PARINTELE PROCLU: “Ii place lui Dumnezeu cum traiesc?”
Iata ultima parte a filmuletului inceput aici si continuat aici, in care parintele pustnic Proclu continua a ne invata smerenia, povestindu-ne cum l-au vizitat “trei domni din cei mari”:
“S-o intamplat ca o venit trei domni aici – din cei mari, nu din cei mici. Asa… Si ei s-o asezat acolo, eu stateam la banca asta si i-am asteptat ei sa zica ceva, ca totdeauna – asa am auzit pe cineva, zice ca nu-i bine prostu’ sa deschida gura in fata celui destept, ca poate sa-l tulbure pe cel destept. Si am asteptat pe ei sa vorbeasca si pe urma sa raspund la intrebarea care ma intreaba ei. Ei n-o zis nimica si numai se uitau la mine. Am vazut ca timpul trece, mai era cineva, se grabea, am zis asa: Domnii mei, sa stiti, ca daca mor amu ma ia diavolul la el, nu-mi place cum traiesc. Da’ nici lui Dumnezeu nu-i place cum traiesc.
Al treilea domn s-o smintit: „Vai de mine si de mine, sa stii ca m-ati smintit“. Asa… Eu am crezut ca… „Vai de mine, m-am smintit! Daca dumneata spui ca te ia diavolul la iad, da’ noi ce sa mai facem?” I-am zis: Treaba dumneavoastra, va priveste. Dumneavoastra sunteti oameni destepti, puteti deosebi prin bezna. Prostul intotdeauna “trage la şanţ”, ca atata poate el, de ce sa-i ceri ce nu poate… 🙂 Asa… Dar dumneavoastra puteti sa va descurcati mai usor. Asa… Da’ am spus: eu, sa fiu in locul dumneavoastra, m-as duce la un duhovnic bun sa ma marturisesc. El o sa ma-nvete cum sa iert pe aproapele, totodata el o sa ma-nvete cum sa merg la biserica si cand m-oi duce la biserica sa-i vad pe toti mai buni si pe mine mai pacatos si a-mi zice in gand: ”Doamne, primeste-ma in pocainta”. Si, totodata, in biserica ce aud si Tatal nostru si dupa ce am zis Tatal nostru am plecat si m-am intalnit cu cineva care mi-o facut un rau candva si n-am ochi sa-l vad. Si am uitat ca am zis Tatal nostru. (…) Vai de mine, pai la Tatal nostru se zice asa: “iarta noua, precum si noi am iertat”. Si unde am iertat ca eu am avut o voie rea asupra la acela care mi-a facut rau. Si atunci am pierdut. Uite, asta…
Dar le-am spus si vorba: fiindca ati venit pana aicea, domnii mei, sa stiti, eu va spun o bucurie si pentru dumneavoastra. Va spun asa: daca vreti sa va mantuiti, sa va paziti de un lucru: ce nu-ti place, altuia nu face. Si unul nu prea intelegea ce spun eu si am spus asa: “mai intreb si pe constiinta: constiinta, spune drept, daca mor amu, ma mantuieste Dumnezeu? Ii place lui Dumnezeu cum traiesc?“ Si atuncea constiinta ma indeamna sa repar, prin marturisire, prin rugaciune, a ma scula noaptea oleaca – peste doua ore de somn – oleaca la rugaciune, a plange oleaca din toata inima si cand m-oi pune la rugaciune sa n-am nimica cu nimeni. Si atunci Duhul Sfant n-o sa ne lase in parasire. Uite asa… Doamne, ajuta!”
Un frate ne-a rugat sa postam pe site urmatorul anunt: “In data de 09.11.2008 am fost la Parintele Proclu si m-a rugat sa transmit tuturor celor care vor sa-l viziteze, ca zilele in care-i poate primi sunt: martea, joia si sambata pana la ora 17.00. Parintele este bolnav si are nevoie de multa liniste. Este bine de respectat zilele (pana la ora 17.00) pentru a nu face un drum degeaba”.
hahaha…cat de simplu si totodata de complicat pt.maririle celor 3 domni:
“daca vreti sa va mantuiti, sa va paziti de un lucru: ce nu-ti place, altuia nu face.” – pai cei trei n-ar fi ajuns ‘mari’ daca ar fi respectat vorba Pr.Proclu!
Apoi! Constiinta lor – saraca – chiar daca le-a batut in dunga la un moment dat, mi-e sa nu fi fost doar o simpla curiozitate sau dintr-un duh de ispitire sa vada…cum traieste si ce vorbeste un preot ‘rupt’ de cele lumesti dar… bogat in cele duhovnicesti!
M-a impresionat profund acest loc misterios si enigmatic, loc de margine de lume! Prietenul meu – inginerul Valentin Beca – un om deosebit, se trage din acest loc numit Mitocu Balan din muntii Neamtului. Viata traita printre oamenii din acest satuc uitat de lume, este un miracol, este o minune. Poate stiti, poate nu, dar la Mitocu Balan traieste si un renumit pustnic si duhovnic care uimeste prin simplitatea harului sau in a primeni sufletele celor ce-i trec pragul chiliei…Este vorba de celebrul, de acum, parintele Proclu, fiu al acestui sat, cunoscut chir si peste granitele tarii. Iubesc mult acest loc si oamenii acestui loc, putini la numar. Cu adevarat, satul acesta este satul lui Dumnezeu!
HRISTOS A INVIAT! CE DAR MAI FRUMOS NE POATE DA BUNUL DUMNEZEU??ACESTI SFIINTI CARE SUNT TREPTE PE CARE COBOARA DUMNEZEU LA NOI IN A-NE AJUTA SA URCAM IN SPIRIT ACELE TREPTE PLINE DE HAR…DOAMNE MILUIESTE-MA PE MINE PACATOASA! SA II TINA DUMNEZEU LANGA NOI MULTI ANI CU SANATATE SA NE POATA AJUTA IN A NE DESAVARSI…!