treaba… | Cuvântul Ortodox
  10. Pingback: Interviu de suflet cu PARINTELE GHEORGHE HOLBEA despre modelele sale formative si duhovnicii sai, INTALNIREA CU PARINTELE STANILOAE si criza tinerilor traitori in “societatea relativismului absolut” | Cuvântul Ortodox
  11. Pingback: MAICA BENEDICTA (academician Zoe Dumitrescu Bușulenga) – UN DECENIU DE CAND A PLECAT SA SE INTALNEASCA CU HRISTOS CEL INVIAT | Cuvântul Ortodox
  12. Pingback: CONFESIUNILE PARINTELUI PANTELIMON (I). De ce a renuntat la MUZICA ROCK, cum a intrat in manastire, ce parere are despre fenomenul Facebook? HOTII DE TIMP, SEDUCTIA CURIOZITATII si IDENTITATILE DE IMPRUMUT | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate