Sfaturi duhovnicesti de la Fericitul Filotei Zervakos (1): “INCERCATI SA DEVENITI FII AI LUI DUMNEZEU!”
Despre ispite
… Ispitele există şi vor exista până la sfârşitul vieţii noastre şi trebuie, pe cât este cu putinţă, să ne păzim de nenumăratele capcane pe care ni le întinde înainte vicleanul Satan. Nimeni nu poate scăpa de acestea, decât numai smerenia, precum a zis Sfântul Antonie, şi rugăciunea: Izbăveşte-ne, Doamne de cel viclean…
Ai răbdare, va trece şi aceasta ca şi toate celelalte care au venit şi au trecut căci numai moartea şi viitoarea Judecată şi viaţa veşnică şi iadul cel veşnic nu trec. Dar şi moartea şi Judecata viitoare vor veni şi vor trece şi vor rămâne numai viaţa veşnică şi iadul cel veşnic; acestea niciodată nu vor trece. Să lucrăm pe cât este cu putinţă virtuţile pentru a moşteni viaţa veşnică şi Împărăţia cerurilor…
…Cel care ia aminte, care este raţional şi cuviincios, se foloseşte mult de întristări şi ispite. Cel ce fuge de ispită fuge de viaţa veşnică, spune Avva Hiperehios. Noi, generaţia de astăzi, neamul cel viclean şi stricat, vrem să intrăm în împărăţia cerurilor nu pe calea cea strâmtă şi cu chinuri, ci pe cea largă şi cu odihnă. Să ne miluiască Dumnezeu şi întâi pe mine care zic şi nu fac…
Despre calea cea lată şi despre cea strâmtă
… Lată şi uşoară este calea păcatului, pe care cei mai mulţi oameni cu voie şi cu bucurie păşesc, căci se găsesc în întuneric şi în întuneric păşesc. Strâmtă şi îngustă este calea virtuţii. Este numită îngustă de către indiferenţi şi leneşi, că o consideră tristă pentru ostenelile virtuţii. Dar pentru lucrătorii cei binevoitori şi sârguincioşi, care sunt plini de credinţă şi de nădejde, dragoste, dreptate şi adevăr, îmbogăţiţi cu virtuţi, este simplă şi uşoară. „Căci jugul Meu e bun, zice Domnul, şi povara Mea este uşoară“ (Matei 11, 30).
Tu, iubite fiu, ai ales calea virtuţii, păşeşte neînfricat, bărbăteşte, cu răbdare, fără ezitare. Îl ai cu tine pe Hristos ajutător, Cel care te iubeşte, care te acoperă, te apără, îţi îndreptează paşii; ajunge numai să-L iubeşti şi tu din tot sufletul şi până la sfârşitul vieţii tale să păzeşti poruncile Sale şi atunci cu siguranţă vei ajunge la limanul cel liniştit al raiului,… unde Îl vom vedea faţă către faţă pe Dumnezeu şi-L vom lăuda şi-L vom slăvi cu îngerii şi cu toţi Sfinţii şi drepţii în nesfârşiţii veci ai vecilor. Amin.
Să-I dăm inima noastră
Nu ajunge numai să-L cunoaştem, ci trebuie să-L şi dobândim. Dar cum poate fi dobândit Domnul?Se dobândeşte prin dragoste. Ne roagă să-I dăm inima noastră. Dă-mi Mie, fiule, inima ta. Să-i dăm deci inima noastră întreagă, să-L iubim cu toată inima noastră, cu sufletul, cu cugetul, cu toată puterea şi atunci îl vom dobândi, căci Dumnezeu dragoste este, iubire este, cel ce rămâne în iubire în Dumnezeu rămâne şi Dumnezeu în el. Când Dumnezeu rămâne întru noi, atunci şi de am părăsi această lume vremelnică şi de ne-am muta în cea veşnică, vom fi tot cu dânsul. Ce fericire, ce bucurie, ce slavă, ce cinste! Ce copii neînţelepţi suntem din nefericire noi oamenii care ne dăm inima nu lui Dumnezeu ci unii o dăm lumii, alţii o dăm lui Mamona, alţii dorinţelor celor păcătoase, alţii diavolului. Noi cei cu cugetul drept, cei miluiţi şi luminaţi de atotmilostivul Dumnezeu să I-o dăm Acestuia, ca şi bunătăţile cele vremelnice să le dobândim, şi bunului celui de nepreţuit să ne facem părtaşi.
Deveniţi copii ai lui Dumnezeu
… Nu este nevoie să te vopseşti, nici nu îţi este de folos şi nici la cinematografe sau teatre să mergeţi. Să mergeţi la biserică, la predică, cu oamenii duhovniceşti, ca să vă folosiţi de ei. Să evitaţi multa vorbire, bârfa, glumele, distracţiile şi dansurile căci toate acestea strică sufletul, şi dacă nu încetăm şi nu ne căim vom fi pedepsiţi în viaţa veşnică. Mereu, fiule, să-ţi aminteşti de Dumnezeu şi să-L iubeşti, să împlineşti poruncile Lui, să-I mulţumeşti că te-a lumina şi te-a spovedit. Încercaţi să deveniţi fii ai lui Dumnezeu…
Intră în vorbă cu sfinţii
…Cât despre convorbirile duhovniceşti, ai Evanghelia, Noul Testament şi oricând vrei poţi deschide şi citi unul, două capitole şi discută nu cu oameni care au neputinţe, ci cu Hristos. Ai vieţile sfinţilor, prinde-te în vorbă cu sfinţii, cu Maica Domnului, cu îngerii, cu profeţii, cu apostolii şi cu toţi sfinţii…
Aţi văzut deci că nu sunteţi nici tineri şi nici sănătoşi. Aveţi neapărat nevoie de linişte şi de calm. Nu fiţi atenţi la cuvintele cele exterioare ale ipocriţilor şi a sfinţilor falşi şi ale femeilor din generaţia de azi, căci omul este taină. Patimile noastre să ne fie învăţăminte.
Reţeta obligatorie
Trei lucruri sunt de mare nevoie şi folositoare de suflet, pe care vă sfătuiesc ca pe copiii mei preaiubiţi să le preţuiţi şi să le păziţi: răbdare mare, credinţă ortodoxă caldă şi mai mult decât toate, dragoste din tot sufletul către Dumnezeu şi către aproapele, chiar şi către vrăjmaşi, şi acestea făcând, şi poruncile Domnului păzind, pocăindu-vă de câte ori cădeţi în păcate mici sau mari şi spovedindu-vă, vă veţi mântui şi vă veţi învrednici de bunătăţile cele cereşti… Fără Taina Sfintei Spovedanii, foarte puţini sunt cei care se mântuiesc. Căci întreaga noastră viaţă este timp bine primit de pocăinţă şi de mântuire, mai ales însă zilele acestea de post… Fericit este cel ce moare în pocăinţă. Mă rog ca Domnul să ne învrednicească pe toţi să dobândim bunătăţile cele veşnice. Amin.
Bunătăţile sunt ale harului
Drept este să mărturisim cu inimă înfrântă că, într-adevăr, toate cele ce se întâmplă bune sunt ale harului şi din ajutorul lui Dumnezeu. Noi, oamenii, fără Dumnezeu nimic nu putem face. Orice am avea – şi existenţa, şi viaţa, şi sănătatea, şi puterea, şi înţelepciunea, şi bogăţia – toate sunt daruri ale lui Dumnezeu. Noi suntem nimic din nimic făcuţi. Şi orice bun facem este din harul Domnului. Sfântul Apostol Pavel, mai mult decât toţi oamenii, s-a ostenit pentru Evanghelia lui Hristos şi nu a îndrăznit să spună “eu m-am ostenit” ci a spus smerit: „nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este în mine”. Noi ne putem osteni, dar dacă nu lucrează împreună cu noi harul lui Dumnezeu şi mijlocirea sfinţilor, nimic nu se va face.Să ne smerim deci şi să cerem de la Domnul să ne dea smerenie şi credinţă caldă şi adevărată.
Să continui să spui rugăciunea în gând…
Pentru amintirea păcatelor noastre diavolul nu încetează vreodată să ne războiască în felurile chipuri şi în multe prilejuri. Dacă nu este în putere să-l tragă pe om la păcatul cu fapta, îi aduce gânduri, amintiri ale păcatelor lui, dezamăgire, deznădejde, gândul că nu va putea scăpa de păcat, ca să-i tulbure mintea şi să-l chinuie, ca omul să nu mai aibă niciodată bucurie, mângâiere, pace şi nădejde. Singurul leac este rugăciunea neîncetată, amintirea morţii, amintirea de Dumnezeu, credinţa, dragostea şi nădejdea. Să continui să spui în gând rugăciunea “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul“. Să-ţi aminteşti întotdeauna de Dumnezeu şi să-ţi aminteşti că este pretutindeni prezent, înaintea ta şi te vede. Iar de vei cădea în păcat să ceri iertare imediat de la Dumnezeu, Cel care este grabnic spre iertare…
Să stărui în rugăciune [pentru soţul necredincios]
…Să continui să te rogi pentru soţul tău, să-l iubeşti şi să stărui până la sfârşit şi când va vedea Dumnezeu multa ta răbdare, şi dragoste, şi credinţă pe care le ai de a-l salva, va primi rugăciunea ta şi îi va da pocăinţă şi întoarcere. Eu, păcătosul, voi face Liturghie şi slujbe pentru sănătatea trupească şi sufletească a ta şi pentru mântuirea soţului, a copiilor şi a tuturor celor din familia dumneavoastră.
Pocăinţa, leac al mântuirii
Iubite fiu al meu duhovnicesc în Domnul, am primit scrisoarea dumneavoastră şi cu atenţie am citit şi văzând rănile pe care vi le-a făcut lupul cel înşelător, preavicleanul şi vrăjmaşul diavol, am compătimit alături de dumneavoastră şi mi-am pus în gând să vă tămăduiesc. Leacul este adevărata şi sincera pocăinţă şi întoarcerea din păcat la virtute şi de la diavol la preabunul Dumnezeu. Ură şi depărtare de păcat, mai ales de trufie, din care se naşte amintirea răului care te-a stăpânit şi din care ies şi celelalte păcate; dragoste din tot sufletul şi din toată inima către Dumnezeu şi smerenie din care se nasc adevărata căinţa şi toate celelalte virtuţi. Dacă vei primi acest leac mântuitor pe care, ca părinte duhovnicesc, ţi-l ofer spre mântuire, veţi merge cu fiul cel rătăcitor sau cu desfrânata, cu vameşul, cu tâlharul, şi cu miile de oameni pocăiţi, în Rai. Ai grijă, fiule iubit, să asculţi sfatul duhovnicescului părinte căci ascultarea este viaţă.
Să ai mintea ta la cele veşnice
…Te sfătuiesc ca pe un fiu iubit să nu te întristezi atât de mult pentru cele ce ţi se întâmplă, ci să ai credinţă statornică, dragoste nefăţarnică, astfel încât nimic să nu te despartă de dragostea lui Hristos, precum zicea Apostolul Pavel: nici întristare, nici mânie, nici foamete, nici boala, nici goliciune, nici primejdie nici moarte, pe toate să le suferi cu nădejde, cu bărbăţie şi ai să ai mintea ta nu la cele pământeşti, ci la cele veşnice, să-ţi aminteşti cât a pătimit Hristos al nostru din dragoste pentru noi, iar noi nu avem nici măcar puţină răbdare. Câte au suferit sfinţii şi martirii şi drepţii, şi dacă soţul te supără, să-l rabzi şi să te rogi pentru el. Ai răbdat atâţia ani şi acum, când te găseşti la sfârşit, deznădăjduieşti. Hristos este alături de tine, dar tu nu-L vezi. Deschide ochii sufletului şi-L vei vedea.
Nimic nu-L bucură pe Dumnezeu ca buna făptuire
Evreii, după ce au fost eliberaţi din robia lui Faraon şi au primit poruncă de la Dumnezeu să părăsească şi să se mute în pământul făgăduinţei în Palestina, unde curgea lapte şi miere, nu s-au învrednicit să ajungă să se bucure de acestea. Distanţa este doar de 10-12 zile de mers, dar, deoarece aveau multe bagaje, oi, animale, le era cu neputinţă să ajungă mai repede de o lună sau două. Însă, fiind cârtitori împotriva lui Dumnezeu şi nemulţumitori, hulindu-L şi fiind încă idolatri, le-au trebuit 40 de ani ca să străbată această distanţă.
Şi din cei 400.000 câţi ieşiseră din Egipt, afară de femei şi de copii, doar trei au ajuns până în pământul făgăduinţei. Trei, care au rămas credincioşi şi nu s-au împotrivit lui Dumnezeu. Să luăm aminte, iubiţilor, să nu păţim şi noi acelaşi lucru căci nu vom rămâne afară de pământul făgăduinţei, ci afară de împărăţia lui Dumnezeu. Ca să nu rămânem afară precum nemulţumitorii şi nerecunoscătorii iudei, să stăruim cu toată puterea şi toată bunăvoinţa să-I mulţumim lui Dumnezeu, să-L bucurăm pe Dumnezeu. Şi nimic nu-L bucură mai mult pe Dumnezeu decât buna făptuire. Se bucură Dumnezeu atunci când facem faptele cele bune, faptele dragostei. Omul care face binele, dreptul, se aseamănă cu Dumnezeu, cel care face răul se aseamănă diavolului. Dumnezeu este drept şi este de trebuinţă ca şi noi să fim drepţi. Dumnezeu este milostiv, iubitor de oameni, aşa că şi noi trebuie să devenim milostivi, compătimitori şi iubitori de oameni.
Eşti tu fiu al lui Dumnezeu?
Omule, de eşti împărat, patriarh, mitropolit, prim-ministru, profesor, avocat, inginer, ofiţer, medic, de eşti mare ori de eşti mic, bărbat sau femeie, bogat sau sărac, dacă nu eşti fiu al lui Dumnezeu, nimic nu eşti. Eşti un zero. Un vrednic de plâns şi de milă. Dacă eşti fiul lui Dumnezeu, eşti cel mai fericit om de pe pământ. Bucură-te şi desfătează-te, căci poţi spune precum Sfinţii Apostoli: Sunt sărac dar pe mulţi i-am îmbogăţit, nimic nu posed, dar pe toate le am, căci sunt fiu a lui Dumnezeu, Tată îl am pe Dumnezeu. Ce poate fi mai fericit, mai îmbucurător, mai de cinste? Ce slavă mai mare poate fi, şi fericire mai mare decât aceasta?!…
Să fiţi întotdeauna lumină
…Vă mulţumesc pentru dragostea voastră, pentru respectul şi pentru cinstirea pe care mi-o arătaţi mie, celui prea mic şi vă rog în rugăciunile voastre să mă pomeniţi şi pe mine. M-am bucurat mult că îl vizitaţi pe arhiepiscop; să-l vizitaţi regulat, căci este dintre puţinii aleşi între ierarhii bisericii noastre.
Dacă biserica ar fi avut încă 10 arhierhei precum preasfinţitul Mihail şi dacă în fiecare oraş ar fi existaţi 2-3 preoţi virtuoşi, cu frică de Dumnezeu, cu credinţă, cu zel, cu dragoste, poate societatea n-ar fi ajuns în starea în care este astăzi. Atunci când noi clericii suntem buni, suntem lumină celorlalţi oameni. Atunci când suntem răi, suntem întuneric, iar dacă lumina devine întuneric, întunericul în care sunt oamenii cei necunoscători, ce va deveni? Luaţi aminte fiii mei să fiţi voi mereu lumină, nu vă uitaţi la cei care au devenit întuneric, fie ei şi clerici. Voi să nu vă asemănaţi lor, chiar dacă sunt foarte mulţi cei ce călătoresc în întuneric pe calea pierzaniei. Nici să-i judecaţi. Îi va judeca Dumnezeu. Să vedeţi şi să vă asemănaţi celor buni, care păşesc în lumină, care sunt puţini, dar aleşi.
(va urma)
LEGATURI:
- Cateva dintre multele minuni ale Cuviosului FILOTEI ZERVAKOS
- Descoperirile dumnezeiesti ale avvei Filotei Zervakos
- VINDECAREA MINUNATA A UNUI PARALIZAT DE CATRE SFANTUL IERARH NECTARIE
- Fericitul Filotheos Zervakos – DOUA MINUNI DOVEDITOARE CA NU MANTUIESTE CALENDARUL, CI POCAINTA
- Fericitul Filotheos Zervakos despre cei care contesta Tainele de pe stilul nou, despre catolici si unirea “bisericilor”
- “Când ruşinea femeilor va dispărea, atunci ziua Judecăţii va fi aproape“
- E VREMEA SA NE TREZIM DIN SOMN!
- De ce a cazut Constantinopolul?
- Fer. Filotei Zervakos: Cum trebuie sa se apropie monahii si laicii de Taina Dumnezeiestii Cuminecaturi
- Cuviosul Filotei Zervakos: SE IMPUNE SA SPUI ADEVARUL CAND E NESOCOTITA SFANTA TRADITIE!
“Oricine ai fi , vino si ia: dar pregateste-ti vistierie pentru comori – inima curata, maini cu care sa iei credinta neindoita – si te apropie cu cautare plina de nadejde si pururea rugatoare”.
Sfantul Teofan Zavoratul din “Talcuiri
din Sfanta Scriptura pentru fiecare zi din an.Este tot ce ne-a mai ramas, este nadejdea noastra in vremuri grele.
HRISTOS S-A INALTAT!
“Iubind cu fapta pe Dumnezeu, Fericite, ţi-ai împlinit chemarea cea de Dumnezeu iubitoare, de aceea, bogăţia darurilor o împarţi credincioşilor celor ce aleargă din suflet la părinteasca ta iubire de oameni şi îţi strigă, Filotee: ia aminte la noi cei ce cerem, Părinte, şi dă-ne dezlegare de cele de întristare care ne-au cuprins, ca să slăvim pe Domnul”(Condac)
…va multumim pentru toate si mai ales pentru acest scump mie : “va urma”!
Doamne ajuta!…